NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini spaniolă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Swipe to change

Sistemele naționale de justiție

Spania

Această secțiune prezintă o imagine de ansamblu a sistemului judiciar din Spania

Conținut furnizat de
Spania

Organizarea justiției. Sistemul judiciar

Administrarea justiției

În cadrul sistemelor juridice contemporane, sistemul spaniol urmează așa-numitul model continental.

Caracteristicile fundamentale ale acestui model sunt:

  • separarea dreptului public de cel privat în cadrul sistemului juridic, care este împărțit în diferite ramuri specializate în materie constituțională, penală, administrativă, fiscală, civilă, comercială, de dreptul muncii și procedurală;
  • supremația legii și a dreptului scris în cadrul sistemului de izvoare de drept definit de Codul civil, și anume legea, uzanța și principiile generale ale dreptului;
  • organizarea ierarhică a puterii judiciare, cu un sistem de căi de atac judiciare.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Constituția spaniolă din 1978 prevede că Spania se constituie într-un stat de drept social și democratic care apără libertatea, justiția, egalitatea și pluralismul politic ca valori primordiale ale sistemului său juridic.

Constituția este întemeiată pe unitatea indisolubilă a națiunii spaniole, patria comună și indivizibilă a tuturor spaniolilor. Aceasta recunoaște și garantează dreptul la autonomie pentru naționalitățile și regiunile care o alcătuiesc, precum și solidaritatea între acestea.

Titlul VI din Constituție este dedicat sistemului judiciar și prevede, la articolul 117, că principiul unității sistemului jurisdicțional stă la baza organizării și funcționării instanțelor.

Toate aceste principii stau la baza organizării instanțelor din Spania și se materializează în existența unui sistem jurisdicțional unic, cu un corp unic de judecători și de magistrați, care constituie sistemul jurisdicțional de drept comun.

Există numeroase instanțe, care își distribuie activitatea în funcție de criteriile de stabilire a competenței – materie, valoare, persoană, funcție sau teritoriu – întrucât unitatea sistemului jurisdicțional nu împiedică existența mai multor instanțe cu domenii de competență diferite.

Instanțele de drept comun sunt reglementate de Legea organică privind sistemul judiciar, prevăzută la articolul 122 din Constituția din 1978.

Trebuie să se facă distincție între trei aspecte fundamentale:

  1. aspectul teritorial;
  2. caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor;
  3. competența.

Aspectul teritorial

În conformitate cu expunerea de motive din Legea organică nr. 6/1985 din 1 iulie 1985 privind sistemul judiciar, statul este organizat din punct de vedere teritorial, în scop judiciar, în municipii, districte (partidos), provincii și Comunități Autonome, asupra cărora își exercită autoritatea jurisdicțională următoarele tipuri de instanțe: judecătoriile de pace (Juzgados de Paz), instanțele de prim grad de jurisdicție și de instrucție (Juzgados de Primera Instancia e Instrucción), instanțele de contencios administrativ (Juzgados de lo Contencioso-Administrativo), instanțele de dreptul muncii (Juzgado de lo Social), instanțele de supraveghere a executării pedepselor (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria) și instanțele pentru minori (Juzgados de Menores), instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) și Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia). Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional), Curtea Supremă (Tribunal Supremo), instanțele centrale de instrucție (Juzgados Centrales de Instrucción) și instanțele centrale de contencios administrativ (Juzgados Centrales de lo Contencioso-administrativo) au competență la nivel național.

Caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor

Toate instanțele sunt unipersonale, cu excepția Curții Supreme, a Curții Penale și Administrative Naționale, a Curților Superioare ale Comunităților Autonome și a instanțelor provinciale.

Curtea Supremă este compusă dintr-un președinte, președinții de secție (presidentes de sala) și judecătorii (magistrados) stabiliți prin lege pentru fiecare secție. Există cinci secții: secția civilă, secția penală, secția de contencios administrativ, secția de dreptul muncii și secția militară.

Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional) este formată dintr-un președinte, președinții de secție și judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție (de apel, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii).

Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia) sunt formate din patru secții (civilă, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii). Acestea sunt compuse dintr-un președinte, care este, de asemenea, președintele secțiilor civilă și penală, din președinții de secții și din judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție.

Instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) sunt alcătuite dintr-un președinte și doi sau mai mulți judecători. Acestea soluționează cauze civile și penale. Este posibil să existe secții cu aceeași componență.

Oficiul Judiciar

Legea organică privind sistemul judiciar definește Oficiul Judiciar (Oficina Judicial) drept un organism administrativ care sprijină activitatea judiciară a judecătorilor și a instanțelor.

