The Member State judicial systems are very diverse, reflecting differences in national judicial traditions.
In most Member States, there are different branches of courts. Generally, three main types of courts can be identified:
The ordinary courts usually deal with disputes in civil matters (i.e. disputes between citizens and/or businesses) and/or criminal matters. In addition, many Member States have established courts for specific matters, such as disputes between public authorities and citizens or businesses (administrative matters, etc.).
Moreover, various Member States have an institution or court to ensure that their constitution is respected. Many of these courts or institutions can be asked to verify whether a certain law or legislation is in line with the constitutional requirements. Some of them can hear individual cases, but usually only as a last resort.
Beyond the information provided in the country-specific pages (see the list of flags on the right side), you can find valuable information on the following European websites (the following list may not be exhaustive):
If you are involved in a judicial proceeding, or if you expect to be involved in one, you will need to identify the court that is competent to deal with your case or, in other words, which has jurisdiction. If you address the wrong court or if there is a dispute over the question of jurisdiction you run the risk of a considerable delay in the proceedings or even of a dismissal of your case because of a lack of jurisdiction.
If a court case has a cross-border dimension and involves, for example, parties living in different Member States, you will first have to identify in which Member State the proceedings should take place. The portal section "Going to Court " can guide you through this process.
Beyond the courts, in most Member States, the judicial system comprises other judicial authorities and institutions that exercise public authority, such as public prosecutors or in certain cases state attorneys, public notaries or bailiffs. As for private lawyers, notaries and related professions with important functions in the judicial system, please see the page on legal professions.
The public prosecutors' office or prosecution service, which is regarded as part of the judiciary in many Member States, plays an essential role in criminal proceedings. The responsibilities and status of public prosecutors vary considerably among Member States. Related information can be found by selecting a relevant Member State flag in the section on ordinary courts, and also at the following websites:
This page is maintained by the European Commission. The information on this page does not necessarily reflect the official position of the European Commission. The Commission accepts no responsibility or liability whatsoever with regard to any information or data contained or referred to in this document. Please refer to the legal notice with regard to copyright rules for European pages.
Această secțiune vă oferă o prezentare generală a modului de organizare a instanțelor judecătorești.
Sistemul judiciar belgian este un sistem de tradiție civilistă, care cuprinde un ansamblu de norme codificate, aplicate și interpretate de judecători.
În Belgia, organizarea instanțelor judecătorești este stabilită exclusiv la nivel federal.
Înainte de a începe prezentarea organizării sistemului judiciar din Belgia, trebuie amintite câteva principii constituționale și generale de organizare a puterii judecătorești.
Constituția instituie trei puteri în stat - cea legislativă, cea executivă și cea judecătorească, ultima dintre acestea fiind exercitată de către instanțele de judecată. Instanțele de judecată sunt independente și își desfășoară activitatea în paralel cu celelalte puteri constituționale.
Puterea judecătorească este exercită de către instanțele de judecată în conformitate cu prevederile constituționale și legale. Puterea judecătorească are misiunea de a judeca, aplicând dreptul prin: pronunțarea de hotărâri în litigii civile și aplicarea dreptului penal în cazul săvârșirii unei infracțiuni. Există două tipuri de magistrați: judecătorii și consilierii din cadrul instanțelor și procurorii din cadrul Ministerului Public sau al parchetelor.
În conformitate cu dispozițiile articolelor 144 și 145 din Constituție , litigiile cu privire la drepturile civile sunt de competența exclusivă a instanțelor, iar cele care implică drepturi politice sunt de competența instanțelor de judecată, dar există excepții prevăzute de lege.
Nicio instanță sau jurisdicție contencioasă nu poate fi creată decât prin lege. În conformitate cu articolul 146 din Constituție, pot fi instituite comisii sau instanțe extraordinare, sub orice denumire.
Ședințele de judecată sunt publice, cu excepția cazului în acest lucru aduce atingere ordinii publice sau bunelor moravuri , lucru care trebuie hotărât de instanță (articolul 148 alineatul 1 din Constituție ). Principiul ședințelor de judecată publice permite, printre altele, asigurarea transparenței justiției.
Orice hotărâre este motivată și pronunțată în ședință publică (articolul 149 din Constituție) . Obligația de a motiva hotărârea, impusă de Constituție și de articolul 780 din Codul de procedură civilă înseamnă că instanța trebuie să răspundă la motivele de fapt și de drept invocate în concluziile părților. Motivația trebuie să fie completă, clară, precisă și adecvată. Obligația de a motiva hotărârile, ca și independența sistemului judiciar, reprezintă garanții pentru cetățeni împotriva eventualului arbitrariu al judecătorilor și le permit, ținând seama de motivarea hotărârii, să decidă introducerea unei căi de atac.
Atât independența judecătorilor în exercitarea competențelor lor judiciare, cât și independența procurorilor în derularea investigațiilor și urmăririi penale sunt consacrate în articolul 151 alineatul (1) din Constituție; acest principiu nu aduce atingere dreptului ministrului de resort de a ordona urmărirea penală și de a emite orientări obligatorii de politică penală, inclusiv în materie de politică de cercetare și de acțiune penală.
Alineatul 4 al aceluiași articol din Constituție dispune că judecătorii de pace, judecătorii instanțelor judecătorești, consilierii instanțelor superioare și cei de la Curtea Supremă de Justiție sunt numiți de către rege, în condițiile prevăzute de lege.
Judecătorii sunt numiți pe viață. Ei se pensionează la o vârstă stabilită prin lege și primesc o pensie, de asemenea, stabilită prin lege. Un judecător nu poate fi înlăturat sau suspendat din funcție. Mutarea unui judecător poate avea loc doar dacă acesta este numit într-un post nou și cu consimțământul acestuia (articolul 152 din Constituție). De asemenea, regele numește și respinge funcționarii Ministerului Public de pe lângă instanțe (articolul 153 din Constituție).
Salariile membrilor sistemului judiciar sunt stabilite prin lege (articolul 154 din Constituție).
Niciun judecător nu poate accepta o altă funcție plătită; activitățile cu titlu gratuit sunt admise, cu excepția cazurilor de incompatibilitate stabilite prin lege (articolul 155 din Constituție).
Belgia este alcătuită din cinci mari zone judiciare, reprezentând circumscripțiile teritoriale ale celor cinci curți de apel: Bruxelles, Liège, Mons, Gand și Anvers.
Aceste circumscripții teritoriale sunt împărțite în arondismente judiciare, care dețin fiecare un tribunal de primă instanță. Există 12 de astfel de arondismente judiciare pentru întregul teritoriu al Belgiei. Arondismentul judiciar al Bruxelles-ului are două tribunale de primă instanță, unul francofon și unul neerlandofon.
În plus, în arondismentele judiciare există 9 de tribunale de dreptul muncii și 9 de tribunale comerciale.
Arondismentele sunt împărțite, la rândul lor, în cantoane judiciare care dispun fiecare de o judecătorie de pace. Există 187 de astfel de cantoane judiciare pentru ansamblul teritoriu al Belgiei.
Fiecare dintre cele zece provincii și arondismentul administrativ al regiunii capitalei Bruxelles dispun de o curte cu jurați. Curtea cu jurați nu este o instanță permanentă, ci se întrunește doar atunci când există acuzați care trebuie să compară în fața acesteia.
Tipul de instanță care judecă o anumită cauză este stabilit în funcție de natura și gravitatea infracțiunii, de natura litigiului, precum și de valoarea sumelor implicate.
În unele cazuri, natura litigiului este cea care determină instanța competentă pentru judecarea cauzei. Astfel, judecătorul de pace soluționează litigiile privind neînțelegerile între vecini, iar tribunalul de primă instanță este competent în materie de divorț. În alte cazuri, criteriul hotărâtor este calitatea părților. În principiu, litigiile între societăți comerciale sunt judecate în cea mai mare parte de tribunalul comercial.
După identificarea tipului de instanță competentă, trebuie stabilit locul în care va fi judecată cauza.
În materie civilă, acțiunea poate fi introdusă în fața instanței de la domiciliul pârâtului sau în fața instanței din localitatea în care a fost contractată sau trebuia executată obligația.
În materie penală, sunt competente următoarele instanțe: tribunalul din localitatea în care a fost săvârșită infracțiunea, tribunalul din localitatea de domiciliu a suspectului și tribunalul din localitatea în care se găsește acesta. În cazul unei persoane juridice, este vorba despre tribunalul din localitățile în care se află sediul principal și punctul de lucru al acesteia.
Instanțele judiciare au o structură ierarhică, după cum urmează:
4 | CURTEA DE CASAȚIE | |||
3 | Curți de Apel | Curți de dreptul muncii | Curți cu jurați | |
2 | Tribunale de primă instanță | Tribunale de dreptul muncii | Tribunale comerciale | |
1 | Judecătorii de pace | Tribunale de poliție (Tribunaux de police) |
Hotărârile pronunțate de tribunale se intitulează jugements, iar cele pronunțate de curțile de apel, de curțile de dreptul muncii, de curțile cu jurați și de Curtea de Casație - arrêts.
Instanțele civile soluționează în principal litigii private între persoane fizice sau juridice.
Obiectivul instanțelor penale este de a pedepsi autorii faptelor pentru care legea prevede sancțiuni (pedeapsa cu închisoarea, pedeapsa cu munca în folosul comunității, amendă …).
Se poate întâmpla ca una dintre părți să nu fie de acord cu hotărârea pronunțată. Părțile la proces sau, în anumite cazuri, terțe persoane, au la dispoziție mai multe căi de atac pentru a obține o nouă hotărâre într-o cauză care a făcut deja obiectul unei hotărâri. Căile de atac se împart în două categorii: cele ordinare și cele extraordinare.
Există două căi de atac ordinare: opoziția și apelul.
Persoana condamnată poate face opoziție, opunându-se astfel hotărârii, caz în care instanța care a pronunțat respectiva hotărâre este sesizată din nou cu acea cauză, în întregime.
Cu excepția unui număr limitat de cauze, apelul este un drept de care pot beneficia toate părțile vizate. Atât persoana condamnată, partea civilă, reclamantul, pârâtul, cât și Ministerul Public au dreptul să ceară rejudecarea cauzei. Apelul este judecat întotdeauna de către o instanță superioară celei care a pronunțat hotărârea în primă instanță.
Tabelul de mai jos trece în revistă instanțele judecătorești care judecă căile de atac, în funcție de instanța care a pronunțat hotărârea atacată:
Hotărâre | Cale de atac | |
Judecătoria de pace | - cauze civile | Tribunalul de primă instanță (secția civilă) |
- cauze comerciale | Tribunalul comercial | |
Tribunalul de poliție | - cauze penale | Tribunalul de primă instanță (Tribunalul corecțional) |
- cauze civile | Tribunalul de primă instanță (Tribunalul civil) | |
Tribunalul de dreptul muncii | Curtea de dreptul muncii | |
Tribunalul de primă instanță | Curtea de Apel | |
Tribunalul comercial | Curtea de Apel |
În calea de atac, judecătorii (din cadrul unui tribunal) sau consilierii (din cadrul unei instanțe superioare) deliberează pentru a doua și ultima oară asupra fondului cauzei și pronunță o hotărâre în ultimă instanță. Totuși, părțile au încă posibilitatea de a ataca hotărârea la Curtea de Casație.
În afară de căile de atac ordinare, există și căi de atac extraordinare, cel mai important dintre acestea fiind recursul. Acesta se judecă la Curtea de Casație și nu constituie un al treilea grad de jurisdicție sau o a treia instanță. Curtea de Casație nu reexaminează faptele cauzei, ci doar legalitatea procedurii.
Pe lângă curțile și tribunalele menționate anterior, mai există încă două instanțe în Belgia. Acestea exercită o misiune de control: Consiliul de Stat și Curtea Constituțională. Consiliul de Stat este o înaltă instanță administrativă care monitorizează administrația publică și care intervine în momentul în care cetățenii consideră că aceasta nu a respectat legea. Rolul Curții Constituționale este de a asigura că legile, decretele și ordonanțele sunt în conformitate cu Constituția și de a supraveghea repartizarea echilibrată a competențelor între puterile publice din Belgia.
Portalul puterii judecătorești din Belgia oferă acces, între altele, la jurisprudență, la legislația Belgiei și la Monitorul Oficial al Belgiei.
Da, accesul la această bază de date este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Administrarea justiției în Bulgaria este bazată pe trei grade de jurisdicție. Instanțele sunt organisme publice care administrează justiția în materie civilă, penală și administrativă.
În Bulgaria există următoarele instanțe:
Organizarea și activitatea instanțelor bulgare sunt prevăzute în Legea privind sistemul judiciar, care stabilește structura și principiile de funcționare ale organismelor judiciare, reglementează interacțiunile dintre acestea, precum și interacțiunile acestora cu organismele legislative și executive.
Conform Legii privind sistemul judiciar, publicată în Monitorul de Stat nr. 64/2007, Consiliul Judiciar Suprem este cea mai înaltă autoritate administrativă și este însărcinat cu gestionarea sistemului judiciar și asigurarea independenței acestuia. Aceasta stabilește alcătuirea și organizarea sistemului judiciar și gestionează activitatea acestuia fără a afecta independența organismelor în cauză.
Consiliul Judiciar Suprem stabilește numărul de circumscripții judiciare și sediile instanțelor regionale, districtuale, administrative și de apel, pe baza unei propuneri din partea Ministrului Justiției și – în ceea ce privește instanțele militare – în coordonare cu Ministerul Apărării.
Circumscripțiile instanțelor locale, districtuale, administrative, militare și de apel nu coincid în mod necesar cu diviziunile administrative ale teritoriului statului.
Instanțe locale – Instanțele locale sunt principalele instanțe care soluționează cauzele în primă instanță. Hotărârile acestora pot fi contestate prin introducerea unei căi de atac la instanța districtuală competentă.
Instanțe districtuale – Instanțele districtuale acționează ca instanțe de primul și al doilea grad de jurisdicție. Ca instanțe de prim grad de jurisdicție, acestea soluționează o anumită categorie de cauze, al căror obiect are o valoare semnificativă sau care prezintă un interes societal deosebit. Atunci când acționează ca instanțe de al doilea grad de jurisdicție (de apel), acestea revizuiesc hotărârile pronunțate de instanțele locale.
