Registrele comerțului în țările UE

Cehia

Această secțiune prezintă o imagine generală a modului în care este organizat Registrul public în Republica Cehă. Registrul public include Registrul asociațiilor, Registrul comerțului, Registrul fundațiilor, Registrul institutelor, Registrul asociațiilor de proprietari de locuințe și Registrul organizațiilor caritabile.

Conținut furnizat de
Cehia

Istoricul registrului comerțului din Republica Cehă

Când a fost înființat?

Forma sa actuală derivă din reformarea dreptului civil care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, odată cu adoptarea noului Cod civil (Legea nr. 89/2012) și a legislației conexe, în special a Legii nr. 90/2012 privind societățile comerciale și a Legii nr. 304/2013 privind registrele publice ale persoanelor fizice și juridice și privind înregistrarea fondurilor fiduciare (denumită în continuare „Legea privind registrele”). În prezent, registrul comerțului constituie unul dintre așa-numitele registre publice și face obiectul unei reglementări generale în temeiul Legii privind registrele. Pe lângă registrul comerțului, următoarele sunt registre publice:

  • Registrul asociațiilor, care consemnează date privind asociațiile, sindicatele, sindicatele internaționale, organizațiile patronale, organizațiile patronale internaționale și asociațiile subsidiare;
  • Registrul fundațiilor, care consemnează date privind fundațiile și fondurile;
  • Registrul institutelor, care consemnează date referitoare la institute;
  • Registrul asociațiilor de proprietari de locuințe, care consemnează date referitoare la asociațiile de proprietari;
  • Registrul organizațiilor caritabile, care consemnează date referitoare la organizațiile caritabile.

În acest text, termenul „registru public” desemnează, de asemenea, registrul comerțului.

Începând din 1 ianuarie 2018, Legea privind registrele a reglementat, de asemenea, înregistrarea fondurilor fiduciare (o activitate care, spre deosebire de registrele publice, este doar parțial publică).

Pe lângă Legea privind registrele, există, de asemenea, o legislație specială separată care reglementează registrele publice pentru anumite tipuri de forme juridice, și anume un registru al asociațiilor de vânătoare (ținut de autoritățile de stat responsabile cu vânătoarea, și anume municipalitățile relevante cu competență extinsă), un registru al partidelor și mișcărilor politice (ținut de Ministerul de Interne), registre ale bisericilor înregistrate, ale organizațiilor religioase și ale altor entități juridice (ținut de Ministerul Culturii) și un registru al entităților juridice din domeniul educației (ținut de Ministerul Educației, Tineretului și Sportului). Aceste registre publice sunt reglementate și gestionate, în esență, în același mod ca registrele publice reglementate de Legea privind registrele.

Din punct de vedere istoric, apariția unui registru al comerțului pe teritoriul Cehiei este legată de codificarea dreptului comercial din 1863 în Cisleithania. Registrul comerțului a fost instituit prin Legea nr. 1/1863 (Codul general al comerțului), care era aplicabilă și în alte țări. Legea a impus înscrierea entităților în registrul comerțului. Ca urmare a unei modificări a sistemului juridic, registrul comerțului a fost transformat în 1950 într-un registru al societăților. Evoluțiile sociale și politice ulterioare au condus la reînființarea registrului comerțului în 1992, pe baza conceptului care stă la baza atât a registrului comerțului inițial, cât și a registrului societăților. Conceptul registrului comerțului din 1992 a persistat, în principiu, până în prezent și a supraviețuit chiar și reformării dreptului privat, menționate mai sus, în 2014.

Când a fost digitalizat?

Deși nu a existat nicio cerință legală până la 1 iulie 2005 ca registrul comerțului să fie ținut în format electronic, acesta a fost păstrat în această formă începând din 1 ianuarie 1997. Registrul comerțului este un sistem informatic al administrației publice. Acesta este legat de alte registre de bază (de exemplu, Registrul persoanelor). Registrul de bază conține date de referință, legături de referință și identificatori ai persoanelor fizice – și, după caz, date de autentificare, date operaționale și alte date statutare. Datele de referință sunt legate de datele conținute în alte registre, ceea ce asigură interoperabilitatea acestora din urmă. Aceasta înseamnă că, în cazul în care se modifică datele într-un registru, modificarea va intra automat în vigoare în celelalte registre de bază care conțin aceleași date. Un exemplu des-întâlnit este schimbarea denumirii, care va intra în vigoare și în celelalte registre de bază.

În anumite cazuri, datele referitoare la persoanele înregistrate înainte de 1 ianuarie 1997 sunt puse la dispoziție numai pe suport de hârtie, deoarece documentele sau datele înregistrate nu au fost digitalizate și nu sunt accesibile prin intermediul aplicației registrelor publice.

Ce legislație se aplică în prezent?

