Sistemele naționale de justiție

Croaţia

Conținut furnizat de
Croaţia

Sistemul judiciar din Republica Croația

Constituția Republicii Croația prevede organizarea autorității statului în Republica Croația după principiul separării tripartite a puterilor, astfel încât puterea legislativă este exercitată de parlamentul croat, puterea executivă îi revine Guvernului Republicii Croația, iar puterea judiciară este exercitată de instanțele judecătorești din Republica Croația; autoritățile cooperează și se verifică reciproc, menținând în același timp independența față de celelalte ramuri ale puterii în ceea ce privește activitatea și luarea deciziilor. În calitate de deținătoare ale puterii judiciare, instanțele își exercită competențele judecătorești în conformitate cu Constituția, cu actele cu putere de lege și normele administrative, precum și cu tratatele internaționale pe care Republica Croația le-a semnat și le-a ratificat. Funcția judiciară este deținută de judecători numiți de Consiliul judiciar de stat. În exercitarea funcțiilor judiciare, judecătorii trebuie să fie independenți și autonomi și beneficiază de imunitate conform legii. Funcția judiciară are caracter permanent, un judecător nefiind autorizat să exercite nicio altă funcție.

Sistemul judiciar (de justiție) al Republicii Croația este format din sistemul judiciar (instanțele judecătorești), organele judiciare autonome și independente (parchetele), organele executive (Ministerul Justiției), organele autonome și independente (Consiliul judiciar de stat și Consiliul Procurorilor), un serviciu autonom și independent (profesia de avocat), un serviciu public autonom și independent (notari) și o instituție publică (Academia Judiciară).

Organizarea sistemului judiciar în Republica Croația

Sarcina Ministerului Justiției este păstrarea valorilor fundamentale ale ordinii juridice, asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a acesteia și continuarea dezvoltării sistemului judiciar.

Ministerul Justiției îndeplinește:

  • sarcini de ordin administrativ și de altă natură legate de:
  • dreptul civil, penal, contravențional și comercial, precum și de justiția administrativă; organizare, funcționare și formare profesională în cadrul autorităților care aplică sancțiuni penale și contravenționale; sarcini de ordin administrativ și de altă natură în profesiile notariale și juridice; taxele judiciare și notariale; asistență juridică internațională și alte forme de asistență juridică; executarea pedepselor penale și contravenționale, grațieri și eliberări condiționate; sarcini administrative și profesionale legate de probațiune atunci când se decide asupra urmăririi penale și atunci când se alege tipul și amploarea pedepselor penale; executarea pedepselor neprivative de libertate impuse adulților care au comis infracțiuni; sarcini pentru dezvoltarea și coordonarea sistemului de sprijinire a victimelor și martorilor; informatizarea sistemului judiciar; precum și monitorizarea îndeplinirii sarcinilor de ordin administrativ în cadrul organelor judiciare, al parchetului și al organelor responsabile cu asigurarea respectării legii;
  • sarcini de ordin administrativ și de altă natură legate de:

dreptul de proprietate, chestiuni în materie de proprietate legate de expropriere și alte restricții asupra proprietății, chestiuni în materie de proprietate legate de terenuri de construcție, agricole și forestiere, comasarea terenurilor, vânzarea și cumpărarea de terenuri și clădiri și acele activități agricole care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice, proprietatea resortisanților străini, despăgubirea pentru proprietățile confiscate în timpul regimului comunist iugoslav care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice, precum și chestiuni privind succesiunea bunurilor, drepturilor și obligațiilor fostei Republici Socialiste Federale Iugoslavia (RSFY);

  • sarcini administrative și profesionale legate de cooperarea Guvernului Republicii Croația cu instanțele penale internaționale, reprezentarea Republicii Croația în fața Curții Internaționale și a altor instanțe internaționale, cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o decizie specifică a guvernului Republicii Croația și sarcini legate de protecția drepturilor omului și a drepturilor minorităților naționale care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice;
  • participarea, împreună cu ministerul responsabil cu gestionarea activelor de stat, la sarcinile privind gestionarea și cedarea valorilor mobiliare și acțiunilor societăților care constituie active de stat deținute de Republica Croația și în ceea ce privește societățile care desfășoară în principal activități care țin de competența ministerului;
  • sarcini legate de participarea Republicii Croația la lucrările organismelor Uniunii Europene în domeniile care intră în competența ministerului;
  • alte sarcini care intră în competența ministerului în temeiul unei legi speciale.

Instanțele judecătorești din Republica Croația

Legea privind instanțele judecătorești (Zakon o sudovima) reglementează organizarea, jurisdicția și competența instanțelor.

În Republica Croația, puterea judiciară este exercitată de instanțele judecătorești ca organisme distincte ale autorității statului. Acestea își exercită puterea în mod autonom și independent în limita competențelor prevăzute de lege.