Instanțe administrative – Instanțele administrative au competență în toate cauzele privind cereri referitoare la: emiterea, modificarea, revocarea sau pronunțarea nulității unor acte administrative; declararea unui acord încheiat în temeiul Codului de procedură administrativă ca fiind nul și neavenit; măsuri reparatorii pentru acțiunile nejustificate și omisiunile administrației; protecție împotriva executării silite abuzive; despăgubiri pentru daunele rezultate din acte, acțiuni și omisiuni ilegale ale autorităților administrative și ale funcționarilor; despăgubiri pentru daune rezultate în urma executării silite; constatarea nulității absolute sau relative ori revocarea hotărârilor judecătorești emise de instanțele administrative; stabilirea caracterului fals al actelor administrative prevăzute în Codul de procedură administrativă.
Orice persoană poate introduce o acțiune în justiție pentru stabilirea existenței sau a inexistenței unui drept administrativ sau a unui raport juridic, în cazul în care persoana respectivă are un interes în acest sens și nu există o altă măsură corectivă disponibilă.
Cauzele sunt instrumentate de instanța administrativă în circumscripția căreia se află sediul autorității care a emis actul administrativ contestat. În cazul în care sediul acesteia se află în străinătate, cauzele sunt înaintate Tribunalul Administrativ Municipal din Sofia.
Actele administrative prin care sunt aplicate în mod direct politici externe, de apărare și de securitate naționale nu fac obiectul controlului judiciar, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.
Alte instanțe specializate
Instanțele militare, ca instanțe de prim grad de jurisdicție, soluționează cauzele penale privind infracțiunile presupuse ca fiind săvârșite în exercițiul funcțiunii, sau în legătură cu aceasta, de către generali, ofițeri, subofițeri și soldați din armata bulgară, de către personalul civil din cadrul Ministerului Apărării, de către personalul altor ministere și agenții din cadrul structurilor subordonate Ministerului Apărării, de către personalul Agenției Naționale pentru Securitate și al Serviciului Național de Informații. Pentru astfel de cauze, instanța de al doilea grad de jurisdicție este Curtea Militară de Apel. Codul de procedură penală prevede competența teritorială a instanțelor militare. Aceste instanțe au același statut precum instanțele districtuale.
Există o singură Curte Militară de Apel, care soluționează căile de atac și contestațiile introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele militare din întreaga țară.
Curțile de Apel soluționează căile de atac și contestațiile cu privire la hotărâri pronunțate în primă instanță de instanțele districtuale, în circumscripțiile acestora.
Instanța penală specializată, care își are sediul la Sofia, este echivalentă cu o instanță districtuală. Competența sa este prevăzută de lege. Infracțiunile care intră în competența Instanței penale specializate – în special cele săvârșite de către sau pentru grupările de criminalitate organizată – sunt enumerate în mod exhaustiv la articolul 411а din Codul de procedură penală.
Curtea de apel penală specializată soluționează căile de atac și contestațiile introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Instanța penală specializată.
Curtea Supremă de Casație este instanța judiciară supremă în materie civilă și penală. Competența sa acoperă întregul teritoriu al Republicii Bulgaria. Aceasta exercită controlul jurisdicțional suprem asupra punerii în aplicare a legilor în mod corespunzător și uniform de către toate instanțele. Curtea Supremă de Casație are sediul la Sofia.
Curtea Supremă Administrativă exercită controlul jurisdicțional suprem asupra punerii în aplicare a legilor în mod corespunzător și uniform de către toate instanțele administrative.
Curtea Supremă Administrativă soluționează plângerile și reclamațiile împotriva actelor Consiliului de Miniștri, ale prim-ministrului, ale vice-prim-ministrului, ale miniștrilor, ale conducătorilor altor instituții subordonate direct Consiliului de Miniștri, împotriva actelor Consiliului Judiciar Suprem, ale Băncii Naționale a Bulgariei, ale guvernatorilor districtuali și împotriva altor acte prevăzute de lege. Curtea se pronunță cu privire la contestarea legalității instrumentelor normative din legislația secundară; în calitate de instanță de casație, aceasta examinează acte judiciare, se pronunță în cauze administrative și examinează cererile de revocare a hotărârilor judecătorești definitive în cauze administrative.
Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Bulgariei
Curtea de Arbitraj soluționează litigii civile și litigiile care vizează eliminarea lacunelor din contracte sau adaptarea contractelor la circumstanțe noi, indiferent de faptul dacă una dintre părți sau ambele părți au sediul sau domiciliul în Republica Bulgaria.
Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria
Curtea Constituțională bulgară este garantul ireversibilității proceselor democratice din Bulgaria, a căror realizare este principalul obiectiv al Constituției. Această instanță nu face parte din sistemul judiciar, ci este un organism independent a cărui autoritate derivă direct din Constituție și a cărei activitate este prevăzută într-o lege specială. Hotărârile curții privind, printre altele, apărarea drepturilor omului și a intereselor legale ale cetățenilor, separarea puterilor, caracterul inviolabil al proprietății private, libertatea de inițiativă în afaceri, independența presei, interzicerea cenzurii și conformitatea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale cu Constituția s-au bucurat de un ecou public și internațional însemnat.
Baze de date juridice
Fiecare instanță din Bulgaria are un site internet care oferă informații privind structura și activitatea instanței, precum și informații privind cauzele pendinte sau finalizate.
Site-ul internet al Consiliului Judiciar Suprem oferă o listă detaliată a instanțelor din Bulgaria, împreună cu adresele și de site-urile internet ale acestora (disponibilă numai în limba bulgară).
Principalele site-uri internet ale instanțelor sunt menționate în continuare:
Baze de date legislative în format electronic
Alte site-uri utile cu informații juridice
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Sistemul judiciar din Republica Cehă este alcătuit din Curtea Constituțională a Republicii Cehe (Ústavní soudem České republiky) și din sistemul instanțelor judecătorești obișnuite.
Sistemul instanțelor judecătorești obișnuite cuprinde Curtea Supremă (Nejvyšší soud), Curtea Supremă Administrativă (Nejvyšší správní soud), instanțele superioare (vrchní soudy), instanțele regionale (krajské soudy) și instanțele teritoriale (okresní soudy).
Autoritatea publică centrală în competența căreia intră administrarea instanțelor este Ministerul Justiției din Republica Cehă.
Ministerul Justiției asigură, fie direct, fie prin intermediul președinților curților, administrarea instanțelor superioare, a instanțelor regionale și a instanțelor teritoriale, în limitele prevăzute de Legea nr. 6/2002 privind instanțele judecătorești și judecătorii; instanțele teritoriale pot fi, de asemenea, administrate de Ministerul Justiției prin intermediul președinților instanțelor regionale.
Unele sarcini ale administrației centrale sunt îndeplinite de către președintele Curții Supreme a Republicii Cehe (sau de către vicepreședinte, dacă este cazul) și de către președintele Curții Supreme Administrative a Republicii Cehe (sau de către vicepreședinte, dacă este cazul).
În procesul de administrare publică a instanțelor se ține cont de observațiile formulate de consiliile competente ale magistraturii, care sunt constituite în cadrul Curții Supreme a Republicii Cehe, al Curții Supreme Administrative a Republicii Cehe, al instanțelor superioare, al instanțelor regionale și al tuturor instanțelor teritoriale.
Anumite activități administrative sunt încredințate directorului administrativ al curții, care se află în subordinea președintelui curții respective.
Sistemul de instanțe judecătorești obișnuite are patru ramuri:
Republica Cehă dispune de un sistem judiciar bazat pe două grade de jurisdicție, ceea ce constituie un factor determinant în structura ierarhică a sistemului de căi de atac. Din acest punct de vedere, raportul ierarhic dintre diferitele instanțe se stabilește pe trei niveluri, în funcție de gradul de jurisdicție la care se situează respectiva instanță în cadrul sistemului judiciar.
Informații suplimentare sunt prezentate în secțiunea privind instanțele judecătorești obișnuite din Republica Cehă.
În temeiul Legii nr. 6/2002 privind instanțele judecătorești și judecătorii:
Instanțele teritoriale
(a) se pronunță în primul grad de jurisdicție, cu excepția cazului în care legile referitoare la procedurile judiciare prevăd altceva;
(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de legea sus-menționată.
Instanțele regionale
(a) se pronunță în al doilea grad de jurisdicție în cazurile care sunt prevăzute de legea referitoare la procedurile judiciare și asupra cărora instanțele teritoriale din competența lor s-au pronunțat în primul grad de jurisdicție;
(b) se pronunță în primul grad de jurisdicție în cazurile prevăzute de legea referitoare la procedurile judiciare;
(c) se pronunță asupra chestiunilor legate de justiția administrativă în cazurile prevăzute de legea sus-menționată;
(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de legea sus-menționată.
Instanțele superioare
(a) se pronunță în al doilea grad de jurisdicție în cazurile care sunt prevăzute de legea referitoare la procedurile judiciare și asupra cărora instanțele regionale din competența lor s-au pronunțat în primul grad de jurisdicție;
(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de legea sus-menționată.
Curtea Supremă a Republicii Cehe
În calitatea sa de autoritate judiciară supremă responsabilă de chestiunile legate de competența instanțelor în procedurile civile și penale, Curtea Supremă a Republicii Cehe asigură coerența și legalitatea hotărârilor prin faptul că:
(a) se pronunță în vederea soluționării căilor de atac extraordinare în cazurile prevăzute de legile referitoare la procedurile judiciare;
(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de o legislație specifică sau de un tratat internațional ratificat de Parlamentul ceh, care este obligatoriu pentru Republica Cehă și care a fost promulgat.
Curtea Supremă se pronunță, de asemenea, în chestiuni legate de:
(a) recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești pronunțate de către instanțe străine, în cazul în care acest lucru este impus de o legislație specifică sau de un tratat internațional ratificat de Parlamentul ceh, care este obligatoriu pentru Republica Cehă și care a fost promulgat;
(b) alte cazuri prevăzute de o legislație specifică sau de un tratat internațional ratificat de Parlamentul ceh, care este obligatoriu pentru Republica Cehă și care a fost promulgat.
Curtea Supremă monitorizează și evaluează hotărârile definitive pronunțate de instanțe în procedurile civile și penale; pe baza acestor monitorizări și evaluări și în scopul asigurării unei jurisprudențe coerente, Curtea Supremă emite avize privind jurisprudența curților în tipuri specifice de cazuri.
În temeiul Legii nr. 150/2002, Codul de procedură administrativă:
Curtea Supremă Administrativă a Republicii Cehe
În calitatea sa de autoritate judiciară supremă în chestiuni legate de competența instanțelor judecătorești administrative, Curtea Supremă Administrativă asigură coerența și legalitatea hotărârilor prin faptul că se pronunță asupra cererilor de revizuire în cazurile prevăzute de legea sus-menționată și asupra altor cazuri prevăzute de respectiva lege sau de un act legislativ specific.
Curtea Supremă Administrativă monitorizează și evaluează hotărârile definitive pronunțate de instanțele administrative; pe baza acestor monitorizări și evaluări și în scopul asigurării unei jurisprudențe coerente, Curtea Supremă Administrativă emite avize privind jurisprudența curților în tipuri specifice de cazuri.
În vederea asigurării legalității și a coerenței hotărârilor pronunțate de autoritățile administrative, Curtea Supremă Administrativă poate, în cazurile prevăzute de legea menționată anterior și conform unei proceduri prevăzute de aceasta, să adopte o hotărâre de principiu în cadrul activității sale decizionale.
Portalul administrației publice
Aceste două portaluri internet pot fi accesate gratuit.
Scurtă descriere a conținutului
Portalul dedicat justiției conține informații privind Ministerul Justiției, instanțele individuale și parchetul, precum și datele de contact ale acestora.
Portalul oficial al guvernului ceh permite consultarea legislației cehe publicate în Culegerea de legi a Republicii Cehe.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Danemarca.
Sistemul instanțelor din Danemarca este format din:
Instanțele sunt administrate de Administrația instanțelor daneze, care a fost înființată ca o nouă instituție independentă la 1 iulie 1999. Acest organism asigură administrarea corespunzătoare și adecvată a fondurilor, personalului, clădirilor și tehnologiei informatice a instanțelor, precum și a Comisiei pentru aprobarea apelurilor.
Administrația instanțelor daneze este condusă de un consiliu al guvernatorilor și de un director. Administrația instanțelor daneze se află în subordinea Ministerului Justiției, dar ministerul nu are competența de a da dispoziții și nu poate modifica hotărârile luate de Administrația instanțelor daneze.
Consiliul guvernatorilor constituie organul executiv suprem și este responsabil în general de activitățile Administrației instanțelor daneze. Directorul – care este numit și poate fi destituit de consiliul guvernatorilor – este responsabil de administrația zilnică. Nu este obligatoriu ca directorul să fie licențiat în drept.
Legea privind administrarea instanțelor daneze stabilește componența Consiliului guvernatorilor Administrației instanțelor daneze. Consiliul guvernatorilor are 11 membri, dintre care opt sunt reprezentanți ai instanței, unul este avocat și doi au cunoștințe sociale și administrative aprofundate.
Pentru mai multe informații, a se consulta prezentarea generală și descrierea sistemului judiciar danez, actualizate în permanență.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Datorită organizării federale a Republicii Federale Germania, sistemul judiciar este de asemenea organizat în mod federal. Competența judiciară este exercitată de instanțele federale și de instanțele din cele 16 state federale (landuri – Länder). Cea mai mare parte a activității de administrare a justiției se desfășoară la nivelul landurilor.
Sistemul judiciar german este împărțit în cinci ramuri specializate independente sau competențe:
Pe lângă aceste instanțe specializate, există instanțe competente în materie constituțională, reprezentate de Curtea Constituțională Federală și de instanțele constituționale ale landurilor.
Prezentarea structurii instanțelor poate fi consultată pe site-ul internet al Ministerului Federal German al Justiției.