De la reformarea dreptului privat în 2014, conținutul registrelor publice (inclusiv cel al registrului comerțului) a fost reglementat prin Legea privind registrele. Alte aspecte tehnice sunt reglementate de regulamentele de punere în aplicare, și anume Decretul nr. 323/2013 privind specificațiile formularelor utilizate pentru solicitarea înscrierii într-un registru public sau pentru modificarea sau retragerea unor astfel de cereri, precum și privind abrogarea anumitor decrete și Regulamentul Guvernului nr. 351/2013 de stabilire a ratei dobânzilor de întârziere, a costurilor aferente revendicării creanțelor și a onorariilor lichidatorilor, ale administratorilor judiciari și ale membrilor numiți de instanță ai organismelor unei entități juridice, precum și de reglementare a anumitor aspecte referitoare la Jurnalul Comercial (Obchodní věstník), registrele publice ale persoanelor fizice și juridice și înregistrarea fondurilor fiduciare și a beneficiarilor reali.

De altfel, registrul beneficiarilor reali ai entităților juridice este reglementat de la 1 iunie 2021 printr-o lege separată (nr. 37/2021 privind registrul beneficiarilor reali). De la 1 ianuarie 2018 până la acea dată, înregistrarea beneficiarilor reali a fost reglementată de Legea privind registrele.

Ce date furnizează registrul comerțului?

Cine are dreptul de a consulta registrul?

Orice persoană are dreptul de a consulta registrul comerțului și orice alt registru public și de a face copii ale datelor conținute în acesta.

Pe lângă examinarea directă a registrului comerțului, dosarul relevant poate fi consultat în fața unei instanțe. Totuși, într-un astfel de caz, trebuie să se demonstreze existența unui interes legitim pentru ca instanța competentă să acorde accesul la dosar. Persoanele care își dovedesc interesul legitim pot consulta apoi dosarul (inclusiv anexele la acesta și o listă a tuturor părților acestuia) fără restricții.

Având în vedere nivelul ridicat de transparență și, practic, divulgarea integrală a informațiilor și a documentelor, este mai practic să se consulte direct registrul comerțului, deoarece oricine poate face acest lucru și nu trebuie demonstrat niciun interes legitim.

Ce date conține registrul comerțului?

Ce categorii de date sunt stocate în registru? (ce tipuri de entități sunt înregistrate într-un registru public; dar informații privind insolvența, rapoarte financiare etc.?)

În registrul comerțului sunt înregistrate toate societățile (societăți în nume colectiv, societăți în comandită simplă, societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni), precum și sucursalele și cooperativele acestora – dar și societățile și sucursalele persoanelor juridice străine care își desfășoară activitatea în Republica Cehă. În registrul comerțului sunt înregistrate, de asemenea, persoanele fizice care desfășoară o activitate comercială în Republica Cehă și care solicită înregistrarea.

Societățile sau sucursalele sunt înregistrate în registrul comerțului numai dacă sunt înființate. Societățile sau sucursalele persoanelor juridice străine al căror sediu social se află în afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European trebuie să fie înregistrate în registrul comerțului. În cazul în care o entitate juridică străină care se încadrează în această categorie nu și-a transferat activitatea sau o parte a acesteia în Republica Cehă, entitatea însăși este înregistrată în registru. Societățile sau sucursalele persoanelor juridice străine al căror sediu social se află pe teritoriul UE sau în SEE sunt înregistrate în registru numai la cererea acestora.

Registrul comerțului conține informații foarte detaliate referitoare la persoanele înregistrate. Acest nivel ridicat de transparență permite un grad ridicat de control public, a cărui necesitate este satisfăcută atât de registru, cât și de sbírka listin (colecția de documente), care este un registru cu documente importante referitoare la persoanele înregistrate.

În registrele publice sunt înregistrate, în special, următoarele date:

  • numele social (sau denumirea societății) și sediul social, precum și adresa la care persoana înregistrată locuiește sau își are reședința;
  • domeniul de activitate sau activitatea desfășurată (în mod alternativ, o descriere a scopului urmărit de entitate);
  • forma juridică în baza căreia este organizată persoana juridică;
  • data la care persoana juridică este înregistrată (și dizolvată);
  • codul numeric personal al persoanei fizice sau codul de identificare al persoanei juridice;
  • denumirea și componența consiliului de administrație, precum și procedura de acțiune în numele persoanei juridice;
  • denumirea și componența organului de control;
  • date referitoare la agentul autorizat și la modul în care acesta acționează în numele persoanei juridice.

Lista de mai sus nu este exhaustivă. Gama de informații înregistrate în registru variază în funcție de forma de organizare a persoanei juridice.

În cazul registrului comerțului, datele înregistrate includ, de asemenea, următoarele:

  • valoarea capitalului social al societății cu răspundere limitată;
  • valoarea aportului acționarului și suma efectiv vărsată;
  • informații referitoare la drepturile de retenție și alte drepturi reale aferente unei acțiuni deținute într-o societate comercială, care nu este reprezentată de titluri de valoare sau de titluri de valoare dematerializate;
  • informații referitoare la sucursale.

