NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini engleză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Swipe to change

Instanțe și organisme extrajudiciare naționale

Malta

Conținut furnizat de
Malta

Instanțe naționale

Ombudsman

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Alte organizaţii

Instanţe naţionale

Adresă

First Hall Civil Court (Constitutional Jurisdiction)
Constitutional Court
Courts of Justice
Republic Street,
Valletta
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Orice persoană care consideră că oricare dintre dispozițiile articolelor 33-45 (drepturile fundamentale ale omului) din Constituție a fost, este sau riscă să fie încălcată în legătură cu persoana sa, sau o altă persoană desemnată de Prima Cameră a Tribunalului Civil (First Hall of the Civil Court) din Malta la cererea persoanei care susține aceste acuzații, poate introduce o acțiune pentru repararea prejudiciului înaintea Primei Camere a Tribunalului Civil, fără a aduce atingere niciunei alte acțiuni în aceeași materie disponibilă pe cale legală.

Doar persoana care este direct afectată în sens juridic poate introduce o acțiune în materia drepturilor omului. Aceasta este o condiție fundamentală.

Este important de subliniat că persoana în cauză trebuie să epuizeze mai întâi toate căile de atac disponibile, și anume alte mijloace corespunzătoare de reparare a prejudiciului, înainte de a introduce o acțiune pentru repararea prejudiciului înaintea Primei Camere a Tribunalului Civil, la secția „Jurisdicție constituțională”.

Prin urmare, dacă o persoană consideră că i-au fost încălcate drepturile fundamentale, aceasta trebuie să epuizeze mai întâi toate căile de atac disponibile. Dacă această primă opțiune nu are succes, atunci persoana respectivă poate introduce o acțiune înaintea Primei Camere a Tribunalului Civil (secția „Jurisdicție constituțională”). După ce Prima Cameră a Tribunalului Civil pronunță hotărârea, oricare dintre părți poate introduce o cale de atac la Curtea Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională reprezintă instanța de al doilea grad de jurisdicție. Doar în cazul în care o persoană pierde procesul în fața Curții Constituționale sau în continuare nu este de acord cu hotărârea Curții Constituționale ori nu este mulțumită de aceasta, persoana respectivă poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Atunci când o excepție de neconstituționalitate este invocată în fața unei Curți a Magistraților (Magistrate's Court), aceasta va examina dacă ridicarea excepției este neserioasă sau vexatorie. În cazul în care Curtea Magistraților decide că respectiva excepție este neserioasă sau vexatorie, nu există drept de atacare a deciziei sale. În cazul în care, dimpotrivă, excepția nu este considerată neserioasă sau vexatorie, magistratul o va trimite spre soluționare Primei Camere a Tribunalului Civil (secția „Jurisdicție constituțională”). Dacă persoana în cauză se consideră prejudiciată de hotărârea Primei Camere a Tribunalului Civil (secția „Jurisdicție constituțională”), aceasta are dreptul de a introduce o cale de atac la Curtea Constituțională, iar ulterior, în urma judecării de către Curtea Constituțională, cauza este trimisă înapoi la Curtea Magistraților.

Cererile înaintate Primei Camere a Tribunalului Civil trebuie să menționeze concis și clar faptele pe care se bazează plângerea și să indice dispoziția sau dispozițiile din Constituție care se consideră că au fost, sunt sau riscă să fie încălcate.

În cerere se va specifica, de asemenea, reparația solicitată de către reclamant, cu precizarea că instanța are dreptul legal, în cazul în care admite cererea, să acorde orice alte reparații ținând de competența sa pe care le consideră mai adecvate.

Proceduri de exercitare a unei căi de atac

În cauzele trimise Primei Camere a Tribunalului Civil, cererea este comunicată persoanei chemate în judecată fără întârziere, iar instanța fixează data ședinței de judecată în termen de opt zile lucrătoare de la data depunerii cererii sau de la data depunerii răspunsului din partea persoanei chemate în judecată în termenul prevăzut pentru aceasta sau, dacă nu se depune un răspuns, de la expirarea termenului prevăzut.

Cererea de exercitare a unei căi de atac se depune în termen de opt zile lucrătoare de la data hotărârii atacate, iar persoana chemată în judecată poate depune un răspuns scris în termen de șase zile lucrătoare de la data comunicării cererii.

Instanța care a pronunțat hotărârea atacată la Curtea Constituțională, în situații urgente, la cererea, inclusiv orală, a oricăreia dintre părți, cerere comunicată pe loc la pronunțarea hotărârii, poate scurta termenul de exercitare a unei căi de atac sau de depunere a unui răspuns. Dacă niciuna dintre părți nu exprimă pe loc o astfel de solicitare la pronunțarea hotărârii, oricare dintre părți o poate face ulterior printr-o cerere scrisă, la primirea căreia instanța care a pronunțat hotărârea, eventual după o audiere sumară a părților, poate emite ordinul solicitat.