Instanțele landurilor sunt administrate în general de către ministerele federale ale justiției. La nivel federal, Ministrul Federal al Justiției răspunde de Curtea Federală de Justiție, de Curtea Administrativă Federală și de Curtea Financiară Federală. Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale răspunde de Curtea Federală de Dreptul Muncii și de Curtea Socială Federală.
Ministerele răspunzătoare administrează de asemenea resursele bugetare necesare. Singura excepție este Curtea Constituțională Federală, căreia i s-a acordat autonomie administrativă ca organ instituțional independent. Aceasta își prezintă propriul buget judiciar spre aprobare.
În Germania, instanțele sunt împărțite în instanțe de drept comun și instanțe specializate. Instanțele de drept comun sunt competente în cauzele civile și penale. Instanțele specializate sunt instanțele administrative, instanțele financiare, instanțele de dreptul muncii și instanțele sociale. În plus, există și instanțe constituționale, reprezentate de Curtea Constituțională Federală și de instanțele constituționale ale landurilor.
Consultați ierarhizarea instanțelor (prezentare generală) oferită de către Ministerul Federal al Justiției.
Site-ul internet al Ministerului Federal German al Justiției
Curtea Administrativă Federală
Curtea Federală de Dreptul Muncii
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Prezenta secțiune oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Estonia.
Constituția Estoniei prevede că justiția este administrată exclusiv de către instanțe. Instanțele trebuie să înfăptuiască justiția în conformitate cu dispozițiile Constituției și ale altor legi. Conform Constituției, sistemul judiciar estonian are competența exclusivă pentru înfăptuirea justiției. În îndeplinirea atribuțiilor lor, instanțele sunt separate atât față de puterea executivă, cât și de cea legislativă.
Instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție sunt administrate de Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul pentru Administrarea Instanțelor. Acest consiliu este un organism consultativ înființat pentru a administra sistemul judiciar, iar activitatea sa este gestionată de președintele Curții Supreme. Instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție sunt finanțate de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Ministerului Justiției. Curtea Supremă se administrează în mod independent și are propriul buget.
Consiliul pentru Administrarea Instanțelor este alcătuit din:
Puteți găsi mai multe informații privind Consiliul pentru Administrarea Instanțelor aici.
Sistemul judiciar al Estoniei este structurat pe trei niveluri:
Fiind instanțe cu caracter general, instanțele teritoriale soluționează cauzele civile, penale și pe cele legate de delicte. Fiind instanțe de prim grad de jurisdicție, instanțele administrative soluționează cauzele administrative care intră în competența lor, potrivit legii. Instanțele districtuale sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție care analizează hotărârile pronunțate de instanțele teritoriale și administrative în cazul exercitării unei căi de atac. Curtea Supremă este instanța cu cel mai înalt grad de jurisdicție și soluționează apelurile în casație formulate împotriva hotărârilor instanțelor districtuale. Curtea Supremă este și instanța de control constituțional.
Puteți găsi informații generale privind sistemul juridic al Estoniei pe site-ul internet al Ministerului Justiției.
Pe site-ul internet al instanțelor puteți găsi o prezentare generală a sistemului judiciar din Estonia.
Accesul la informații privind sistemul juridic și judiciar din Estonia este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Serviciul instanțelor (Courts Service) este o organizație independentă înființată în noiembrie 1999 de către guvern în temeiul Legii privind serviciul instanțelor din 1998 și are următoarele atribuții statutare:
Constituția Irlandei prevede că justiția se înfăptuiește în instanțe judecătorești instituite prin lege, de către judecători numiți de președinte la propunerea guvernului; judecătorii din toate instanțele sunt, prin Constituție, complet independenți în exercitarea funcțiilor judiciare. Un judecător nu poate fi revocat din funcție decât pe fondul unei abateri declarate sau al incapacității și atunci doar pe baza unor rezoluții adoptate de către ambele camere ale Oireachtas (Parlamentul).
Constituția prezintă structura sistemului judiciar ca fiind alcătuită dintr-o instanță de ultim grad de jurisdicție, Curtea Supremă, și din instanțe de prim grad de jurisdicție, care includ Înalta Curte (High Court), având competență deplină în materie penală și civilă, precum și instanțe având competență limitată, instanța de circuit (Circuit Court) și instanța teritorială (District Court), organizate la scară regională.
În ceea ce privește procesele penale, articolul 38 stabilește faptul că „o persoană este judecată sub acuzația de săvârșire a unei infracțiuni penale numai în conformitate cu dispozițiile legii”. Infracțiunile minore sunt judecate în instanțe având competență limitată, în timp ce o persoană acuzată de o infracțiune mai gravă nu poate fi judecată decât în prezența unui juriu. De asemenea, Constituția prevede înființarea de instanțe specializate pentru a asigura aplicarea eficientă a legii, în situația în care instanțele de drept comun nu pot realiza acest lucru.
Accesul publicului este permis în toate sălile de judecată cu excepția celor care au afișată inscripția „cu ușile închise”, care semnifică faptul că procesul respectiv nu este accesibil publicului larg.
Curtea Supremă | Înalta Curte |
(cu sediul în Dublin) | (cu sediul în Dublin) |
Instanța de circuit | Instanța teritorială |
(cu sedii în fiecare dintre cele 26 de orașe reședință) | (cu sedii în 24 de districte) |
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Grecia.
Organizarea justiției – sisteme judiciare
Justiția în Grecia reprezintă una din cele trei puteri ale statului. În conformitate cu principiul separării puterilor, justiția este independentă de puterile legislativă și executivă.
Instanțele din Grecia se împart în următoarele categorii principale:
Instanțele sunt administrate de magistrați, în special de un președinte și de un consiliu format din trei membri, după caz.
Instanța Administrativă de prim grad de jurisdicție din Atena
Parchetul de pe lângă Instanța de prim grad de jurisdicție din Atena
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În cadrul sistemelor juridice contemporane, sistemul spaniol urmează așa-numitul model continental.
Caracteristicile fundamentale ale acestui model sunt:
Constituția spaniolă din 1978 prevede că Spania se constituie într-un stat de drept social și democratic care apără libertatea, justiția, egalitatea și pluralismul politic ca valori primordiale ale sistemului său juridic.
Constituția este întemeiată pe unitatea indisolubilă a națiunii spaniole, patria comună și indivizibilă a tuturor spaniolilor. Aceasta recunoaște și garantează dreptul la autonomie pentru naționalitățile și regiunile care o alcătuiesc, precum și solidaritatea între acestea.
Titlul VI din Constituție este dedicat sistemului judiciar și prevede, la articolul 117, că principiul unității sistemului jurisdicțional stă la baza organizării și funcționării instanțelor.
Toate aceste principii stau la baza organizării instanțelor din Spania și se materializează în existența unui sistem jurisdicțional unic, cu un corp unic de judecători și de magistrați, care constituie sistemul jurisdicțional de drept comun.
Există numeroase instanțe, care își distribuie activitatea în funcție de criteriile de stabilire a competenței – materie, valoare, persoană, funcție sau teritoriu – întrucât unitatea sistemului jurisdicțional nu împiedică existența mai multor instanțe cu domenii de competență diferite.
Instanțele de drept comun sunt reglementate de Legea organică privind sistemul judiciar, prevăzută la articolul 122 din Constituția din 1978.
Trebuie să se facă distincție între trei aspecte fundamentale:
Aspectul teritorial
În conformitate cu expunerea de motive din Legea organică nr. 6/1985 din 1 iulie 1985 privind sistemul judiciar, statul este organizat din punct de vedere teritorial, în scop judiciar, în municipii, districte (partidos), provincii și Comunități Autonome, asupra cărora își exercită autoritatea jurisdicțională următoarele tipuri de instanțe: judecătoriile de pace (Juzgados de Paz), instanțele de prim grad de jurisdicție și de instrucție (Juzgados de Primera Instancia e Instrucción), instanțele de contencios administrativ (Juzgados de lo Contencioso-Administrativo), instanțele de dreptul muncii (Juzgado de lo Social), instanțele de supraveghere a executării pedepselor (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria) și instanțele pentru minori (Juzgados de Menores), instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) și Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia). Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional), Curtea Supremă (Tribunal Supremo), instanțele centrale de instrucție (Juzgados Centrales de Instrucción) și instanțele centrale de contencios administrativ (Juzgados Centrales de lo Contencioso-administrativo) au competență la nivel național.
Caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor
Toate instanțele sunt unipersonale, cu excepția Curții Supreme, a Curții Penale și Administrative Naționale, a Curților Superioare ale Comunităților Autonome și a instanțelor provinciale.
Curtea Supremă este compusă dintr-un președinte, președinții de secție (presidentes de sala) și judecătorii (magistrados) stabiliți prin lege pentru fiecare secție. Există cinci secții: secția civilă, secția penală, secția de contencios administrativ, secția de dreptul muncii și secția militară.
Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional) este formată dintr-un președinte, președinții de secție și judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție (de apel, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii).
Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia) sunt formate din patru secții (civilă, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii). Acestea sunt compuse dintr-un președinte, care este, de asemenea, președintele secțiilor civilă și penală, din președinții de secții și din judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție.
Instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) sunt alcătuite dintr-un președinte și doi sau mai mulți judecători. Acestea soluționează cauze civile și penale. Este posibil să existe secții cu aceeași componență.
Oficiul Judiciar
Legea organică privind sistemul judiciar definește Oficiul Judiciar (Oficina Judicial) drept un organism administrativ care sprijină activitatea judiciară a judecătorilor și a instanțelor.
Oficiul Judiciar a fost conceput să îmbunătățească eficiența, eficacitatea și transparența procedurilor judiciare, să accelereze soluționarea cauzelor și să încurajeze cooperarea și coordonarea între diferitele administrații. Prin urmare, crearea oficiului este un răspuns la angajamentul de a asigura un serviciu public de calitate care este aproape de cetățeni, care respectă valorile constituționale și care este în concordanță cu nevoile reale ale cetățenilor.
Acesta reprezintă un nou model de organizare care introduce tehnici moderne de gestionare, fiind bazat pe o combinație între diferitele unități administrative: unitățile care oferă sprijin direct pentru procedurile judiciare, echivalente cu vechile instanțe (juzgados), care sprijină judecătorul în îndatoririle sale judiciare, și serviciile procedurale comune conduse de grefieri (Secretarios Judiciales), care efectuează și au putere de decizie cu privire la toate sarcinile care nu au caracter strict judiciar, cum ar fi primirea documentelor, gestionarea citațiilor, executarea deciziilor, procedurile extrajudiciare, admiterea cererilor de începere a unui proces, notificarea părților, remedierea unor deficiențe de ordin procedural etc.
Există trei tipuri de servicii procedurale comune:
Noul model de organizare a fost lansat în Burgos și Murcia în noiembrie 2010. În februarie 2011, Oficiul Judiciar a fost înființat în Cáceres și Ciudad Real, iar în iunie 2011, în Leon, Cuenca și Mérida. Acesta va fi introdus, de asemenea, în Ceuta și Melilla în 2013. Noul model coexistă cu modelul precedent de instanțe (juzgados și tribunales), care se regăsește în restul Spaniei.
Competența
Pe lângă aspectul teritorial, materiile sau chestiunile care pot fi aduse în fața instanței sunt de naturi diferite și sunt soluționate în cadrul a patru sisteme de instanțe:
Instanțele civile: judecă litigiile care nu sunt atribuite în mod explicit altui tip de instanță. Prin urmare, acestea pot fi descrise ca instanțe de drept comun.
Instanțe penale: cauzele și procedurile penale trebuie să fie instrumentate în sistemul penal. Cu toate acestea, în dreptul spaniol, o acțiune de drept civil rezultată dintr-o faptă penală poate fi introdusă în același timp cu acțiunea penală. În acest caz, despăgubirile care urmează a fi plătite pentru a repara prejudiciul cauzat de infracțiune sau de contravenție vor fi stabilite de instanța penală.
Instanțe de contencios administrativ: controlează legalitatea acțiunilor întreprinse de către autorități și examinează cererile de atragere a răspunderii patrimoniale înaintate împotriva acestora.
Instanțe de dreptul muncii: examinează cererile înaintate în temeiul dreptului muncii, atât în cazul litigiilor individuale dintre angajați și angajatori, izvorâte din contractul de muncă, cât și în cazul negocierilor colective, precum și cererile privind asigurările sociale sau cele înaintate împotriva statului, atunci când acesta din urmă este răspunzător în temeiul dreptului muncii.
Pe lângă cele patru sisteme de instanțe, în Spania există, de asemenea, instanțe militare.
Instanțele militare reprezintă o excepție de la principiul unității sistemului jurisdicțional.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați fișa informativă referitoare la instanțele de drept comun din Spania.
În Spania, nu există un sistem de instanțe extraordinare; cu toate acestea, în cadrul sistemelor de instanțe menționate, au fost create instanțe speciale pentru aspecte specifice, de exemplu, instanțe care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor, instanțe de supraveghere a executării pedepselor și instanțe pentru minori. Acestea sunt instanțe de drept comun, însă sunt specializate într-un anumit domeniu. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele specializate din Spania.
Sistemul căilor de atac determină o ierarhizare a instanțelor în ceea ce privește procedurile de atac.
Trebuie să vă informați cu privire la dispozițiile din sistemul juridic spaniol în ceea ce privește competențele fiecărei instanțe pentru a afla ce căi de atac există și cărei instanțe trebuie să fie înaintate acestea. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele de drept comun din Spania.
Da, accesul este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În această secțiune veți găsi o prezentare generală a organizării instanțelor și tribunalelor în Franța.
1. Prima instanță:
Instanțele civile
Instanțele penale
2. A doua instanță: Curțile de Apel (Cours d’Appel)
3. Curtea de Casație (Cour de cassation)
1. Prima instanță
2. A doua instanță
3. Consiliul de Stat (Conseil d’Etat)
Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul web al Consiliului de Stat.