În registrul comerțului sunt înregistrate, de asemenea, informații suplimentare privind dizolvarea și radierea unei persoane înregistrate:

  • datele la care persoana juridică este radiată și dizolvată (cu indicarea temeiului juridic al unei astfel de acțiuni în fiecare caz);
  • informații privind demararea și finalizarea procedurilor de lichidare (inclusiv informații detaliate privind lichidatorul);
  • informații privind procedura de insolvență și demararea acesteia, informații privind practicianul în insolvență, restricțiile care se aplică dreptului debitorului de a dispune de masa bunurilor care face obiectul insolvenței pe baza unei hotărâri judecătorești de declarare a insolvenței, declararea și suspendarea falimentului, autorizarea reorganizării, aprobarea unui plan de reorganizare și executarea planului respectiv sau a unor părți esențiale ale acestuia, ordonanțele judecătorești de executare care afectează acțiunile unui acționar al unei societăți sau un titlu executoriu care afectează acțiunile unui acționar al unei societăți, precum și hotărârile judecătorești privind încetarea procedurilor de executare silită sau notificările conform cărora procedurile de executare silită au fost încheiate prin alte mijloace decât încetarea (motivarea hotărârii trebuie să fie menționată); ordonanțele judecătorești de executare referitoare la vânzarea unei societăți sau a unei părți a acesteia sau titlurile executorii referitoare la vânzarea unei societăți sau a unei părți a acesteia, precum și hotărârile judecătorești privind încetarea procedurilor de executare silită sau notificările conform cărora procedurile de executare silită au fost încheiate prin alte mijloace decât încetarea (motivarea hotărârii trebuie să fie menționată), dar și hotărârile judecătorești privind măsurile provizorii de restricționare sau de interzicere a înstrăinării unei acțiuni a unui acționar într-o societate, a unei afaceri sau a unei părți substanțiale a activelor unei societăți, precum și revocarea sau încetarea unor astfel de măsuri (motivarea hotărârii trebuie să fie menționată) și
  • temeiul juridic pentru radierea unei persoane juridice din registru.

În cazul în care este numit un administrator judiciar pentru o persoană juridică înregistrată, instanța adaugă, în registrul comerțului, informații privind administratorul judiciar.

În cazul în care, indiferent de motiv, o persoană fizică este înscrisă în registrul comerțului, următoarele date sunt, de asemenea, înregistrate în registrul comerțului: data nașterii, codul numeric personal (dacă este atribuit) și adresa de ședere sau de reședință (dacă aceasta din urmă este diferită de adresa de ședere). Totuși, codul numeric personal nu este făcut public.

În cazul societăților sau sucursalelor unei entități juridice străine, jurisdicția în care a fost înființată entitatea respectivă trebuie, de asemenea, să fie înregistrată în registrul comerțului.

În cazul persoanelor fizice care sunt membre ale consiliilor de administrație și ale organelor de control, agenți autorizați, membre ale societăților de persoane și acționari ai societăților cu răspundere limitată, datele privind reședința sau locul de ședere permanentă și data nașterii acestora trebuie să fie înscrise în registrul comerțului.

Ce tipuri de documente sunt stocate/păstrate (dosare, colecții de documente, statute, procese-verbale ale adunărilor generale etc.)?

Registrele publice includ o colecție de documente. Legea specifică documentele care trebuie depuse în colecția de documente. Principalele documente sunt:

  • actul constitutiv (actul constitutiv, statutul, certificatul privind adunarea constitutivă a unei cooperative sau alt act constitutiv în funcție de forma de organizare a persoanei juridice) și statutul fundațiilor, al fondurilor sau al institutelor;
  • deciziile privind numirea, alegerea, demiterea sau încetarea mandatelor persoanelor care sunt membre ale unui consiliu de administrație sau, după caz, ale altor persoane autorizate să își asume angajamente în numele unei persoane juridice (de exemplu, directorul unei sucursale);
  • rapoartele anuale;
  • situațiile financiare ordinare, extraordinare și consolidate;
  • deciziile referitoare la dizolvarea unei persoane juridice, rapoartele finale privind procedura de lichidare și hotărârile judecătorești referitoare la numirea administratorului judiciar al persoanei juridice;
  • deciziile privind transformarea unei persoane juridice și proiectul de transformare, notificările privind respingerea sau neaprobarea proiectului de transformare, hotărârile judecătorești privind nulitatea proiectului de transformare sau nulitatea rezoluției adoptate de adunarea generală sau de adunarea membrilor în cadrul căreia a fost aprobat proiectul de transformare;
  • avize ale experților cu privire la evaluarea unui aport în natură atunci când se înființează o fundație, un fond, un institut, o societate cu răspundere limitată sau o societate pe acțiuni sau atunci când se majorează capitalul social sau capitalul de dotare al acestora, avize ale experților cu privire la evaluarea unui aport în natură la o cooperativă, avize ale experților cu privire la evaluarea activelor în cazul transformării societăților și cooperativelor și avize ale experților cu privire la evaluarea activelor în cazul achiziționării de la fondatori a activelor unei societăți pe acțiuni în schimbul unei contraprestații în temeiul Legii nr. 90/2012 privind societățile comerciale;
  • orice hotărâri judecătorești pronunțate în cadrul procedurilor de insolvență;
  • hotărârile judecătorești cu privire la nulitatea unei decizii adoptate de unul dintre organele constitutive ale unei persoane juridice;
  • documente care dovedesc achiziția unei societăți în conformitate cu dispozițiile Codului civil referitoare la astfel de achiziții;
  • deciziile adoptate de adunarea generală cu privire la scutirea angajaților de la plata integrală a prețului de emisiune a acțiunilor subscrise sau la dreptul acestora de a achiziționa astfel de acțiuni în alte condiții preferențiale.