După ce s-a programat ședința de judecată a unei cauze, instanța se asigură că, în conformitate cu administrarea corespunzătoare și adecvată a justiției, ședința de judecată și soluționarea cauzei au loc cu celeritate, iar audierile continuă în zile consecutive sau, dacă acest lucru nu este posibil, la date apropiate între ele.

În cauzele în temeiul Constituției sau al Legii privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și în cauzele care trebuie judecate cu celeritate, ședințele de judecată se programează în cursul după-amiezei pentru a nu afecta programul de lucru prestabilit al instanței, iar audierile continuă în zile consecutive până când acestea se încheie și curtea se retrage pentru deliberare.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Din 1987, orice persoană din Malta care, după ce a parcurs procedurile în fața Primei Camere a Tribunalului Civil și a Curții Constituționale din Malta, în continuare nu este de acord cu hotărârea Curții Constituționale sau nu este mulțumită de aceasta, are dreptul de sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg.

În timp ce la Curtea Constituțională poate înainta o cale de atac fie o persoană fizică, fie guvernul, Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată doar de o persoană fizică (dreptul la petiție individuală). Prin urmare, guvernul nu poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ombudsman

Adresă

Office of the Ombudsman
11, St Paul’s Street,
Valletta VLT 1210
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Instituția Ombudsmanului Parlamentar (Parliamentary Ombudsman) se bazează pe ideea protecției drepturilor persoanelor fizice și a necesității supravegherii din punct de vedere juridic a celor investiți cu putere publică. Această instituție s-a dovedit un instrument important pentru elaborarea de norme privind funcționarea administrației, precum și pentru dezvoltarea unei aplicări uniforme și corespunzătoare a legii. Fiind un funcționar al Parlamentului (Officer of Parliament), ombudsmanul completează activitatea parlamentară, supraveghind acțiunile administrației. Astfel, instituția Ombudsmanului Parlamentar întărește, de asemenea, instituția parlamentară și consolidează procesul democratic prin care Parlamentul controlează administrația.

Ombudsmanul investighează plângeri din partea cetățenilor care consideră că le-au fost încălcate drepturile economice, sociale și culturale din cauza proastei administrări generate de exercitarea greșită, intenționată sau involuntară, a puterii executive sau de comportamentul nerezonabil sau neadecvat al autorităților publice respective.

Plângerile se referă la:

  • întârzierea nejustificată și evitabilă în luarea deciziilor, în a formula un răspuns la corespondență și în a le acorda cetățenilor drepturile și beneficiile cuvenite;
  • aplicarea inechitabilă a normelor și a procedurilor și nerespectarea procedurilor corecte;
  • comportamente și practici administrative care nu corespund modului în care organismele publice au acționat în trecut în circumstanțe similare;
  • împiedicarea accesului la informații de interes direct pentru cetățeni și refuzul de a furniza informații rezonabile;
  • tratarea în mod diferit a cetățenilor aflați în aceeași situație;
  • lipsa de curtoazie a funcționarilor publici față de cetățeni;
  • erori în gestionarea problemelor cetățenilor;
  • o aplicare rigidă și inflexibilă a normelor și a procedurilor care generează inechitate;
  • neinformarea cetățenilor cu privire la eventualele lor drepturi de contestare și cu privire la modul în care pot ataca deciziile care le prejudiciază interesele;
  • nerepararea unui prejudiciu adus cetățenilor de către un organism public și lipsa de deschidere față de propunerile de a oferi despăgubiri corespunzătoare, cum ar fi prezentarea de scuze, de explicații sau plata unei compensații ex gratia, inclusiv în lipsa unor dispoziții juridice relevante în acest sens;
  • nerespectarea obligației autorităților publice de a prezenta o motivare a acțiunilor și a deciziilor lor persoanelor care sunt vizate direct de acestea;
  • lipsa unui comportament echitabil și independent și neabținerea de la orice influențe, prejudicii și tratamente preferențiale din orice motive.

Scurtă prezentare a procedurii în urma depunerii unei cereri

Primul lucru pe care îl face ombudsmanul atunci când primește o plângere este să stabilească dacă aceasta este admisibilă. În cazul în care plângerea este inadmisibilă, reclamantul este informat că ombudsmanul nu va cerceta cazul. Dimpotrivă, dacă plângerea este admisibilă, se vor efectua investigații pentru a stabili dacă s-a săvârșit un act de proastă administrare.