În Franța, bazele de date juridice pot fi consultate pe internet ca serviciu public. Situl Légifrance include:
Accesul la aceste baze de date este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Constituția Republicii Croația prevede organizarea autorității statului în Republica Croația după principiul separării tripartite a puterilor, astfel încât puterea legislativă este exercitată de parlamentul croat, puterea executivă îi revine Guvernului Republicii Croația, iar puterea judiciară este exercitată de instanțele judecătorești din Republica Croația; autoritățile cooperează și se verifică reciproc, menținând în același timp independența față de celelalte ramuri ale puterii în ceea ce privește activitatea și luarea deciziilor. În calitate de deținătoare ale puterii judiciare, instanțele își exercită competențele judecătorești în conformitate cu Constituția, cu actele cu putere de lege și normele administrative, precum și cu tratatele internaționale pe care Republica Croația le-a semnat și le-a ratificat. Funcția judiciară este deținută de judecători numiți de Consiliul judiciar de stat. În exercitarea funcțiilor judiciare, judecătorii trebuie să fie independenți și autonomi și beneficiază de imunitate conform legii. Funcția judiciară are caracter permanent, un judecător nefiind autorizat să exercite nicio altă funcție.
Sistemul judiciar (de justiție) al Republicii Croația este format din sistemul judiciar (instanțele judecătorești), organele judiciare autonome și independente (parchetele), organele executive (Ministerul Justiției), organele autonome și independente (Consiliul judiciar de stat și Consiliul Procurorilor), un serviciu autonom și independent (profesia de avocat), un serviciu public autonom și independent (notari) și o instituție publică (Academia Judiciară).
Sarcina Ministerului Justiției este păstrarea valorilor fundamentale ale ordinii juridice, asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a acesteia și continuarea dezvoltării sistemului judiciar.
Ministerul Justiției îndeplinește:
dreptul de proprietate, chestiuni în materie de proprietate legate de expropriere și alte restricții asupra proprietății, chestiuni în materie de proprietate legate de terenuri de construcție, agricole și forestiere, comasarea terenurilor, vânzarea și cumpărarea de terenuri și clădiri și acele activități agricole care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice, proprietatea resortisanților străini, despăgubirea pentru proprietățile confiscate în timpul regimului comunist iugoslav care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice, precum și chestiuni privind succesiunea bunurilor, drepturilor și obligațiilor fostei Republici Socialiste Federale Iugoslavia (RSFY);
Legea privind instanțele judecătorești (Zakon o sudovima) reglementează organizarea, jurisdicția și competența instanțelor.
În Republica Croația, puterea judiciară este exercitată de instanțele judecătorești ca organisme distincte ale autorității statului. Acestea își exercită puterea în mod autonom și independent în limita competențelor prevăzute de lege.
Instanțele pronunță hotărâri în temeiul Constituției Republicii Croația, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația, al legislației și al altor norme administrative care au fost adoptate în conformitate cu Constituția Republicii Croația sau cu tratate sau legi internaționale.
Instanțele se pronunță în cauzele privind drepturile și obligațiile fundamentale ale omului, drepturile și obligațiile Republicii Croația și ale administrațiilor locale și regionale autonome, precum și drepturile și obligațiile altor persoane juridice; stabilesc sancțiuni și alte măsuri împotriva autorilor de infracțiuni, delicte și contravenții prevăzute de lege și alte norme administrative; controlează legalitatea actelor cu caracter individual și general ale autorităților administrației publice; se pronunță în litigii legate de relațiile personale ale cetățenilor, în cauze în materia dreptului muncii, comercială, a dreptului de proprietate și în alte cauze civile; și se pronunță, de asemenea, în alte cauze prevăzute de lege. Instanțele judecătorești administrează justiția în conformitate cu Constituția, tratatele și legile internaționale și alte surse valabile de drept.
Puterea judiciară în Republica Croația este exercitată de instanțele de drept comun și specializate și de Curtea Supremă a Republicii Croația (Vrhovni sud Republike Hrvatske), care este și cea mai înaltă instanță din Republica Croația.
Instanțele de drept comun sunt instanțe care se ocupă de chestiuni asupra cărora nu are competență nicio instanță specializată. Acestea sunt instanțele municipale (općinski sudovi) și instanțele județene (županijski sudovi).
Instanțele specializate sunt instanțe care se ocupă de chestiuni asupra cărora legea le-a conferit competență. Acestea sunt instanțele comerciale (trgovački sudovi), instanțele administrative (upravni sudovi), instanțele pentru delicte (prekršajni sudovi), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske), Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske) și Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske).
Instanțele sunt împărțite în continuare în instanțe de prim și al doilea grad de jurisdicție.
Procedurile de soluționare a unei chestiuni juridice sunt introduse în fața instanțelor de prim grad de jurisdicție. Acestea sunt instanțele municipale, administrative, pentru delicte și comerciale.
Instanțele de al doilea grad de jurisdicție pronunță hotărâri în cadrul căilor de atac introduse împotriva hotărârilor instanțelor de prim grad de jurisdicție și îndeplinesc alte sarcini prevăzute de lege. Acestea sunt instanțele județene (în raport cu instanțele municipale), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (în raport cu instanțele comerciale), Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (în raport cu instanțele pentru delicte) și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (în raport cu instanțele administrative).
Instanțele municipale și instanțele pentru delicte au competență pe teritoriul uneia sau mai multor municipalități, al unuia sau mai multor orașe sau părți ale unei zone urbane, în timp ce instanțele județene, comerciale și administrative au competență pe teritoriul unuia sau mai multor județe.
Competența Înaltei Curți Comerciale a Republicii Croația, a Înaltei Curți Administrative a Republicii Croația, a Înaltei Curți pentru Delicte a Republicii Croația și a Curții Supreme a Republicii Croația cuprinde întregul teritoriu al Republicii Croația.
Curtea Supremă a Republicii Croația își are sediul la Zagreb.
Curtea Supremă a Republicii Croația
Trg Nikole Šubića Zrinskog 3
10 000 Zagreb
Tel.: +385 1 486 22 22, +385 1 481 00 36
Fax: +385 1 481 00 35
E-mail: vsrh@vsrh.hr
http://www.vsrh.hr/
Președintele Curții Supreme a Republicii Croația reprezintă Curtea Supremă a Republicii Croația și autoritatea judiciară și îndeplinește sarcini de administrare a instanței și alte sarcini definite de lege și de Regulamentul de procedură al Curții Supreme a Republicii Croația.
Președintele Curții Supreme este ales pentru o perioadă de patru ani de Parlamentul croat pe baza unei propuneri din partea președintelui Croației, după ce Adunarea Generală (Opća sjednica) a Curții Supreme a Republicii Croația și comisia competentă din cadrul Parlamentului croat și-au dat avizul și poate fi reales în aceeași funcție la sfârșitul perioadei respective. Nicio persoană nu poate fi aleasă în această funcție de mai mult de două ori.
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru a fi judecător al Curții Supreme a Republicii Croația poate fi aleasă președinte al respectivei instanțe. Dacă o persoană care nu a exercitat funcția de judecător în cadrul Curții Supreme a Republicii Croația este aleasă președinte al respectivei instanțe, Consiliul judiciar de stat va numi persoana respectivă și judecător al respectivei instanțe.
Legea privind circumscripțiile și sediile instanțelor (Zakon o područjima i sjedištima sudova) (Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația nr. 67/18) a instituit o organizare teritorială și raționalizarea ulterioară a rețelei de instanțe, înființând 15 instanțe județene, 34 de instanțe municipale, 9 instanțe comerciale și 4 instanțe administrative.
Legea privind instanțele judecătorești
Legea privind circumscripțiile și sediile instanțelor
Autoritățile judiciare din Republica Croația cuprind instanțele și parchetele.
Curtea Supremă a Republicii Croația
Instanțe județene (15) | Înalta Curte Comercială (1) | Înalta Curte Administrativă (1) | Înalta Curte pentru Delicte (1) |
Instanțe municipale (34) | Instanțe comerciale (9) | Instanțe administrative (4) |
Parchetul este un organism judiciar independent și autonom care este autorizat și obligat să ia măsuri împotriva autorilor infracțiunilor și a altor fapte pasibile de pedepse, să introducă acțiuni în justiție pentru a proteja activele Republicii Croația și să utilizeze căile de atac necesare pentru protecția Constituției Republicii Croația și a legislației.
Parchetul își exercită competențele în temeiul Constituției Republicii Croația, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația, al acquis-ului UE, al legislației și al altor surse de drept.
Parchetul Republicii Croația își exercită competența pe întreg teritoriul Republicii Croația, în timp ce parchetele municipale (općinska državna odvjetništva) sunt competente în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanțelor municipale și a organelor de drept public, iar parchetele județene (županijska državna odvjetništva) sunt competente în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanțelor județene, comerciale și administrative. Legea poate institui parchete specifice pentru a interveni în cadrul procedurilor privind anumite tipuri de cauze și în fața instanțelor desemnate de lege.
Parchetele municipale sunt subordonate parchetelor județene, în timp ce parchetele județene și parchetele specifice sunt subordonate Parchetului Republicii Croația.
Procurorul este responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor care țin de competența parchetului pe care îl reprezintă și îl conduce.
Procurorul general (Glavni državni odvjetnik) al Republicii Croația este șeful Parchetului Republicii Croația. Orice persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru numirea în funcția de procuror general adjunct al Republicii Croația poate fi numită procuror general al Republicii Croația. Procurorul general al Republicii Croația este numit pentru un mandat de patru ani de către Parlamentul croat, pe baza unei propuneri din partea Guvernului Republicii Croația, după ce Comisia de Justiție din cadrul Parlamentului croat și-a dat avizul și poate fi numit din nou în aceeași funcție la sfârșitul perioadei respective. Nicio persoană nu poate fi numită în această funcție de mai mult de două ori.
Legea privind circumscripțiile și sediile parchetelor (Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 67/18) a raționalizat rețeaua parchetelor, înființând 15 parchete județene și 25 de parchete municipale.
Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (Ured za suzbijanje korupcije i organiziranog kriminaliteta, USKOK) | Parchete județene |
Parchete municipale |
Parchetul Republicii Croația
Gajeva 30a, 10 000 Zagreb
http://www.dorh.hr/
Procuror general
Tel.: +385 1 459 18 88
Fax: +385 1 459 18 54
E-mail: tajnistvo.dorh@dorh.hr
Secția de drept penal (Kazneni odjel)
Tel.: +385 1 459 18 00
Fax: +385 1 459 18 05
E-mail: tajnistvo.kazneni@dorh.hr
Secția de afaceri civile și administrative (Građansko upravni odjel)
Tel.: +385 1 459 18 61
Fax: +385 1 459 19 12
E-mail: tajnistvo.gradjanski@dorh.hr [VJ1]
Parchete județene și municipale
Legea privind circumscripțiile și sediile parchetelor
Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (USKOK), cu sediul în Zagreb, este un parchet specific, specializat în urmărirea penală a corupției și criminalității organizate, având competență pe întreg teritoriul Republicii Croația. Competența Biroului pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate este prevăzută în Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate.
Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate
Gajeva 30a
10 000 Zagreb
Tel.: +385 4591 874
Fax: + 385 1 4591 878
E-mail: tajnistvo@uskok.dorh.hr
Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune prezintă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Italia.
Sistemul judiciar din Italia se bazează pe dreptul civil.
Funcția de judecător, precum și cea de procuror public, sunt exercitate de membrii corpului magistraților. Funcția administrativă este exercitată de Ministerul Justiției.
Funcția judiciară poate fi împărțită în următoarele domenii:
Jurisdicția în materie administrativă este exercitată de către instanțele administrative (Tribunali Amministrativi Regionali sau TAR) și de către Consiliul de Stat (Consiglio di Stato).
Jurisdicția în cauzele privind contabilitatea este exercitată de către Curtea de Conturi a Italiei (Corte dei conti). Biroul procurorului general al acesteia se află în cadrul aceleiași instanțe.
Jurisdicția în materie fiscală este exercitată de către Comisiile Fiscale Provinciale și Comisiile Fiscale Regionale.
Jurisdicția în materie militară este exercitată de către instanțele militare, curțile de apel militare, curțile de supraveghere militare, procurori militari din cadrul instanțelor militare, procurori generali militari din cadrul curților de apel militare și de către procurorul general militar din cadrul Curții de Casație.
Jurisdicția în materie civilă și comercială este exercitată de către magistrații care aparțin organizării judiciare, care se împarte în judecătorii pe de o parte, și magistrați ai biroului procurorului public pe de cealaltă parte, îndeplinind rolurile judecătorilor și, respectiv, a anchetatorilor.
Constituția, dintre structurile statului, învestește Ministerul Justiției cu autoritatea de a administra instanțele judecătorești datorită funcției, rolului și relației sale speciale cu corpul magistraților.
După un examen public deosebit de dificil, magistrații sunt repartizați pe instanțe într-un anumit domeniu de competență, conform opțiunii personale a acestora. Aceștia nu pot fi repartizați, promovați, revocați din funcție, transferați sau pedepsiți fără deliberările Consiglio Superiore della Magistratura sau CSM (consiliul superior al magistraturii) și cu garanții speciale de protecție.
Toate chestiunile privind magistrații trebuie să fie evaluate de către CSM care protejează independența magistraților și a statutului acestora.
Președintele Republicii Italiene este și președintele CSM.
Ministerul Justiției își îndeplinește funcțiile administrative și organizatorice la două niveluri:
Funcția administrativă este responsabilă și de personalul repartizat serviciilor judiciare.
La nivelul superior al instanțelor (sau al birourilor procurorilor publici) sunt:
Instanțele sunt organizate după cum urmează:
Instanțe de prim grad de jurisdicție
Instanțe în al doilea grad de jurisdicție
Pentru a contesta hotărârea judecătorească pronunțată în instanța de prim grad de jurisdicție pe baza motivelor și interpretării legii:
Instanțe în al treilea grad de jurisdicție
Pentru a obține recurs pentru încălcarea unei legi la cel mai înalt nivel:
În cadrul principalelor tribunale, există și secții speciale. Curțile cu jurați (corti d’assise) sunt formate din doi judecători profesioniști și șase jurați. Jurații sunt aleși din rândul cetățenilor în vederea desfășurării acestei activități pentru perioade scurte de timp, cooperării și reprezentării diverselor sectoare ale societății. Aceste instanțe pronunță hotărâri privind delictele grave (crime, atacuri grave și alte delicte similare).