Documentele care trebuie depuse în colecția de documente sunt prevăzute de lege. În general, aceste documente sunt cele care au o influență fundamentală asupra constituirii, dizolvării și funcționării unei persoane juridice; ele indică cine poate reprezenta persoana juridică și cine este autorizat să își asume angajamente în numele acesteia.

Cum se pot efectua căutări în registru (și ce criterii de căutare sunt disponibile)?

În persoană

Registrele publice pot fi accesate numai prin intermediul unei aplicații web a registrelor publice. Datele privind persoanele înregistrate înainte de 1 ianuarie 1997 sunt puse la dispoziție pe suport de hârtie în cazul în care acestea nu au fost digitalizate și este posibil să nu fie accesibile prin intermediul aplicației web a registrelor publice.

Pe site-ul registrului

Căutările pot fi efectuate gratuit prin intermediul aplicației web a registrelor publice. Înregistrările pot fi căutate după numele sau denumirea entității înregistrate, după codul de identificare al persoanei sau după numărul de dosar sub care persoana este înregistrată la instanța de înregistrare competentă. Căutările pot fi îmbunătățite cu ajutorul unor date suplimentare privind adresa înregistrată, numele străzii, instanța la care este înregistrată entitatea, forma juridică a acesteia și așa mai departe. De asemenea, este posibilă căutarea după tipul de implicare într-o persoană înregistrată: se poate efectua o căutare a persoanelor fizice și juridice înregistrate care sunt implicate în orice fel într-o persoană juridică înregistrată.

În plus, datele deschise sunt disponibile la adresa https://dataor.justice.cz/. Setul de date din anul curent pentru catalogul local de date deschise aferent aplicației registrelor publice este actualizat zilnic. Dacă setul de date este legat de un an anterior, acesta este actualizat anual (întotdeauna în luna ianuarie a anului în curs). O descriere a setului de date poate fi găsită în detalierea setului de date. Conținutul setului de date și descrierea catalogului local de date deschise aferent aplicației registrelor publice pot fi găsite în ghidul utilizatorului disponibil la următoarea adresă: https://dataor.justice.cz/files/ISVR_OpenData_Uzivatelska_prirucka.pdf.

Care sunt criteriile de căutare disponibile?

Este posibilă căutarea după numele, denumirea societății sau codul de identificare al persoanei înregistrate sau după datele de contact ale persoanei fizice sau juridice în cauză.

Cum pot obține documente?

Această operațiune este gratuită?

Se poate obține un extras parțial sau integral din registrul public sau din colecția de documente. Un extras parțial conține numai cele mai recente date valabile înscrise în Codul comercial. Un extras integral conține toate datele înscrise pentru persoana în cauză.

Se percepe vreo taxă?

Pentru acest serviciu se percepe o taxă numai în cazul în care solicitantul solicită o copie pe suport de hârtie. Totuși, există, de asemenea, o taxă pentru trimiterea extraselor în format electronic către o cutie de date sau prin e-mail. Nu se percep taxe în cazul în care solicitantul furnizează un suport de date. Cu toate acestea, în cazul în care instanța trimite un extras electronic pe un suport de date care nu a fost furnizat de solicitant (și anume inclusiv în cazurile în care instanța trimite extrasul electronic prin cutie de date sau e-mail), se percepe o taxă, motivată de faptul că emiterea unui extras certificat nu este doar un transfer de date.

Cum pot obține un extras din registru, o copie certificată sau o transcriere a documentelor?

O copie certificată pentru conformitate cu originalul poate fi obținută gratuit de pe site-ul web al aplicației registrelor publice. Atât copiile integrale, cât și cele parțiale pot fi obținute în acest mod. Se percepe o taxă numai în cazul în care solicitantul solicită o copie pe suport de hârtie. Copiile pe suport de hârtie sunt supuse unei taxe de 70 CZK pentru fiecare pagină (sau pagină parțială) a copiei și pot fi solicitate la instanța de înregistrare la care este înregistrată persoana în cauză.

Procedurile în chestiuni legate de registrul comerțului

Cum pot demara proceduri în chestiuni legate de registrul comerțului (cum pot depune o cerere la registru, cum trebuie certificate documentele, ce tip de documente trebuie anexate)?

Cererile de înregistrare inițială, de modificare și de radiere trebuie depuse utilizând formularul prevăzut, disponibil pe site-ul web al aplicației registrelor publice. Formularul poate fi completat numai în format electronic. Odată completat, formularul care conține cererea de înregistrare trebuie să fie generat și depus pe suport de hârtie sau în format electronic.