Oficiul Judiciar a fost conceput să îmbunătățească eficiența, eficacitatea și transparența procedurilor judiciare, să accelereze soluționarea cauzelor și să încurajeze cooperarea și coordonarea între diferitele administrații. Prin urmare, crearea oficiului este un răspuns la angajamentul de a asigura un serviciu public de calitate care este aproape de cetățeni, care respectă valorile constituționale și care este în concordanță cu nevoile reale ale cetățenilor.

Acesta reprezintă un nou model de organizare care introduce tehnici moderne de gestionare, fiind bazat pe o combinație între diferitele unități administrative: unitățile care oferă sprijin direct pentru procedurile judiciare, echivalente cu vechile instanțe (juzgados), care sprijină judecătorul în îndatoririle sale judiciare, și serviciile procedurale comune conduse de grefieri (Secretarios Judiciales), care efectuează și au putere de decizie cu privire la toate sarcinile care nu au caracter strict judiciar, cum ar fi primirea documentelor, gestionarea citațiilor, executarea deciziilor, procedurile extrajudiciare, admiterea cererilor de începere a unui proces, notificarea părților, remedierea unor deficiențe de ordin procedural etc.

Există trei tipuri de servicii procedurale comune:

  • Serviciul comun general
  • Serviciul comun de gestionare a cauzelor
  • Serviciul comun de executare.

Noul model de organizare a fost lansat în Burgos și Murcia în noiembrie 2010. În februarie 2011, Oficiul Judiciar a fost înființat în Cáceres și Ciudad Real, iar în iunie 2011, în Leon, Cuenca și Mérida. Acesta va fi introdus, de asemenea, în Ceuta și Melilla în 2013. Noul model coexistă cu modelul precedent de instanțe (juzgados și tribunales), care se regăsește în restul Spaniei.

Competența

Pe lângă aspectul teritorial, materiile sau chestiunile care pot fi aduse în fața instanței sunt de naturi diferite și sunt soluționate în cadrul a patru sisteme de instanțe:

Instanțele civile: judecă litigiile care nu sunt atribuite în mod explicit altui tip de instanță. Prin urmare, acestea pot fi descrise ca instanțe de drept comun.

Instanțe penale: cauzele și procedurile penale trebuie să fie instrumentate în sistemul penal. Cu toate acestea, în dreptul spaniol, o acțiune de drept civil rezultată dintr-o faptă penală poate fi introdusă în același timp cu acțiunea penală. În acest caz, despăgubirile care urmează a fi plătite pentru a repara prejudiciul cauzat de infracțiune sau de contravenție vor fi stabilite de instanța penală.

Instanțe de contencios administrativ: controlează legalitatea acțiunilor întreprinse de către autorități și examinează cererile de atragere a răspunderii patrimoniale înaintate împotriva acestora.

Instanțe de dreptul muncii: examinează cererile înaintate în temeiul dreptului muncii, atât în cazul litigiilor individuale dintre angajați și angajatori, izvorâte din contractul de muncă, cât și în cazul negocierilor colective, precum și cererile privind asigurările sociale sau cele înaintate împotriva statului, atunci când acesta din urmă este răspunzător în temeiul dreptului muncii.

Pe lângă cele patru sisteme de instanțe, în Spania există, de asemenea, instanțe militare.

Instanțele militare reprezintă o excepție de la principiul unității sistemului jurisdicțional.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați fișa informativă referitoare la instanțele de drept comun din Spania.

În Spania, nu există un sistem de instanțe extraordinare; cu toate acestea, în cadrul sistemelor de instanțe menționate, au fost create instanțe speciale pentru aspecte specifice, de exemplu, instanțe care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor, instanțe de supraveghere a executării pedepselor și instanțe pentru minori. Acestea sunt instanțe de drept comun, însă sunt specializate într-un anumit domeniu. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele specializate din Spania.

Ierarhia instanțelor

Sistemul căilor de atac determină o ierarhizare a instanțelor în ceea ce privește procedurile de atac.

Trebuie să vă informați cu privire la dispozițiile din sistemul juridic spaniol în ceea ce privește competențele fiecărei instanțe pentru a afla ce căi de atac există și cărei instanțe trebuie să fie înaintate acestea. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele de drept comun din Spania.

Bazele de date juridice

Accesul la bazele de date este gratuit?

Da, accesul este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

Linkuri relevante

CONSILIUL GENERAL AL PUTERII JUDICIARE
Ultima actualizare: 17/01/2024

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.