Magistrații care au rolul de procurori publici în cadrul proceselor sunt:
În Italia, rolul procurorului public îl dețin magistrații de carieră, care își exercită funcțiile sub supravegherea directorului biroului. Acest tip de ierarhie se aplică numai birourilor procurorilor publici.
Jurisdicție civilă | Jurisdicție penală | Instanță pentru minori | Jurisdicție penală | |
Prim grad de jurisdicție | Judecătorul de pace | Judecătorul de pace | Tribunalul pentru minori | Oficiul penal/ Tribunalul penal |
| Tribunalul | Tribunalul | Secție specializată a Curții de Apel | Tribunalul penal |
Curtea de Apel | Curtea de Apel | |||
Încălcarea legii | Curtea Supremă (sau Curtea de Casație) | Curtea Supremă (sau Curtea de Casație) | Curtea Supremă (sau Curtea de Casație) | Curtea Supremă (sau Curtea de Casație) |
Baze de date juridice
Site-ul web al Ministerului Justiției din Italia conține informații privind corpul magistraților, Ministerul Justiției, competențele acestora și datele de contact ale diferitelor oficii.
Site-ul web al Consiliului Superior al Magistraturii oferă detalii privind sistemul judiciar italian în limbile italiană, engleză și franceză.
Ambele site-uri web pot fi accesate gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Cipru a fost colonie britanică până în anul 1960; sistemul de drept cipriot este bazat aproape integral pe sistemul de drept englez, iar legislaţia a fost adoptată în temeiul principiilor dreptului cutumiar („common law”) şi echităţii.
Sistemul de drept aflat în vigoare de la proclamarea Republicii Cipru păstrează caracteristici din sistemul de drept englez. Instanţele Republicii Cipru aplică următoarele legi:
După aderarea Republicii Cipru la Uniunea Europeană în 2004, Constituţia Republicii Cipru a fost modificată astfel încât legislaţia europeană este cea care are întâietate.
În Cipru există instanţe de două grade de jurisdicţie: Curtea Supremă (Ανώτατο Δικαστήριο) (judecă cauzele în a doua instanţă) şi diferitele instanţe de prim grad de jurisdicţie enumerate mai jos:
Nu există încă nicio bază de date juridice oficială. Există mai multe baze de date juridice private; unele oferă servicii abonaţilor, iar altele permit accesul gratuit.
Acestea conţin informaţii privind hotărârile judecătoreşti şi legislaţia primară.
Curtea Supremă a Republicii Cipru (Ανώτατο Δικαστήριο Κύπρου)
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Alături de puterea legislativă și de puterea executivă, Letonia are un sistem de justiție independent, cu instanțe repartizate în trei grade de jurisdicție. Astfel cum prevede Constituția, puterea judecătorească este administrată de instanțele districtuale și municipale, instanțele regionale, Curtea Supremă și Curtea Constituțională, iar, în caz de război sau în situații de urgență, de asemenea de instanțele militare.
În conformitate cu Legea privind puterea judecătorească, Ministerul Justiției este principala autoritate publică responsabilă de administrarea instanțelor.
Ministerul Justiției:
Oficiul Judiciar (Tiesu administrācija) organizează și asigură desfășurarea activității administrative a instanțelor districtuale și municipale, a instanțelor regionale și a oficiilor registrului funciar. Acesta este subordonat Ministrului Justiției, care acționează prin intermediul Ministerului Justiției.
Curtea Supremă (Augstākā tiesa) nu are legături, din punct de vedere administrativ, cu instanțele districtuale, municipale sau regionale. Președintele Curții Supreme organizează activitatea Curții Supreme. În cadrul Curții Supreme există un departament separat pentru realizarea sarcinilor administrative – Administrația Curții Supreme (Augstākās tiesas Administrācija).
Consiliul Judiciar (Tieslietu padome) este un organism colegial implicat în formularea de politici și strategii referitoare la sistemul judiciar și în îmbunătățirea modului de organizare a activității sistemului judiciar.
Instanțele districtuale și municipale [rajonu (pilsētu) tiesas] judecă în primă instanță cauzele civile, penale și administrative. O instanță districtuală sau municipală poate fi alcătuită din mai multe unități structurale, și anume tribunale situate în diferite locații din raza teritorială de competență a districtului sau municipiului relevant. Instanțele districtuale sau municipale pot deține un oficiu al registrului funciar. Acesta administrează registrele funciare (în care se înregistrează bunurile imobile și drepturile asociate acestora) și soluționează litigiile privind executarea necontestată, ordinele de recuperare a creanțelor și aprobarea declarațiilor de licitație.
Instanțele regionale (apgabaltiesa), în calitate de instanțe de al doilea grad de jurisdicție, soluționează cauze civile, penale și administrative în complete de judecată alcătuite din trei judecători. O instanță regională poate avea unități structurale, și anume săli de judecată situate în diferite locuri aflate în jurisdicția teritorială a instanței regionale respective.
În conformitate cu Legea privind puterea judecătorească, instanțele militare își pot desfășura activitatea în caz de război sau în situații de urgență. Conform Legii privind instanțele militare, acestea sunt înființate prin ordin al Ministrului Justiției. În acest caz, devin operative una sau mai multe instanțe militare de prim grad de jurisdicție și o instanță militară de al doilea grad de jurisdicție.
Curtea Supremă (Augstākā tiesa) cuprinde un Senat alcătuit din trei departamente (departamenti) (pentru cauze civile, cauze penale și cauze administrative) și două camere (palātas) (pentru cauze civile și cauze penale). Curtea Supremă este instanța de al doilea grad de jurisdicție pe probleme de drept (kasācijas instance), cu excepția cazului în care legea prevede altfel. Curtea Supremă a fost alcătuită din două camere (pentru cauze civile și pentru cauze penale) până la 31 decembrie 2014, dar începând cu 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2016 are doar o cameră pentru cauze civile.
Plenul (plēnums) este adunarea generală a judecătorilor Curții Supreme, care dezbate chestiunile urgente privind interpretarea dispozițiilor legislative. De asemenea, acesta alege membrii Tribunalului disciplinar (Disciplinārtiesa). Tribunalul Disciplinar este alcătuit din șase judecători ai departamentelor Curții Supreme. Tribunalul Disciplinar este convocat pentru a analiza legalitatea deciziilor Comitetului disciplinar judiciar (Tiesnešu disciplinārkolēģija). Aspectele urgente legate de interpretarea dispozițiilor legislative pot fi analizate, de asemenea, cu scopul de a asigura aplicarea uniformă a legii, nu numai de către plenul Curții Supreme, ci și de către plenul camerei relevante sau plenul departamentului relevant.
Curtea Constituțională (Satversmes tiesa) este un organ judiciar independent care se pronunță cu privire la constituționalitatea legilor și a altor acte juridice, în limita competențelor care îi sunt atribuite prin Constituție și prin Legea privind Curtea Constituțională. Aceasta judecă, de asemenea, alte cauze care intră în competența sa, în temeiul Legii privind Curtea Constituțională.
În Letonia sunt disponibile următoarele baze de date juridice:
Portalul „Latvija.lv” trimite către resursele electronice ale instituțiilor administrațiilor publice centrale și locale. Informațiile existente pe portal sunt organizate în funcție de tematică.
Secțiunea de „servicii electronice” a portalului (E-pakalpojumi) oferă acces la servicii electronice furnizate în general cu ajutorul unei infrastructuri centralizate specializate. Această secțiune a portalului include un spațiu de lucru virtual unde utilizatorii pot solicita și beneficia de serviciile electronice ale administrației publice centrale sau locale, pot urmări evoluția procesului de furnizare a serviciilor respective și pot primi informații privind rezultatele obținute.
Secțiunea dedicată căutării serviciilor („Catalogul serviciilor”, Pakalpojumu katalogs) este concepută ca un punct de acces centralizat la serviciile administrației publice centrale și locale. „Catalogul serviciilor” poate fi utilizat pentru a obține informații esențiale privind serviciile oferite de administrațiile publice centrale și locale, modul prin care se pot solicita serviciile respective și prin care se poate beneficia de acestea și privind costul și descrierea serviciilor. Descrierea serviciilor electronice conține un link către resursa relevantă (informații, site internet, link direct sau serviciu electronic). Utilizatorii pot accesa informațiile fie din catalog, care este împărțit în secțiuni corespunzătoare diverselor situații reale posibile, fie folosind funcțiile de căutare ale portalului. Conținutul catalogului centralizat este gestionat de organismele guvernamentale care oferă serviciile în cauză.
Obiectivul Portalului național al Letoniei, Latvija.lv, este de a furniza cetățenilor letoni și rezidenților străini acces la resursele de pe internet ale organelor administrației publice letone și un punct de acces centralizat la serviciile electronice furnizate de o serie de instituții.
Portalul poate fi consultat în mod gratuit.
Portalul instanțelor naționale Curtea Supremă, Curtea ConstituționalăOficiul Judiciar, Ministerul Justiției
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Lituania.
În Lituania există 22 de instanțe de drept comun și trei instanțe specializate (administrative).
Adunarea Generală a Judecătorilor (Visuotinis teisėjų susirinkimas) este cel mai înalt organism cu autonomie judiciară, din această adunare făcând parte toți judecătorii din Lituania.
Consiliul Judiciar din Lituania (Teisėjų taryba) este un organism executiv cu autonomie judiciară, alcătuit din 23 de membri, care asigură independența instanțelor și a judecătorilor.
Curtea Judiciară de Onoare (Teisėjų garbės teismas) este o instituție cu autonomie judiciară care audiază cauzele disciplinare împotriva judecătorilor și plângerile judecătorilor pentru defăimare.
Administrația Națională a Instanțelor (Nacionalinės teismų administracija) urmărește să se asigure că instituțiile din sistemul judiciar funcționează în mod eficace și contribuie la garantarea independenței instanțelor și judecătorilor și a autonomiei organizatorice a instanțelor.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În această secțiune veți găsi o prezentare generală a organizării instanțelor și tribunalelor în Luxemburg.
Sistemul jurisdicțional din Marele Ducat al Luxemburgului este împărțit în instanțe judiciare și instanțe administrative. Acestor două tipuri de instanțe li se adaugă Curtea Constituțională.
Instanțele și tribunalele sunt însărcinate conform Constituției să exercite puterea judecătorească și să nu aplice hotărârile și reglementările generale și locale decât în măsura în care sunt conforme cu legile.
În vârful ierarhiei instanțelor judiciare se află Curtea Supremă de Justiție, care are în componență o Curte de Casație și o Curte de Apel, precum și un Parchet General. Este situată la Luxemburg.
Marele Ducat al Luxemburgului este împărțit în două circumscripții judiciare, fiecare având câte un tribunal teritorial, unul la Luxemburg și unul la Diekirch.
Există trei tribunale de pace, dintre care unul la Luxemburg, unul la Esch-sur-Alzette (circumscripția judiciară Luxemburg) și unul la Diekirch (circumscripția judiciară Diekirch).
Consiliul Superior al Securității Sociale este format dintr-un președinte, doi asesori numiți dintre magistrați, un asesor numit dintre angajatori și un asesor numit dintre angajați.
Consiliul Arbitral al Securității Sociale este format dintr-un președinte, un asesor numit dintre angajatori și un asesor numit dintre angajați.
Curtea Administrativă cuprinde o singură secție care judecă în complet de 3 judecători.
Tribunalul Administrativ cuprinde 4 secții care judecă în complet de 3 judecători.
Informațiile despre Ministerul Justiției, profesiile juridice, legislație, tribunale, închisori, servicii pentru cetățeni, formulare și noutăți sunt disponibile pe site-ul internet al Ministerului Justiției.
Da, accesul la banca de date este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Administrarea centrală a instanțelor este gestionată de Președintele Oficiului Judiciar Național (OJN), sprijinit de vice-președintele general și de alți vice-președinți, precum și de personalul oficiului. Activitatea administrativă a Președintelui Oficiului Judiciar Național este supervizată de Consiliul Judiciar Național (CJN). Președintele Oficiului Judiciar Național este responsabil de modul în care funcționează administrația centrală, de eficiența acesteia și de îndeplinirea atribuțiilor acesteia într-un mod compatibil cu principiul constituțional al independenței judiciare, în măsura în care legea prevede astfel. În exercitarea puterilor sale administrative, Președintele Oficiului Judiciar Național emite decizii, regulamente și recomandări.
Președintele Oficiului Judiciar Național este ales cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului maghiar, la recomandarea Președintelui Republicii. Doar un judecător poate fi ales în funcția de Președinte al Oficiului Judiciar Național.
Consiliul Judiciar Național (CJN) este organismul care supervizează administrarea centrală a instanțelor judecătorești. Acesta are sediul la Budapesta și este alcătuit din 15 membri. Președintele Curții Supreme (Kúria) este membru al Consiliului Judiciar Național, iar ceilalți 14 membri sunt aleși în cadrul unei reuniuni a judecătorilor delegați, din rândul delegaților, cu majoritate simplă, prin vot secret. În cadrul primei reuniuni, judecătorii delegați aleg un judecător de la o curte de apel, cinci judecători de la instanțele regionale, șapte judecători de la instanțe locale și un judecător de la un tribunal al muncii. (Instanțele districtuale, instanțele administrative și instanțele de dreptul muncii vor începe să funcționeze la 1 ianuarie 2013.)
În Ungaria, justiția este exercitată de următoarele tipuri de instanțe:
Competența teritorială a instanțelor corespunde în general împărțirii teritorial-administrative, numele unei instanțe indicând locul în care aceasta își are sediul.
Judecătorii neprofesioniști (nem hivatásos bíró) pot participa la procedurile judiciare în calitate de consultanți în anumite cauze și în anumite condiții prevăzute de lege, însă numai judecătorii profesioniști pot servi ca judecători unici (egyesbíró) sau președinți ai consiliului (tanácselnök).