Înregistrarea este efectuată fie de instanța de înregistrare, fie de un notar. În general, procedurile sunt demarate pe baza unei cereri. În unele cazuri, procedurile pot fi demarate de o instanță din proprie inițiativă; acestea sunt, în principal, situațiile în care instanța ia cunoștință de o discrepanță între situația înregistrată și cea reală sau în care o înregistrare nu respectă dispozițiile legale obligatorii. După depunerea cererii, instanța verifică dacă este competentă să soluționeze cauza, dacă solicitantul are capacitatea juridică de a depune cererea, dacă cererea conține toate detaliile necesare și dacă sunt anexate documentele relevante. În cazul în care cererea prezintă o deficiență care poate fi remediată, instanța solicită solicitantului să o remedieze (de exemplu, să prezinte documente lipsă sau să elimine deficiențele din cerere). În continuare, instanța verifică dacă datele care urmează să fie înregistrate pe baza cererii sunt justificate de documentele anexate și dacă numele (denumirea societății) care urmează să fie înregistrat ar putea fi confundat cu un alt nume sau este înșelător. Instanța decide apoi cu privire la înregistrare și o efectuează.

Înregistrarea poate fi efectuată de un notar numai dacă sunt îndeplinite cerințele legale (ceea ce nu este întotdeauna cazul). Principalul avantaj al înregistrărilor efectuate de un notar este că acestea sunt prelucrate rapid, întrucât notarul poate efectua o înregistrare chiar în ziua întocmirii actului notarial justificativ. Un avantaj suplimentar este faptul că solicitantul nu este obligat să întocmească o cerere utilizând formularul prevăzut.

Notarul poate efectua o înregistrare dacă:

  • faptele care urmează să fie înregistrate sunt justificate printr-un act notarial;
  • actul notarial conține o declarație potrivit căreia conținutul actului notarial justificativ este legal și
  • solicitantul a îndeplinit alte formalități prin prezentarea documentelor relevante.

Un act notarial justificativ este un act notarial (de regulă, un act constitutiv) care servește drept bază pentru înregistrarea într-un registru public sau o înregistrare a unei decizii adoptate de un organ care face parte dintr-o persoană juridică (de exemplu, o decizie a adunării generale de revocare a consiliului de administrație). Nu toate instrumentele juridice trebuie să fie sub forma unui document oficial (unui act notarial). Totuși, acest lucru nu exclude posibilitatea de a emite un act notarial ca instrument juridic, chiar dacă acest lucru nu este impus de lege. Un act notarial poate lua, de asemenea, forma unui act notarial justificativ și poate fi utilizat pentru înregistrarea directă de către un notar.

În fiecare caz, la cerere trebuie să se anexeze următoarele:

  1. documente ce dovedesc faptele care urmează să fie înregistrate și
  2. documentele prevăzute de lege pentru a fi depuse în colecția de documente.

Legea nu enumeră toate documentele necesare. Documentele care trebuie depuse variază în funcție de forma de organizare a persoanei juridice. În general, sunt necesare documente justificative pentru orice fapt care urmează să fie înregistrat și care nu poate fi verificat printr-un sistem informatic al administrației publice sau orice parte a acestuia care constituie o înregistrare, un registru sau o listă publică.

Printre alte înregistrări, trebuie prezentate licențe comerciale sau de altă natură pentru domeniile de activitate sau activitățile comerciale care urmează să fie înregistrate în registrul comerțului.

De exemplu, consimțământul membrilor unei societăți cu răspundere limitată privind înregistrarea nu trebuie să fie documentat, deoarece acest consimțământ este demonstrat prin încheierea unui act constitutiv sub forma unui act notarial. În cazul în care acest consimțământ nu este acordat pe baza unei declarații certificate printr-un act oficial, semnătura membrilor pe documentul de consimțământ trebuie să fie autentificată.

Temeiul juridic pentru utilizarea spațiilor în care o societate își are sediul social trebuie, de asemenea, să fie documentat. Aceasta înseamnă că, în cazul în care o societate își are sediul social în spații care fac obiectul unui contract de închiriere, temeiul juridic pentru utilizarea spațiilor trebuie să fie ori contractul de închiriere, ori o declarație a proprietarului prin care se acordă consimțământul pentru utilizarea spațiilor ca sediu social.

Anumite fapte care urmează să fie înregistrate pot fi documentate numai prin declarație sub jurământ. Printre acestea se pot număra, de exemplu, condițiile de eligibilitate referitoare la organele constitutive ale unei persoane juridice.

În general, documentele care sunt utilizate pentru a justifica datele înregistrate trebuie să fie prezentate în original sau în copie legalizată. Documentele care, conform legii, trebuie depuse în colecția de documente nu necesită autentificare. Aceste documente sunt transmise doar în format electronic, și anume în format de document portabil (pdf.) cu un strat de text sau în limbaj extensibil de marcare a hipertextului (XHTML).

Pentru fiecare mențiune înscrisă în registru se percep următoarele taxe judiciare:

  • 12 000 CZK pentru înregistrarea inițială a unei societăți comerciale pe acțiuni într-un registru public;
  • 6 000 CZK pentru înregistrarea inițială a unei persoane într-un registru public, cu excepția societăților comerciale pe acțiuni;
  • 2 000 CZK pentru modificări sau adăugiri la o înregistrare.