Instanțele pronunță hotărâri în temeiul Constituției Republicii Croația, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația, al legislației și al altor norme administrative care au fost adoptate în conformitate cu Constituția Republicii Croația sau cu tratate sau legi internaționale.

Instanțele se pronunță în cauzele privind drepturile și obligațiile fundamentale ale omului, drepturile și obligațiile Republicii Croația și ale administrațiilor locale și regionale autonome, precum și drepturile și obligațiile altor persoane juridice; stabilesc sancțiuni și alte măsuri împotriva autorilor de infracțiuni, delicte și contravenții prevăzute de lege și alte norme administrative; controlează legalitatea actelor cu caracter individual și general ale autorităților administrației publice; se pronunță în litigii legate de relațiile personale ale cetățenilor, în cauze în materia dreptului muncii, comercială, a dreptului de proprietate și în alte cauze civile; și se pronunță, de asemenea, în alte cauze prevăzute de lege. Instanțele judecătorești administrează justiția în conformitate cu Constituția, tratatele și legile internaționale și alte surse valabile de drept.

Puterea judiciară în Republica Croația este exercitată de instanțele de drept comun și specializate și de Curtea Supremă a Republicii Croația (Vrhovni sud Republike Hrvatske), care este și cea mai înaltă instanță din Republica Croația.

Instanțele de drept comun sunt instanțe care se ocupă de chestiuni asupra cărora nu are competență nicio instanță specializată. Acestea sunt instanțele municipale (općinski sudovi) și instanțele județene (županijski sudovi).

Instanțele specializate sunt instanțe care se ocupă de chestiuni asupra cărora legea le-a conferit competență. Acestea sunt instanțele comerciale (trgovački sudovi), instanțele administrative (upravni sudovi), instanțele pentru delicte (prekršajni sudovi), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske), Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske) și Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske).

Instanțele sunt împărțite în continuare în instanțe de prim și al doilea grad de jurisdicție.

Procedurile de soluționare a unei chestiuni juridice sunt introduse în fața instanțelor de prim grad de jurisdicție. Acestea sunt instanțele municipale, administrative, pentru delicte și comerciale.

Instanțele de al doilea grad de jurisdicție pronunță hotărâri în cadrul căilor de atac introduse împotriva hotărârilor instanțelor de prim grad de jurisdicție și îndeplinesc alte sarcini prevăzute de lege. Acestea sunt instanțele județene (în raport cu instanțele municipale), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (în raport cu instanțele comerciale), Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (în raport cu instanțele pentru delicte) și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (în raport cu instanțele administrative).

Instanțele municipale și instanțele pentru delicte au competență pe teritoriul uneia sau mai multor municipalități, al unuia sau mai multor orașe sau părți ale unei zone urbane, în timp ce instanțele județene, comerciale și administrative au competență pe teritoriul unuia sau mai multor județe.

Competența Înaltei Curți Comerciale a Republicii Croația, a Înaltei Curți Administrative a Republicii Croația, a Înaltei Curți pentru Delicte a Republicii Croația și a Curții Supreme a Republicii Croația cuprinde întregul teritoriu al Republicii Croația.

Curtea Supremă a Republicii Croația

Curtea Supremă a Republicii Croația își are sediul la Zagreb.

  1. Aceasta asigură aplicarea uniformă a legii și egalitatea tuturor în aplicarea ei;
  2. Se pronunță cu privire la căile de atac ordinare atunci când acest lucru este prevăzut de o lege specifică;
  3. Se pronunță cu privire la căile de atac extraordinare împotriva hotărârilor definitive ale instanțelor din Republica Croația;
  4. Soluționează conflictele de competență atunci când acest lucru este prevăzut de o lege specifică;
  5. Se ocupă de problemele actuale de jurisprudență, examinează necesitatea formării profesionale a judecătorilor, grefierilor și judecătorilor stagiari și îndeplinește alte sarcini prevăzute de lege.

Curtea Supremă a Republicii Croația
Trg Nikole Šubića Zrinskog 3
10 000 Zagreb
Tel.: +385 1 486 22 22, +385 1 481 00 36
Fax: +385 1 481 00 35
E-mail: vsrh@vsrh.hr
http://www.vsrh.hr/

Președintele Curții Supreme a Republicii Croația

Președintele Curții Supreme a Republicii Croația reprezintă Curtea Supremă a Republicii Croația și autoritatea judiciară și îndeplinește sarcini de administrare a instanței și alte sarcini definite de lege și de Regulamentul de procedură al Curții Supreme a Republicii Croația.
Președintele Curții Supreme este ales pentru o perioadă de patru ani de Parlamentul croat pe baza unei propuneri din partea președintelui Croației, după ce Adunarea Generală (Opća sjednica) a Curții Supreme a Republicii Croația și comisia competentă din cadrul Parlamentului croat și-au dat avizul și poate fi reales în aceeași funcție la sfârșitul perioadei respective. Nicio persoană nu poate fi aleasă în această funcție de mai mult de două ori.
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru a fi judecător al Curții Supreme a Republicii Croația poate fi aleasă președinte al respectivei instanțe. Dacă o persoană care nu a exercitat funcția de judecător în cadrul Curții Supreme a Republicii Croația este aleasă președinte al respectivei instanțe, Consiliul judiciar de stat va numi persoana respectivă și judecător al respectivei instanțe.