Judecătorii profesioniști sunt numiți de Președintele Republicii și pot fi revocați din funcție numai pentru motivele și în conformitate cu procedurile specificate prin lege. Judecătorii sunt independenți și se supun doar legii; aceștia nu pot fi membri ai unor partide politice și nu pot fi implicați în activități politice.
Instanțele districtuale și instanțele administrative și instanțe de dreptul muncii soluționează cauze în primă instanță. (Până la 31 decembrie 2012, cauzele sunt soluționate în primă instanță de către instanțele locale și tribunalele muncii.)
Instanțele administrative și cele de dreptul muncii soluționează cauze referitoare la revizuirea judiciară a deciziilor administrative sau legate de relațiile de muncă și alte relații similare (precum și alte cauze de competența acesteia conform legii).
Se pot stabili secții în cadrul instanțelor districtuale, al instanțelor administrative și al celor de dreptul muncii pentru tratarea anumitor tipuri de cauze.
Instanțele regionale se pronunță în primă instanță atunci când legea prevede astfel și, de asemenea, soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele locale și tribunalele muncii până la 31 decembrie 2012 sau de instanțele districtuale, instanțele administrative și instanțele de dreptul muncii, după 1 ianuarie 2013.
Instanțele regionale sunt formate din complete (tanács), secții și divizii penale, civile, economice, administrative și de dreptul muncii (kollégium). Mai multe divizii pot funcționa și împreună.
Anumite cauze sunt judecate de tribunalele militare (katonai tanács) de pe lângă anumite instanțe regionale desemnate, cu domenii de jurisdicție definite.
Curțile de apel regionale funcționează în Debrecen, Szeged, Budapesta, Győr și Pécs. Aceste instanțe soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele locale și instanțele regionale, până la 31 decembrie 2012, sau de instanțele districtuale și instanțele regionale, după 1 ianuarie 2013, în cazu rile prevăzute de lege și se pronunță, de asemenea, în alte cauze de competența acestora conform legii. Până la 31 decembrie 2012, căile de atac în cauzele administrative sunt soluționate de Curtea de Apel din Budapesta.
Curțile de apel regionale sunt formate din complete și divizii penale și civile. Până la 31 decembrie 2012, Curtea de Apel din Budapesta dispune, de asemenea, de o divizie administrativă.
Kúria este organul judiciar suprem din Ungaria și are sediul la Budapesta. Kúria sau Curtea Supremă asigură aplicarea uniformă a legii de către instanțe și adoptă în acest sens decizii de armonizare legislativă care sunt obligatorii pentru instanțe.
Președintele Curții Supreme este ales de Parlamentul Ungariei, cu o majoritate de două treimi din membrii acestuia, la recomandarea Președintelui Republicii. Președintele Curții Supreme trebuie să fie, în mod obligatoriu, un judecător. Președintele Republicii numește vice-președinții Curții Supreme, la recomandarea Președintelui Curții Supreme.
Kúria (Curtea Supremă)
Curtea Supremă este formată din complete de deliberare și armonizare (ítélkező és jogegységi tanács), complete pentru administrația municipală și hotărâri de principiu juridic, precum și din divizii penale, civile și în materie administrativă și de muncă (kollégium) și secții de analiză a jurisprudenței.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Malta.
Sistemul judiciar din Malta este esențialmente un sistem cu două niveluri care cuprinde un tribunal de primă instanță prezidat de un judecător sau magistrat și o curte de apel. Curtea de apel – ca organ jurisdicțional superior – este organizată în complete de trei judecători și soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de un judecător. Ca organ jurisdicțional inferior, curtea de apel este organizată în complete cu un singur judecător și soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de un magistrat. De asemenea, există diverse instanțe care se ocupă de domenii specifice ale dreptului și au diverse grade de competență. Majoritatea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate de oricare din aceste instanțe sunt soluționate de curtea de apel ca organ jurisdicțional inferior.
Directorul General (al organelor jurisdicționale), care este numit de prim-ministru, este responsabil de administrarea instanțelor. Acesta este asistat de grefierul instanțelor civile, de grefierul instanțelor penale, de grefierul instanțelor din Gozo și de directorul serviciilor de asistență.
Directorul General (al organelor jurisdicționale) este responsabil de gestiunea și administrarea departamentului privind organele jurisdicționale, inclusiv grefe, arhive și alte servicii, și, de asemenea, conduce acest departament. Toți funcționarii judiciari ai instanțelor care îndeplinesc sarcini în cadrul departamentului privind organele jurisdicționale primesc instrucțiuni de la Directorul General și răspund în fața acestuia.
Puteți găsi o scurtă descriere a fiecărei instanțe în tabelul de mai jos.
Curtea de Apel | Al doilea grad de jurisdicție Apelant | Curtea de Apel soluționează căile de atac de la instanțele civile atât în jurisdicția superioară cât și în cea inferioară. (i) Această instanță soluționează căile de atac de la Prima cameră a Tribunalului civil și de la Tribunalul civil (secția de dreptul familiei). (ii) Căile de atac de la Curtea Magistraților în jurisdicția civilă, de la Tribunalul pentru cererile cu valoare redusă și de la tribunalele administrative sunt soluționate tot de această instanță. | (i) Alcătuită din trei judecători. (ii) Alcătuită dintr-un judecător. |
Curtea de Apel pentru cauze penale
Curtea de Apel pentru cauze penale | Al doilea grad de jurisdicție Apelant | Această instanță - ca organ jurisdicțional superior - soluționează căile de atac introduse de persoanele condamnate de instanța penale. Această instanță – ca organ jurisdicțional inferior - soluționează căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de către Curtea Magistraților acționând în calitate de instanță penală. | Alcătuită din trei judecători Alcătuită dintr-un judecător |
Tribunalul penal | Primă instanță | Această instanță acționează în calitate de instanță penală și soluționează cauze penale care depășesc competența Curții Magistraților. | Prezidat de un judecător care poate fi asistat de un juriu de 9 persoane. |
Tribunalul civil: Prima cameră a Tribunalului civil Tribunalul civil (Secția jurisdicție voluntară) Tribunalul civil (Secția de dreptul familiei) | Primă instanță | Prima cameră a Tribunalului civil soluționează toate cauzele de natură civilă și/sau comercială care depășesc jurisdicția Curții Magistraților. Ca organ constituțional, soluționează cauze privind încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului protejate de constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului. Tribunalul civil (Secția jurisdicție voluntară) este o instanță cu jurisdicție voluntară și este responsabilă de interdicțiile sau limitarea capacității juridice a persoanelor care nu sunt în deplinătatea facultăților mentale, de numirea de tutori pentru același tip de persoane, de deschiderea succesiunilor și de confirmarea executorilor testamentari. De asemenea, tribunalul civil este deținătorul testamentelor secrete.
Această instanță soluționează toate cauzele în materie de dreptul familiei precum anularea căsătoriei, separarea persoanelor fizice, divorțul, obligația de întreținere și custodia copiilor. | Prezidat de un judecător Prezidat de un judecător Prezidat de un judecător |
Curtea Magistraților | Primă instanță | În domeniul civil, Curtea Magistraților reprezintă doar primul grad de jurisdicție, în general competența acesteia fiind limitată la cereri care nu depășesc 15 000€. În domeniul penal, Instanța are jurisdicție dublă: în calitate de court of criminal judicature (instanță penală), pentru cauzele care se încadrează în competența sa, și în calitate de comisie de anchetă (court of inquiry) în ceea ce privește infracțiunile care se încadrează în jurisdicția Tribunalului penal. (i) court of criminal judicature – instanța are competența de a judeca toate infracțiunile care se sancționează cu închisoare de până la 6 luni. (ii) comisie de anchetă – instanța realizează o anchetă preliminară în ceea ce privește delictele și transmite înregistrările relevante Procurorului General. Dacă nu sunt obiecțiuni din partea inculpatului, Procurorul General poate trimite cauzele care se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea de până la zece ani înapoi la Curtea Magistraților, spre soluționare. | Prezidată de un magistrat |
Curtea Magistraților pentru Gozo | Primă instanță | În domeniul civil, Curtea Magistraților pentru Gozo are o jurisdicție dublă: o jurisdicție inferioară în comparație cu cea exercitată de instanța omologă din Malta, și o jurisdicție superioară, cu aceeași arie de competență ca cea a Primei camere a Tribunalului civil, mai puțin în materie constituțională și ca cea a Tribunalului civil (Secția jurisdicție voluntară) din Malta. În materie penală, Curtea Magistraților din Gozo are aceeași arie de competență cu cea a Court of Criminal Inquiry și Court of Criminal Judicature din Malta atunci când aceasta soluționează cauze penale. | Prezidată de un magistrat |
Tribunalul pentru minori | Primă instanță | Tribunalul pentru minori soluționează acuzațiile împotriva minorilor și desfășoară alte proceduri în privința minorilor sub vârsta de 16 ani și poate emite și hotărâri privind încredințarea minorilor. | Prezidat de un magistrat și doi membrii |
Tribunalul pentru cauze de mică importanță | Primă instanță | Pe scurt, Tribunalul ia decizii în ceea ce privește principiile de echitate și de drept, pretenții mai mici de 5 000€. | Prezidat de un adjudecător |
Diverse servicii online sunt furnizate de site-ul web oficial al Ministerului Justiției, Culturii și Guvernanței Locale, pe site-ul web oficial al guvernului. Site-ul, oferit în limbile malteză și engleză, conține informații privind Ministerul Justiției și al Internelor, precum și despre instanțele de judecată, sistemul juridic, Parchetul General, serviciile juridice.
În continuare sunt prezentate linkurile la diferitele opțiuni oferite de serviciile judiciare și serviciile juridice:
Ministerul Justiției, Culturii și Guvernanței Locale
Servicii judiciare - Hotărâri judecătorești online
Servicii judiciare – Proceduri judiciare
Servicii judiciare – Repartizarea în sălile de judecată
Servicii judiciare – Statistici
Servicii judiciare – Licitații
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Prezenta pagină oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Țările de Jos.
Consiliul Corpului Magistraților (Raad voor de rechtspraak) face parte din sistemul judiciar, dar nu are în sine atribuții de administrare a justiției. Această instituție a preluat responsabilitatea pentru un anumit număr de sarcini de la ministrul justiției. Este vorba de sarcini operaționale care includ alocarea bugetului, supervizarea gestiunii financiare, politica de personal, TIC și politica de clădiri. Consiliul oferă sprijin instanțelor ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor lor în aceste domenii. De asemenea, Consiliului i-a fost atribuită și sarcina de îmbunătățire a calității sistemului judiciar și de consiliere privind noile acte legislative care au implicații pentru modul în care este administrată justiția. Consiliul acționează ca purtător de cuvânt pentru sistemul judiciar în cadrul dezbaterii sociale și politice. Sarcinile Consiliului privesc chestiunile operaționale (în cel mai larg sens al termenului), aspectele bugetare și aspectele calitative ale actului de justiție.
Acesta joacă un rol esențial în întocmirea, executarea și asumarea responsabilității în legătură cu bugetul sistemului judiciar. Sistemul bugetar se bazează pe un sistem de măsurare a volumului de muncă menținut de Consiliu. Consiliul încurajează și supraveghează dezvoltarea procedurilor operaționale în activitatea de zi cu zi a instanțelor. Sarcinile sale specifice sunt legate de politica de personal, de politica în domeniul clădirilor, de TIC și de afacerile externe. Consiliul deține o serie de puteri legale oficiale, care îi permit să îndeplinească aceste sarcini. De exemplu, acesta are competența de a emite instrucțiuni generale obligatorii în privința politicii operaționale, chiar dacă preferă să exercite această competență cât mai puțin posibil.
Consiliul este responsabil cu recrutarea, selectarea și formarea funcționarilor judiciari și ai instanțelor. Acesta își îndeplinește sarcinile în aceste domenii în cooperare strânsă cu consiliile instanțelor (raden van de gerechten). Consiliul are un rol decizional semnificativ în numirea membrilor consiliilor instanțelor.
Sarcina Consiliului în privința calității sistemului judiciar implică promovarea aplicării uniforme a legii și îmbunătățirea calității sistemului judiciar. În ceea ce privește suprapunerea conținutului hotărârilor judecătorești, Consiliul nu are competențe obligatorii în acest domeniu.
Consiliul are și atribuții consultative generale. Acesta consiliază guvernul cu privire la actele legislative noi care au implicații pentru sistemul judiciar. Acest proces se derulează prin consultarea constantă a membrilor consiliilor instanțelor.
În ciuda faptului că Consiliul dispune de competențe oficiale, relația dintre Consiliu și instanțe nu trebuie să fie considerată ca fiind ierarhică. Consiliul are drept scop principal sprijinirea instanțelor în îndeplinirea sarcinilor acestora. Pentru a se asigura că diferitele sarcini sunt îndeplinite corespunzător, Consiliul se consultă în mod regulat cu președinții instanțelor, cu directorii de operațiuni, cu șefii secțiilor și cu Consiliul Reprezentanților (College van afgevaardigden – un organ consultativ alcătuit din reprezentanți ai instanțelor).
Țările de Jos sunt împărțite în 11 regiuni judiciare (arrondissementen), fiecare cu propria sa instanță judecătorească. Fiecare astfel de instanță are mai multe amplasamente subregionale (kantonlocaties). Instanța regională este alcătuită din cel puțin patru secții (sectoren). Acestea includ întotdeauna o secție administrativă, o secție civilă, o secție penală și o secție subregională. Cauzele în materie de dreptul familiei și cauzele care implică minori sunt adesea instrumentate într-o secție separată, așa cum se întâmplă uneori și cu cauzele care implică străini. Consiliul administrativ al instanței (bestuur van het gerecht) are libertatea de a decide cu privire la aceste aspecte.
Pentru cetățenii obișnuiți, judecarea cauzelor în secțiile subregionale este o procedură relativ simplă. Acest lucru înseamnă că au dreptul să se apere singuri și nu au nevoie de un avocat pentru a-i reprezenta în instanță. În materie civilă, judecătorul din cadrul instanței subregionale se ocupă de toate cauzele legate de chirii, vânzări-cumpărări și conflicte de muncă, precum și de toate litigiile care implică sume de până la 25 000 EUR.