Taxe pentru înregistrarea de către un notar:

  • 8 000 CZK pentru înregistrarea inițială a unei societăți comerciale pe acțiuni într-un registru public;
  • 2 700 CZK pentru înregistrarea inițială a unei persoane într-un registru public, cu excepția societăților comerciale pe acțiuni;
  • 1 000 CZK pentru modificări sau adăugiri.

Taxele judiciare de până la 5 000 CZK pot fi plătite prin timbru fiscal sau prin virament în contul bancar al instanței competente. Taxele judiciare care depășesc suma de 5 000 CZK trebuie plătite exclusiv prin virament în contul bancar al instanței competente. Taxele pentru înregistrarea de către un notar pot fi plătite direct notarului respectiv.

Procedurile în chestiunile legate de registrul public sunt scutite de taxe dacă:

  1. înregistrarea se referă la o entitate fizică sau juridică care face obiectul unei proceduri de insolvență, prin care se soluționează insolvența sau insolvența iminentă a acesteia și în care s-a pronunțat deja o hotărâre de declarare a insolvenței sau
  2. înregistrarea se referă la o asociație, o asociație subsidiară, un sindicat, un sindicat internațional, o organizație patronală sau o organizație patronală internațională, o fundație, un fond, un institut sau o organizație caritabilă înscrisă într-un registru public sau la modificări ale registrului respectiv.

Procedurile în care solicitantul este un sindicat, un sindicat internațional, o organizație patronală sau o organizație patronală internațională (sau o sucursală a acesteia) sunt scutite de taxe atunci când aceste organisme sunt înregistrate în registrul public ca fiind constituite, modificate într-un fel sau altul sau lichidate.

Aceleași condiții pentru scutirea de taxe se aplică și în cazul înregistrării de către un notar. De asemenea, este scutită de taxe înregistrarea de către un notar pe baza unui act notarial privind constituirea unei societăți cu răspundere limitată, care conține numai datele necesare prevăzute de Codul civil și de Legea privind societățile comerciale și care prevede că obligația de a realiza un aport trebuie îndeplinită prin plata în numerar.

În persoană

Cererile de înregistrare într-un registru public pot fi depuse personal la serviciul de depunere a cererilor al instanței competente sau la un notar.

Online

Cererile de înregistrare pot fi transmise prin mijloace electronice. Cererile în format electronic pot fi transmise în principal prin intermediul cutiei de date, la adresa de e-mail a serviciului de depunere a cererilor al instanței sau prin intermediul aplicației web ePodatelna. Aplicația web a registrelor publice poate fi utilizată pentru transmiterea documentelor care urmează să fie depuse în colecția de documente. Documentele pot fi transmise, de asemenea, pe CD-uri și DVD-uri portabile. Cererile de înregistrare în format electronic trebuie să fie semnate printr-o semnătură electronică recunoscută, cu excepția cazului în care sunt trimise prin intermediul cutiei de date a solicitantului.

Cum sunt analizate cererile depuse?

Instanța de înregistrare analizează mai întâi dacă persoana care depune cererea are dreptul să facă acest lucru; dacă cererea a fost depusă în modul prevăzut, dacă aceasta conține toate datele necesare, dacă este inteligibilă și precisă, dacă este însoțită de documente justificative pentru faptele care urmează să fie înregistrate și dacă scopul urmărit de persoana juridică este legitim.

În continuare, instanța analizează dacă datele care urmează să fie înregistrate pe baza cererii sunt justificate efectiv de documentele anexate. Este important să se sublinieze că toate faptele care urmează să fie înregistrate trebuie să fie justificate de documentele anexate la cererea respectivă.

De asemenea, instanța verifică dacă numele persoanei juridice (denumirea societății) care urmează să fie înregistrat poate fi confundat cu un alt nume (o altă denumire a societății) al unei persoane deja înregistrate și dacă numele (denumirea societății) care urmează să fie înregistrat este înșelător.

Efectul juridic al înregistrării

Efectul înregistrării asupra părților terțe în temeiul articolului 17 din Directiva (UE) 2017/1132

Statutul de înregistrat într-un registru public este un statut valabil din punct de vedere juridic pentru toate persoanele care nu au cunoștință de faptul că statutul de înregistrare al unei anumite entități înregistrate nu corespunde situației juridice reale. Aceasta înseamnă că persoanele înregistrate vor fi obligate să respecte actele juridice puse în aplicare pe baza faptelor înregistrate într-un registru public, chiar dacă acestea nu corespund situației reale. De exemplu, consiliul de administrație al unei societăți poate solicita societății să pună în aplicare acte juridice chiar și după ce a încetat să mai fie consiliul de administrație, în cazul în care acest fapt nu a fost înscris în registrul public și un terț nu a avut cunoștință de acest lucru. Scopul este de a proteja buna credință a terților.

În cazul în care un fapt nu a fost înscris într-un registru public (chiar dacă ar fi trebuit să fie), persoana înregistrată nu poate invoca situația reală ca o contestație împotriva unui terț care a acționat cu bună-credință în ceea ce privește situația înregistrată. Totuși, acest lucru nu se aplică în cazul în care persoana înregistrată dovedește că terțul avea cunoștință de situația reală.