Legea privind circumscripțiile și sediile instanțelor (Zakon o područjima i sjedištima sudova) (Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația nr. 67/18) a instituit o organizare teritorială și raționalizarea ulterioară a rețelei de instanțe, înființând 15 instanțe județene, 34 de instanțe municipale, 9 instanțe comerciale și 4 instanțe administrative.

Legea privind instanțele judecătorești

Legea privind circumscripțiile și sediile instanțelor

Autoritățile judiciare

Autoritățile judiciare din Republica Croația cuprind instanțele și parchetele.

Instanțele judecătorești

Curtea Supremă a Republicii Croația

Instanțe județene (15)

Înalta Curte Comercială (1)

Înalta Curte Administrativă (1)

Înalta Curte pentru Delicte (1)

Instanțe municipale (34)

Instanțe comerciale (9)

Instanțe administrative (4)


Parchetul (Državno odvjetništvo)

Parchetul este un organism judiciar independent și autonom care este autorizat și obligat să ia măsuri împotriva autorilor infracțiunilor și a altor fapte pasibile de pedepse, să introducă acțiuni în justiție pentru a proteja activele Republicii Croația și să utilizeze căile de atac necesare pentru protecția Constituției Republicii Croația și a legislației.

Parchetul își exercită competențele în temeiul Constituției Republicii Croația, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația, al acquis-ului UE, al legislației și al altor surse de drept.

Parchetul Republicii Croația își exercită competența pe întreg teritoriul Republicii Croația, în timp ce parchetele municipale (općinska državna odvjetništva) sunt competente în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanțelor municipale și a organelor de drept public, iar parchetele județene (županijska državna odvjetništva) sunt competente în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanțelor județene, comerciale și administrative. Legea poate institui parchete specifice pentru a interveni în cadrul procedurilor privind anumite tipuri de cauze și în fața instanțelor desemnate de lege.

Parchetele municipale sunt subordonate parchetelor județene, în timp ce parchetele județene și parchetele specifice sunt subordonate Parchetului Republicii Croația.

Procurorul este responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor care țin de competența parchetului pe care îl reprezintă și îl conduce.

Procurorul general (Glavni državni odvjetnik) al Republicii Croația este șeful Parchetului Republicii Croația. Orice persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru numirea în funcția de procuror general adjunct al Republicii Croația poate fi numită procuror general al Republicii Croația. Procurorul general al Republicii Croația este numit pentru un mandat de patru ani de către Parlamentul croat, pe baza unei propuneri din partea Guvernului Republicii Croația, după ce Comisia de Justiție din cadrul Parlamentului croat și-a dat avizul și poate fi numit din nou în aceeași funcție la sfârșitul perioadei respective. Nicio persoană nu poate fi numită în această funcție de mai mult de două ori.

Legea privind circumscripțiile și sediile parchetelor (Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 67/18) a raționalizat rețeaua parchetelor, înființând 15 parchete județene și 25 de parchete municipale.

Parchetul Republicii Croația

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (Ured za suzbijanje korupcije i organiziranog kriminaliteta, USKOK)

Parchete județene


Parchete municipale

Parchetul Republicii Croația
Gajeva 30a, 10 000 Zagreb
http://www.dorh.hr/

Procuror general
Tel.: +385 1 459 18 88
Fax: +385 1 459 18 54
E-mail: tajnistvo.dorh@dorh.hr

Secția de drept penal (Kazneni odjel)
Tel.: +385 1 459 18 00
Fax: +385 1 459 18 05
E-mail: tajnistvo.kazneni@dorh.hr

Secția de afaceri civile și administrative (Građansko upravni odjel)
Tel.: +385 1 459 18 61
Fax: +385 1 459 19 12
E-mail: tajnistvo.gradjanski@dorh.hr [VJ1]

Parchete județene și municipale

Legea privind parchetele

Legea privind circumscripțiile și sediile parchetelor

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (USKOK), cu sediul în Zagreb, este un parchet specific, specializat în urmărirea penală a corupției și criminalității organizate, având competență pe întreg teritoriul Republicii Croația. Competența Biroului pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate este prevăzută în Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate.

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate
Gajeva 30a
10 000 Zagreb
Tel.: +385 4591 874
Fax: + 385 1 4591 878
E-mail: tajnistvo@uskok.dorh.hr

Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate

Ultima actualizare: 06/01/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.