În dreptul penal, judecătorul din cadrul instanței subregionale tratează numai infracțiunile minore. Adeseori, acestea sunt cauze în privința cărora poliția sau procurorul a propus o înțelegere. În cazul în care persoana trimisă în judecată refuză să accepte o astfel de propunere, cauza este trimisă spre judecare judecătorului subregional. Judecătorul respectiv pronunță, de regulă, o hotărâre judecătorească orală imediat după încheierea audierii.
Judecătorii din cadrul secțiilor penale instrumentează toate cauzele penale care nu sunt aduse în fața unui judecător subregional. Cauzele respective pot fi audiate de complete alcătuite dintr-un singur judecător sau de completuri integrale alcătuite din trei judecători. Completurile integrale tratează cauze mai complexe și toate cauzele în care procurorul solicită o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an.
Secția civilă tratează, de asemenea, cauzele care nu sunt alocate în mod specific judecătorului subregional. Majoritatea acestora sunt judecate de un singur judecător, dar, și în acest caz, cauzele mai complexe sunt judecate de complete integrale alcătuite din trei judecători. Mai multe instanțe regionale au o secție specială pentru cauzele de dreptul familiei și cele care privesc minori. Această posibilitate este utilizată atunci când numărul unor astfel de cazuri este considerabil.
Cu numai câteva excepții, litigiile administrative sunt judecate de instanțele regionale; în multe cazuri, audierea în cadrul secției administrative este precedată de o procedură de opoziție pe lângă autoritățile administrative. Este o procedură obișnuită ca aceste cauze să fie judecate de un complet alcătuit dintr-un singur judecător, dar, și în acest caz, instanța regională poate decide numirea a trei judecători pentru o cauză care este complexă sau care implică chestiuni fundamentale. Dacă respectiva instanță regională nu are o secție separată pentru tratarea cauzelor ce implică străini, acestea sunt tratate de secția administrativă sau de un departament al acesteia. În cauzele legate de funcționari publici și de chestiuni referitoare la asigurările sociale, recursul poate fi introdus pe lângă o instanță speciale de apel – Tribunalul Central de Apel (Centrale Raad van Beroep), iar, în majoritatea celorlalte cazuri, pe lângă Secția Jurisdicțională Administrativă a Consiliului de Stat (Afdeling bestuursrechtspraak van de Raad van State).
Cele 11 regiuni sunt împărțite în patru zone care intră în competența teritorială a instanțelor de apel: Haga, Amsterdam, Arnhem-Leeuwarden și 's-Hertogenbosch. În ceea ce privește dreptul penal și dreptul civil, judecătorii instanțelor de apel tratează numai cauzele în care s-a înaintat recurs împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de o instanță regională. Instanța de apel reanalizează faptele cauzei și formulează propriile concluzii. În majoritatea cazurilor, există posibilitatea de a contesta hotărârea instanței de apel prin recurs în anulare înaintat Curții Supreme a Țărilor de Jos (Hoge Raad der Nederlanden). Pe lângă cauzele penale și civile, instanțele de apel se mai ocupă și de recursurile formulate în materie fiscală.
Tribunalul Central de Apel (Centrale Raad van Beroep) este o instanță de apel care se ocupă în principal de cauzele legate de securitatea socială și de funcția publică. În aceste domenii, tribunalul respectiv reprezintă autoritatea judiciară supremă. Sediul său este la Utrecht.
Tribunalul de Apel în Materie Comercială și Industrială (College van Beroep voor het bedrijfsleven) este o instanță administrativă specială care pronunță hotărâri privind litigiile din domeniul dreptului administrativ care comportă aspecte social-economice. Mai mult, această instanță de apel pronunță hotărâri și în privința recursurilor referitoare la legi specifice, precum Legea Concurenței (Mededingingswet) și Legea Telecomunicațiilor(Telecommunicatiewet). Sediul Tribunalului este la Haga.
Curtea Supremă din Țările de Jos, cu sediul la Haga, analizează dacă instanțele inferioare aplică legea în mod corespunzător atunci când se pronunță într-o anumită cauză. În această etapă, faptele unei cauze, astfel cum au fost stabilite de instanța inferioară, nu mai pot fi supuse dezbaterii. Drept urmare, recursul în anulare îndeplinește o funcție importantă în promovarea caracterului unitar al legislației.
Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul web general privind sistemul judiciar din Țările de Jos.
Jurisprudența poate fi găsită într-o bază de date comună a hotărârilor judecătorești.
Da, accesul este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Prezenta secțiune a portalului vă oferă o imagine de ansamblu asupra organizării instanțelor judecătorești din Austria
Alături de puterea legislativă și cea executivă, puterea judecătorească este considerată cel de al treilea pilon al unui stat de drept. Sistemul judiciar, împreună cu puterea executivă, se asigură că legile sunt aplicate corect. Sistemul judiciar este separat de puterea executivă la toate nivelurile. Instanțele sunt instituții de stat, create prin lege și sunt formate din judecători independenți și imparțiali, care nu pot fi revocați sau transferați din funcție și care decid strict în temeiul legii, urmând o procedură formală, fără influențe externe.
Sistemul judiciar este format din instanțele de drept comun (ordentliche Gerichte), care se pronunță cu privire la acțiunile civile și penale, instanțele administrative (Verwaltungsgerichte) și Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof). Instanțele ordinare includ instanțele districtuale și regionale (Bezirks-und Landesgerichte), instanțele regionale superioare (Oberlandesgerichte) și Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof), care judecă recursurile definitive în cauzele civile și penale. Fiecare provincie are o instanță administrativă. În plus, în Viena există o instanță administrativă federală (Bundesverwaltungsgericht) cu competență federală (și birouri în Graz, Linz și Innsbruck) și o instanță fiscală federală (Bundesfinanzgericht). Curtea Administrativă Supremă (Verwaltungsgerichtshof) soluționează recursurile definitive împotriva deciziilor emise de instanțele administrative.
Parchetele (Staatsanwaltschaften) sunt organisme speciale, separate de instanțe. Sarcina lor principală este de a reprezenta interesul public în cadrul justiției penale. Parchetele conduc investigațiile preliminare în cadrul procedurilor penale, formulează acuzațiile și asigură acuzarea în instanță. Procurorii sunt considerați ca făcând parte din sistemul instanțelor de drept comun, dar sunt supuși instrucțiunilor superiorilor lor ierarhici. În vârful ierarhiei se află ministrul justiției, care, în exercitarea atribuțiilor sale, răspunde în fața Parlamentului. Instrucțiunile trebuie să fie motivate și emise în scris, deoarece vor fi incluse în dosar. Penitenciarele (Justizanstalten) răspund de executarea pedepselor privative de libertate sau a altor ordine de detenție. Acestea sunt responsabile de arestarea din etapele premergătoare judecății, de executarea pedepselor privative de libertate și de orice măsură de arestare preventivă (Maßnahmenvollzug). Penitenciarele pot lua forma unor centre regionale de arest preventiv (Landesgerichtliche Gefangenenhäuser), a unor centre de corecție pentru executarea pedepselor privative de libertate (Strafvollzugsanstalten für den Vollzug vonFreiheitsstrafen) sau a unor centre psihiatrice (Forensisch TherapeutischeZentren) pentru executarea ordinelor de detenție preventivă. Există centre de corecție speciale (Sonderanstalten) pentru adolescenți și pentru femei. Principiul care stă la baza centrului de corecție modern este de a-i priva pe deținuți de libertate, dar cu scopul de a-i ajuta să devină cetățeni care respectă legea, capabili să se adapteze la nevoile vieții unei comunități și să îi împiedice să comită alte infracțiuni (reabilitare socială). În plus, centrul ar trebui să îi ajute să înțeleagă de ce comportamentul care a condus la condamnarea lor a fost inacceptabil din punct de vedere social.
Serviciile de probațiune (Bewährungshilfeeinrichtungen) sunt responsabile de persoanele condamnate care au primit pedepse cu suspendarea executării sau care sunt eliberate condiționat. Aceste responsabilități au fost transferate în cea mai mare parte unor asociații private, care se află totuși sub supravegherea Ministerului Federal al Justiției.
Strict vorbind, sistemul judiciar din Austria este format din instanțe de drept comun, procurori, penitenciare și servicii de probațiune. Ministrul Federal al Justiției conduce sistemul judiciar ca autoritate supremă. Instanțele, procurorii, penitenciarele și serviciile de probațiune sunt sub responsabilitatea Ministerului Federal al Justiției. Ministrul federal al justiției este membru al guvernului federal și răspunde de gestionarea politică și de coordonarea ministerului și de supravegherea tuturor organismelor și departamentelor conexe.
Portalul Justiției din Austria oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.
Da, accesul la Portalul Justiției din Austria este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Polonia.
Capitolul VIII din Constituția Poloneză prevede instanțele și tribunalele și enumeră autoritățile învestite cu administrarea justiției în Polonia, și anume:
Tipuri de instanțe – scurtă descriere
Sistemul instanțelor de drept comun include instanțele de apel (sądy apelacyjne), instanțele provinciale (sądy okręgowe) și instanțele districtuale (sądy rejonowe). Aceste instanțe se pronunță, printre altele,în cauzele de drept penal și civil, de dreptul familiei și privind tutela, drept comercial, drept al muncii și al asigurărilor sociale cu excepția cauzelor atribuite altor instanțe speciale (de exemplu, instanțe militare). Instanțele de drept comun administrează registrele funciare, de ipoteci și garanții, precum și registrul instanțelor naționale sau cazierul judiciar național etc.
Sistemul instanțelor administrative include Înalta Curte Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) și instanțele administrative regionale – una în fiecare voievodat sau regiune (wojewódzkie sądy administracyjne).
Curtea Supremă (Sąd Najwyższy) este organul judiciar suprem al Republici Polone. Aceasta exercită controlul judiciar asupra deciziilor tuturor instanțelor, asigurând consecvență în interpretarea legislației și în practica judiciară. Curtea Supremă nu este o instanță de drept comun.
În sistemul juridic din Polonia, Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny) nu este considerat o instanță de drept comun.
Tribunalul Constituțional se pronunță asupra:
Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu) se pronunță cu privire la cauze în care persoanele care ocupă (sau care au ocupat) cele mai înalte poziții în stat sunt acuzate de încălcarea Constituției sau a altor acte legislative.
Puteți găsi linkuri la informațiile privind toate instanțele de drept comun, site-urile web ale acestora și datele de contact (adrese poștale, numere de telefon, adrese electronice etc.) pe site-ul web al Ministerului Justiției din Polonia (informații privind instanțele).
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu privind sistemul judiciar din Portugalia.
Articolele 202 și următoarele din Constituția Portugaliei definesc principiile ce stau la baza administrării justiției și activităților instanțelor portugheze. Instanțele sunt organisme suverane ce au competența de a împărți dreptate în numele poporului. Acestea sunt responsabile pentru apărarea drepturilor și intereselor protejate prin lege ale cetățenilor, pentru interzicerea încălcării statului de drept democratic și pentru soluționarea diferendelor publice sau private.
Instanțele sunt independente și se supun numai legii. Hotărârile acestora sunt obligatorii pentru toate entitățile publice și private și au întâietate față de deciziile altor autorități.
Audierile sunt publice, cu excepția cazurilor în care, pentru a proteja demnitatea persoanei sau moralitatea publică sau pentru a-și asigura funcționarea corespunzătoare, instanța în cauză decide altfel prin intermediul unui ordin scris prin care stabilește bazele acestei decizii.
În conformitate cu articolele 209 și următoarele din Constituție, Portugalia are două categorii distincte de instanțe – instanțele civile și instanțele administrative. Sunt prevăzute și alte instanțe – Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional), Curtea Auditorilor (Tribunal de Contas), instanțele de arbitraj (tribunais arbitrais) și instanțele de pace (julgados de paz).
În sfera civilă, instanțele ordinare cu competență civilă și penală sunt instanțele judecătorești, organizate în trei categorii. În ordinea descrescătoare a ierarhiei și a competenței teritoriale, acestea sunt: Curtea Supremă (Supremo Tribunal de Justiça, cu jurisdicție asupra întregii țări), curțile de apel (tribunais da relação, câte una pentru fiecare district judiciar și două în districtul judiciar Porto) și judecătoriile (tribunais de comarca, de primă instanță).
Curțile de primă instanță se împart în trei categorii, în funcție de obiectul acțiunii și de suma vizată: instanțe cu competență generală, instanțe cu competență specializată (cauze penale, dreptul familiei, minori, dreptul muncii, comerț, afaceri maritime și executorii judecătorești) sau competență specifică (secții civile, penale sau mixte; curți civile sau penale; curți civile sau penale care se ocupă de chestiuni minore).
Tribunalele administrative includ tribunalele administrative și fiscale în primă instanță, tribunalele administrative centrale (nord și sud) și Curtea Supremă Administrativă (Supremo Tribunal Administrativo, care are competență la nivelul întregii țări).
Conflictele de competență dintre instanțe sunt soluționate de un Tribunal de Conflitos, reglementat prin lege.
În sistemul judiciar portughez există următoarele categorii de instanțe:
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune a portalului vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din România.
Principiile, structura și organizarea sistemului judiciar din România sunt prevăzute în Constituția României și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:
Înalta Curte de Casație și Justiție are rolul de instanță supremă în România. Aceasta asigură interpretarea și aplicarea unitara a legii de către celelalte instanțe judecătorești.
Mai multe judecătorii își desfășoară activitatea în circumscripția fiecăruia din cele 42 de tribunale.
Toate cele 176 de judecătorii funcționale sunt organizate la nivel de județ și în sectoarele municipiului București.
Fiecare instanță este condusă de un președinte care exercită atribuții manageriale Secțiile specializate ale instanței sunt conduse de un președinte de secție. În fiecare instanță judecătorească un colegiu de conducere hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței.
Instanțele militare sunt organizate în 4 tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial București și Curtea Militară de Apel București. Fiecare tribunal militar are statutul de unitate militară.
Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:
Da, accesul la baza de date juridice este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Toate instanțele din Republica Slovenia sunt instanțe de drept comun, care acționează în conformitate cu principiile constituționalității, independenței și statului de drept.
Sistemul unitar al instanțelor este alcătuit din instanțe cu jurisdicție generală și specializată.
Ministerul Public ocupă un loc special în sistemul de justiție, întrucât este o autoritate de stat independentă, dar face parte și din ramura executivă a puterii. Procurorul General este numit de Adunarea Națională.
Curtea Constituțională este cea mai înaltă autoritate judiciară în materie de protecție a constituționalității, a legalității, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta are competența de a anula acțiunile legislativului prin abrogarea (respingerea) unei legi sau a unei părți dintr-o lege.
Judecătorii de la Curtea Constituțională sunt numiți de Adunarea Națională, în urma unei propuneri din partea președintelui Republicii. Nouă judecători sunt aleși pentru o perioadă de nouă ani, fără a exista posibilitatea reînnoirii mandatului. Niciun organism de stat nu are competența de a interveni în acțiunile sau hotărârile judecătorilor din instanțele constituționale, specializate și generale.
Informații suplimentare privind instanțele din Slovenia sunt disponibile pe site-ul internet al Curții Supreme a Republicii Slovenia.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului judiciar din Slovacia.
Competența judiciară în Slovacia este exercitată de instanțele de drept comun și de Curtea Constituțională a Republicii Slovace (Ústavný súd Slovenskej republiky).
În Slovacia, puterea judiciară este exercitată de instanțe independente și imparțiale. Puterea judiciară la toate nivelurile este exercitată separat de alte organisme de stat.
Președintele unei instanțe este responsabil de exercitarea puterii judiciare.
Administrarea instanțelor din Slovacia este gestionată, în măsura prevăzută de lege, de Ministerul Justiției slovac și de președintele instanței, care este, de asemenea, organul statutar al instanței. În măsura prevăzută de lege, administrația judiciară este gestionată, de asemenea, de directorul administrativ al instanței și de Consiliul Judiciar al Republicii Slovace.
Sistemul instanțelor de drept comun
În temeiul Legii nr. 757/2004 privind instanțele judecătorești și de modificare a altor acte, cu modificările și completările ulterioare:
Curtea Supremă revizuiește hotărârile pronunțate de instanțe în cauzele în care a fost pronunțată o hotărâre definitivă.
Curtea Supremă supraveghează interpretarea uniformă și aplicarea coerentă a legilor și a altor acte cu aplicabilitate generală:
Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiției din Republica Slovacă.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În mare, sistemul judiciar finlandez este alcătuit din:
De asemenea, sistemul judiciar poate face trimitere doar la instanţe.
Articolul 98 din Constituţia Finlandei enumeră diferitele instanţe judecătoreşti. Printre instanţele generale se numără Curtea Supremă, curţile de apel şi tribunalele districtuale. Printre instanţele administrative generale se numără Curtea Supremă Administrativă şi instanţele administrative locale.
Autoritatea judiciară supremă în materie penală şi civilă este exercitată de Curtea Supremă şi, în chestiuni administrative, de Curtea Supremă Administrativă. Cele două curţi supreme supraveghează şi aplicarea legii în cadrul propriului domeniu de activitate. În Finlanda există și instanţe speciale, ale căror atribuţii sunt prevăzute în legi separate.
Poziţia independentă şi autonomă a judecătorilor este garantată de o prevedere a Constituţiei, care stipulează că un judecător poate fi eliberat din funcţie numai printr-o hotărâre judecătorească. Judecătorii nu pot fi transferaţi într-un alt post fără consimţământul acestora, cu excepţia cazului în care transferul face parte dintr-o reorganizare a sistemului jurisdicţional.
Articolul 21 din Constituţie stipulează că fiecare persoană are dreptul să i se judece cauza în mod corespunzător şi fără întârzieri nejustificate de către o instanţă competentă din punct de vedere legal sau de către o altă autoritate. Conform articolului 21 alineatul (2), caracterul public al procedurilor şi dreptul la judecată şi la pronunţarea unei hotărâri motivate şi de a contesta o hotărâre sunt garantate de lege, ca şi alte garanţii de proceduri judiciare echitabile şi de bună guvernanţă. Acest articol prevede şi cerinţe privind calitatea procedurilor judiciare.
Multe dintre atribuţiile şi responsabilităţile legate de administrarea justiţiei şi de dezvoltarea activităţilor instanţelor se încadrează, în principal, în sfera de competenţă a Ministerului Justiţiei.
Site-ul internet al instanţelor finlandeze cuprinde informaţii privind sistemul judiciar din Finlanda. Acesta reprezintă un portal unic care pune la dispoziţie informaţii despre instanţele judecătoreşti, procurori, autorităţile de asigurare a aplicării legii şi asistenţa judiciară.
Site-ul include, de exemplu, cea mai recentă jurisprudenţă a curţilor de apel şi a instanţelor administrative.
Baza de date Finlex include jurisprudenţa instanţelor, versiunea electronică a Monitorului Oficial al Finlandei şi traduceri ale legilor şi decretelor finlandeze.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Sistemul judiciar se referă în general la autoritățile și agențiile responsabile de aplicarea normelor statului de drept și de asigurarea certitudinii juridice. Instanțele judecătorești reprezintă coloana vertebrală a sistemului judiciar, care cuprinde, de asemenea, autoritățile responsabile de prevenirea criminalității și cercetarea penală, respectiv:
Alte autorități pot avea sarcini legate de sistemul judiciar, de exemplu Serviciul de Executare.
În Suedia există în paralel două tipuri de instanțe:
Instanțele de drept comun sunt organizate într-un sistem pe trei niveluri: curți regionale, curți de apel și Curtea Supremă.
Instanțele administrative sunt, de asemenea, organizate într-un sistem pe trei niveluri: curți administrative, curți de apel administrative și Curtea Supremă Administrativă. În plus, au fost înființate o serie de instanțe și tribunale specializate pentru soluționarea anumitor tipuri de cauze și materii.
Ministerul Justiției se ocupă de aspectele legate de instanțe, inclusiv codurile de procedură și organizarea instanțelor. Cu toate acestea, nici guvernul și nicio altă agenție nu are autoritatea de a decide în legătură cu hotărârile pronunțate de o instanță în cauze individuale.
Administrația Națională a Instanțelor este agenția administrativă centrală pentru instanțele publice, instanțele administrative publice, tribunalele regionale pentru locațiune, tribunalele regionale pentru închiriere și Autoritatea Națională pentru Asistență Juridică.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o scurtă prezentare generală a instanțelor judecătorești din Anglia și Țara Galilor.
Regatul Unit are trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord. Această pagină prezintă instanțele judecătorești din jurisdicția Anglia și Țara Galilor.
Responsabilitatea administrării multora dintre instanțele judecătorești din Anglia și Țara Galilor aparține Serviciului Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty’s Courts and Tribunals Service - HMCTS). HMCTS este o agenție a Ministerului Justiției, departamentul guvernamental responsabil pentru sistemul de justiție din Anglia și din Țara Galilor.
Cauzele penale în Anglia și în Țara Galilor sunt soluționate de Curțile Magistraților (Magistrates' Courts), de Curtea Coroanei (Crown Court), de curțile divizate pe secții ale Înaltei Curți (High Court )și de secția penală a Curții de Apel (Court of Appeal).
Cauzele civile în Anglia și în Țara Galilor sunt soluționate de instanțele regionale (county courts), de Înalta Curte (High Court) și de secția civilă a Curții de Apel (Court of Appeal).
Noua Curte Supremă (Supreme Court) a Regatului Unit este ultima instanță la care se poate introduce o cale de atac în Regatul Unit atât pentru cauzele penale, cât și pentru cele civile, deși cauzele penale din Scoția nu pot fi atacate la Curtea Supremă.
Informații mai detaliate cu privire la instanțele judecătorești din Anglia și din Țara Galilor sunt furnizate în cadrul paginii în care se descriu instanțele de drept comun din Anglia și din Țara Galilor, precum și pe site-ul internet al Serviciului Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service). Informații cu privire la tribunalele și curțile specializate din Anglia și din Țara Galilor sunt furnizate în cadrul paginii în care se descriu instanțele specializate din Anglia și din Țara Galilor.
HMCTS, Ministerul Justiției, Serviciul Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty’s Courts and Tribunals Service)
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu a instanțelor judecătorești din Irlanda de Nord.
Regatul Unit are trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.
Curtea Supremă
În 2009, noua Curte Supremă a Regatului Unit a preluat jurisdicția Comisiei de apel a Camerei Lorzilor. De asemenea, a preluat funcțiile descentralizate ale Comisiei juridice a Consiliului Privat (cea mai înaltă curte de apel în mai multe țări independente din Commonwealth, teritoriile de peste mări ale Regatului Unit și dependințele Coroanei).
Curtea Supremă este ultima grad de jurisdicție din Regatul Unit atât în materie penală, cât și în materie civilă, deși cauzele penale scoțiene nu au drept de apel la Curtea Supremă. Permisiunea de a deferi o cauză spre apel la Curtea Supremă este acordată de obicei doar dacă aceasta implică aspecte juridice de importanță publică.
Curtea de Apel
Curtea de Apel soluționează căile de atac în materie penală de la Curtea Coroanei și căile de atac în materie civilă de la Înalta Curte.
Înalta Curte
Înalta Curte se ocupă de cauze civile, soluționează căile de atac în materie penale și, de asemenea, are competența de a revizui acțiuni ale persoanelor fizice sau juridice pentru a se asigura că acestea au acționat în mod legal și corect. De obicei, Înalta Curte se ocupă de cauzele a căror valoare a pretenției depășește 30 000 de lire sterline. În anumite împrejurări, o cauză a cărei valoare depășește 30 000 de lire sterline poate fi trimisă de la Înalta Curte la judecătoria comitatului aferent și, în mod similar, o cauză sub valoarea de 30 000 de lire sterline poate fi transferată de la judecătoria comitatului aferent la Înalta Curte.
Înalta Curte este organizată în trei divizii, după cum urmează:
Curtea Coroanei
Curtea Coroanei are atribuții în ceea ce privește următoarele tipuri de cauze:
Pedeapsa cu închisoarea și amenzile impuse de Curtea Coroanei sunt mai severe decât cele ale curților magistraților.
Judecătoriile Comitatelor
Judecătoriile Comitatelor au atribuții în ceea ce privește cauzele civile iar acestea sunt judecate de un judecător sau un judecător de comitat. Judecătoria comitatului, de obicei, se ocupă de cauzele care nu depășesc valoarea de 30 000 de lire sterline (sau 45 000 de lire sterline în cauze privind acțiuni). Cauzele care au o valoarea mai mare sunt audiate la Înalta Curte – a se vedea mai sus. Toate pretențiile care derivă din contractele de credit reglementate trebuie să fie inițiate în judecătoria comitatului indiferent de valoarea acestora.
Exemple de cauze care sunt judecate de către Judecătoria Comitatului:
Cauzele cu valoare redusă
Cauzele cu valoare redusă sunt, de asemenea, soluționate la Judecătoria Comitatului. În general, o pretenție redusă implică o valoarea care nu depășește 3 000 de lire sterline.
Curțile Magistraților
Curțile Magistraților au atribuții în ceea ce privește cauzele penale și unele cauze civile. Cauzele sunt soluționate de către un judecător de comitat (Curtea Magistraților).
Curțile Legiștilor
Acestea anchetează împrejurările deceselor subite, violente sau care nu s-au produs din cauze naturale.
Detalii suplimentare și diagrama structurii instanțelor din Irlanda de Nord pot fi găsite pe siteul web al Serviciului instanțelor din Irlanda de Nord.
Administrarea instanțelor
Responsabilitatea administrării instanțele judecătorești din Irlanda de Nord aparține Serviciului instanțelor din Irlanda de Nord.
Aceasta include:
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Regatul Unit are trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.
În Scoția, Serviciul Judiciar este responsabil de administrarea instanțelor. Aceasta este un organism independent condus de Lordul Președinte (Lord President), judecătorul aflat în vârful ierarhiei sistemului judiciar din Scoția.
Organizarea diferitelor instanțe în Scoția este următoarea:
Procedura în instanțele penale este împărțită în procedura „solemnă” (cele mai grave cauze care implică proces cu jurați) și procedura „sumară” (cauzele mai puțin grave judecate de un singur judecător).
Înalta Curte de Justiție (High Court of Justiciary) este condusă de Lordul Judecător General (Lord Justice General) care este și Lordul Președinte (Lord President). Această este instanța supremă a țării în materie penală, care se ocupă de cele mai grave cauze, cum ar fi infracțiunile de omor sau viol. Aceasta are și rol de ultim grad de jurisdicție în materie penală.
Majoritatea cauzelor penale, atât cele solemne, cât și cele sumare, sunt soluționate de către Curții șerifilor (Sherriff Court), iar cauzele mai puțin grave sunt de competența Judecătoriei de pace (Justice of the Peace court). Aceasta din urmă este alcătuită din judecători de pace [care sunt fie judecători consultanți care prezidează împreună cu un consultant juridic, fie magistrați salariați (stipendiary magistrates) cu pregătire juridică].
Instanțele civile soluționează cauze dintr-o gamă variată de materii, inclusiv recuperarea datoriilor, acțiuni de dreptul familiei și drept comercial. Curtea de Sesiune (Court of Session) reprezintă instanța civilă supremă din Scoția. Are o cameră externă (outer house), care are competențe în ceea ce privește cauzele care nu au fost supuse căilor de atac, și o cameră internă (inner house) care are, în principal, atribuții în ceea ce privește judecarea căilor de atac. Judecătorul principal este Lordul Președinte.
Chestiunile de drept pot fi contestate în fața noii Curți Supreme a Regatului Unit.
Curțile Șerifilor (Sheriff courts) pot fi competente în cauze similare celor prezentate în fața Curții de Sesiune (Court of Session), dar și în proceduri simplificate pentru cauze de până la 5000 de lire sterline, atunci când prezența reprezentanților legali nu este necesară.
Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Serviciului Judiciar din Scoția
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.