Neconcordanțe între o înscriere în registru și forma publicată a registrului

Situația înregistrată într-un registru public este opozabilă terților de la data la care este făcută publică. Totuși, persoana înregistrată poate obiecta că terțul avea deja cunoștință de faptele înregistrate. Datele și conținutul documentelor depuse în colecția de documente nu pot fi invocate de persoana înregistrată ca motiv de contestație împotriva terților decât începând cu a 16-a zi de la data la care acestea au fost făcute publice și numai dacă terțul dovedește că nu ar fi putut lua cunoștință de faptele înregistrate în termenul respectiv. Aceasta înseamnă că sarcina probei că terțul nu ar fi putut lua cunoștință de faptele înregistrate revine terțului.

Cine este responsabil pentru exactitatea înregistrărilor?

Persoanele înregistrate au obligația de a se asigura că datele înscrise în registrul comerțului sunt actualizate. În plus, persoanele înregistrate sunt încurajate să se asigure că datele din registrul comerțului sunt actualizate și corecte, întrucât statutul de înregistrat într-un registru public este un statut valabil din punct de vedere juridic pentru toate persoanele care nu au cunoștință de faptul că statutul de înregistrare al unei anumite entități înregistrate nu corespunde situației juridice reale. Aceasta înseamnă că persoanele înregistrate vor fi obligate să respecte actele juridice puse în aplicare pe baza faptelor înregistrate într-un registru public, chiar dacă acestea nu corespund situației reale. De exemplu, consiliul de administrație al unei societăți poate solicita societății să pună în aplicare acte juridice chiar și după ce a încetat să mai fie consiliul de administrație, în cazul în care acest fapt nu a fost înscris în registrul public și un terț nu a avut cunoștință de acest lucru. Scopul este de a proteja buna credință a terților.

De asemenea, o amendă administrativă poate fi aplicată unei persoane înregistrate în cazul în care aceasta din urmă nu răspunde unei solicitări din partea unei instanțe de înregistrare de a divulga fapte sau de a transmite documentele necesare pentru pronunțarea unei hotărâri în cadrul unei proceduri demarate la inițiativa instanței sau de a transmite documente care, în temeiul prezentei legi sau al oricărei alte legi, urmează să fie depuse în colecția de documente; amenzile administrative pot ajunge la 100 000 CZK. Dacă persoana înregistrată nu respectă în mod repetat aceste cerințe sau dacă nerespectarea poate avea consecințe grave pentru terți și dacă există un interes legitim corespunzător, instanța de înregistrare poate (inclusiv din proprie inițiativă) să demareze o procedură în vederea lichidării unei persoane juridice. Instanța de înregistrare informează persoana înregistrată cu privire la acest fapt și îi acordă un termen rezonabil pentru remedierea deficiențelor.

Instanțele de înregistrare combat, de asemenea, în mod activ existența societăților inactive, adică a societăților care nu desfășoară nicio activitate economică și care există doar formal. Principalul motiv pentru sancționarea și eliminarea societăților inactive este riscul ca acestea să servească drept intermediari pentru transferul de bani obținuți ilegal, în scopul unor fraude financiare (în special fiscale); este mai ușor să se utilizeze societățile deja existente pentru activități ilegale. O instanță poate dizolva o societate care (1) nu și-a depus situațiile financiare în colecția de documente timp de cel puțin doi ani fiscali, deși avea această obligație potrivit legii; (2) nu a putut fi contactată. Se consideră că o societate nu poate fi contactată dacă nu i se poate comunica o solicitare de a depune la colecția de documente situațiile financiare care lipsesc. În cazul în care o societate pur și simplu nu și-a depus situațiile financiare (deși avea această obligație potrivit legii), dar i se poate comunica o solicitare, instanța aplică o amendă administrativă ca stimulent pentru ca persoana înregistrată să depună documentele necesare.

În cazul în care un fapt nu a fost înscris într-un registru public (chiar dacă ar fi trebuit să fie), persoana înregistrată nu poate invoca situația reală ca o contestație împotriva unui terț care a acționat cu bună-credință în ceea ce privește situația înregistrată. Totuși, acest lucru nu se aplică în cazul în care persoana care urmează să fie înregistrată dovedește că terțul avea cunoștință de situația reală.

În plus, se poate aplica o sancțiune pentru o contravenție în temeiul § articolului 37a alineatul (1) litera (h) din Legea nr. 563/1991 privind contabilitatea, sub forma unei amenzi de până la 3 % din valoarea activelor; autoritatea fiscală competentă este responsabilă de gestionarea contravențiilor. Nerespectarea cerințelor privind un registru public poate fi sancționată, de asemenea, ca o contravenție în temeiul § articolului 9 alineatul (2) din Legea nr. 251/2016 privind anumite contravenții; autoritatea competentă în astfel de cazuri este o municipalitate cu competențe extinse. În anumite circumstanțe, astfel de fapte pot constitui o infracțiune (§articolul 254 din Legea nr. 40/2009 – Codul penal).

Proceduri privind protecția datelor

Proceduri referitoare la drepturile persoanelor vizate în ceea ce privește publicarea și stocarea datelor lor cu caracter personal

Din punctul de vedere al legislației privind protecția datelor [Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD)], temeiul juridic pentru o astfel de prelucrare este reprezentat de articolul 6 alineatul (1) litera (c) din RGPD (și anume prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului) și litera (e) din RGPD (prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul) coroborat cu articolul 6 alineatul (3) din RGPD, și anume este un mod de prelucrare care este prevăzut direct de lege.

Motivele pentru care datele cu caracter personal ale persoanelor fizice – inclusiv datele privind reședința (locul de ședere) – sunt publicate în registre publice decurg atât din principiul divulgării formale (§articolele 3-6 din Legea privind registrele publice), cât și materiale (§articolele 8 și 9 din Legea privind registrele publice), ceea ce înseamnă că statul permite tuturor persoanelor să aibă acces general la datele entităților individuale înscrise în registru și, în același timp, susține principiul bunei credințe (încrederea publicului) în faptele înregistrate, astfel încât datele cu caracter personal din registrul comerțului să poată fi utilizate, de exemplu, pentru a verifica corectitudinea datelor de identificare în contextul relațiilor de afaceri, pentru a transmite documente oficiale membrilor consiliilor de administrație etc.

În plus, divulgarea identității membrilor consiliilor de administrație este prevăzută de mult timp de legislația europeană [a se vedea, în special, articolul 14 litera d) și articolul 30 alineatul (1) litera (e) din Directiva (UE) 2017/1132 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale, care conține, de asemenea, o modificare a fostei Prime Directive a Consiliului (68/151/CEE)]; în contextul legislației cehe, cerințele prevăzute în directivă se aplică, de asemenea, entităților înregistrate în registrele publice.

În ceea ce privește datele înregistrate în registrele publice, persoanele vizate se bucură de toate drepturile care decurg din articolele 12-22 din RGPD, cu excepțiile enumerate la articolele respective. De exemplu, în temeiul articolului 17 alineatul (3) litera (b) din RGPD, o cerere de ștergere nu poate fi acceptată deoarece „prelucrarea este necesară pentru respectarea unei obligații legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorități oficiale cu care este învestit operatorul”. Această obligație legală decurge direct din Legea nr. 304/2013 privind registrele publice ale persoanelor fizice și juridice și privind înregistrarea fondurilor fiduciare.

Persoanele vizate afectate își pot exercita drepturile direct în fața instanțelor de înregistrare competente sau în fața responsabilului cu protecția datelor.

Date de contact

Datele de contact ale instanțelor de înregistrare

Tribunalul Municipal din Praga

Slezská 2000/9, 120 00 Praha

podatelna@msoud.pha.justice.cz

Tel: 224 172 111

Cutia de date: snkabbm

Tribunalul Regional din České Budějovice

Zátkovo nábř. 10/2, 370 84 České Budějovice

podatelna@ksoud.cbu.justice.cz

Tel: 389 018 111

Cutia de date: 832abay

Tribunalul Regional din Plzeň

Veleslavínova 21/40, 306 17 Plzeň

podatelna@ksoud.plz.justice.cz

sbirkalistin@ksoud.plz.justice.cz

Tel: 377 869 611

Cutia de date: yaraba4

Tribunalul Regional din Ústí nad Labem

Národního odboje 1274/26, 400 92 Ústí nad Labem

podatelna@ksoud.unl.justice.cz

Tel: 475 247 111 (centrală)

Cutia de date: phgaba8

Tribunalul Regional din Hradec Králové

Československé armády 218/57, 502 08 Hradec Králové

podatelna@ksoud.hrk.justice.cz

Tel: 498 016 111

Cutia de date: ep7abae

Tribunalul Regional din Brno

Husova 353/15, 601 95 Brno

podatelna@ksoud.brn.justice.cz

Tel: 546 511 111 (centrală)

Cutia de date: 5wwaa9j

Tribunalul Regional din Ostrava

Havlíčkovo nábřeží 1835/34, 728 81 Ostrava

podatelna@ksoud.ova.justice.cz

Tel: 596 153 111

Cutia de date: jhyaeqv

Referințe utile

Aplicația web a registrelor publice: https://or.justice.cz/ias/ui/rejstrik

Depunerea de documente la registrele publice: https://or.justice.cz/ias/ui/podani

Informații privind depunerea de documente la registrele publice de pe Portalul administrației publice: https://portal.gov.cz/sluzby-verejne-spravy/rejstriky-katastry-evidence-vypisy-overeni-a-statistika-KAT-419/rejstriky-pravnickych-a-fyzickych-osob-KAT-642

Informații privind înregistrarea în registrele publice de pe site-ul web al Camerei Notarilor Publici din Cehia: https://www.nkcr.cz/casopis-ad-notam/detail/39_254-zapis-do-verejneho-rejstriku-notarem

Informații privind registrele publice de pe portalul Businessinfo.cz: https://www.businessinfo.cz/navody/verejne-rejstriky-ppbi/2/

Ultima actualizare: 04/10/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.