Pentru plângerile ajunse la Biroul Ombudsmanului se transmite o confirmare de primire în termen de 48 de ore, iar reclamanților li se comunică numele investigatorului (Investigation Officer) care îl va asista pe ombudsman în tratarea cazului lor și care le va sta la dispoziție pentru consultări. Confirmarea cuprinde, de asemenea, informații cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru tratarea plângerii.

Termenul mediu pentru investigarea unei plângeri este de 50-60 de zile lucrătoare.

În cazurile admisibile, ombudsmanul examinează mai întâi circumstanțele care au dat naștere plângerii, pentru a stabili faptele.

Ombudsmanul comunică intenția sa de a efectua investigații șefului departamentului în cauză sau, după caz, directorului executiv al organizației vizate sau primarului, dacă plângerea se referă la un consiliu local.

Ombudsmanul are dreptul de a audia și de a obține informații de la persoanele pe care le consideră relevante, precum și de a desfășura cercetările pe care le consideră necesare. Ombudsmanul are competența de a convoca și de a audia sub jurământ martori sau persoane vizate de investigație, precum și de a solicita acestora să prezinte probe.

În cazul în care o persoană convocată să prezinte probe refuză fără un motiv întemeiat să răspundă după cunoștința sa la întrebările adresate de către ombudsman sau refuză să prezinte înscrisurile solicitate, aceasta se face vinovată de infracțiune. Cu toate acestea, nicio persoană care prezintă probe în fața ombudsmanului nu poate fi obligată să răspundă la întrebări care ar putea să o incrimineze penal. Un martor are aceleași drepturi ca un martor care depune mărturie în fața unei instanțe.

În cazul unei investigații referitoare la un departament, o organizație sau un consiliu local, ombudsmanul poate, în orice moment pe parcursul sau după efectuarea acesteia, să consulte un ministru, un șef de departament, un director executiv, un primar sau orice altă persoană care solicită acest lucru sau căreia i s-a făcut o recomandare care face obiectul cercetării.

Dacă pe parcursul unei investigații sau după efectuarea acesteia, ombudsmanul consideră că există dovezi substanțiale de abuz în funcție sau proastă administrare din partea unui funcționar sau angajat al unui departament, al unei organizații sau al unui consiliu local, acesta sesizează autoritățile competente, inclusiv poliția.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Pe baza investigației, ombudsmanul își formează o opinie independentă cu privire la faptul dacă o acțiune sau decizie pe care a analizat-o:

  • pare să contravină legii;
  • a fost nerezonabilă, injustă, opresivă sau discriminatorie în mod inadecvat;
  • a fost în conformitate cu o lege sau o practică care este sau ar putea fi nerezonabilă, injustă, opresivă sau discriminatorie în mod inadecvat;
  • s-a bazat în întregime sau în parte pe o eroare de drept sau de fapt;
  • a fost greșită.

Dacă ombudsmanul este de părere:

  • că este necesar să se sesizeze autoritatea competentă pentru cercetări suplimentare sau
  • că omisiunea trebuie rectificată sau
  • că decizia trebuie anulată sau modificată sau
  • că orice practică pe care s-a bazat decizia, recomandarea, actul sau omisiunea ar trebui modificată sau
  • că orice lege pe care s-a bazat decizia, recomandarea, actul sau omisiunea trebuie revizuită sau
  • că trebuie prezentată o motivare a deciziei sau
  • că trebuie luate alte măsuri,

atunci ombudsmanul comunică opinia sa, însoțită de o motivare, departamentului, organizației sau consiliului local vizat și poate face recomandările pe care le consideră necesare. În acest caz, ombudsmanul poate solicita departamentului, organizației sau consiliului local să îi notifice, într-un termen determinat, măsurile pe care instituția în cauză propune să le ia pentru punerea în aplicare a recomandărilor sale. La finalizarea investigației, ombudsmanul trimite, de asemenea, un exemplar al raportului sau al recomandărilor sale ministrului vizat sau primarului, dacă plângerea se referă la un consiliu local.

Dacă, într-un termen rezonabil după elaborarea raportului nu s-a adoptat nicio măsură, ombudsmanul, după luarea în considerare a eventualelor observații primite din partea departamentului, a organizației sau a consiliului local, poate trimite un exemplar al raportului și al recomandărilor sale prim-ministrului, iar ulterior poate prezenta un raport asupra cazului în fața Camerei Reprezentanților (House of Representatives), după cum consideră de cuviință.

Cu excepția invocării lipsei de competență, nicio procedură sau recomandare a ombudsmanului nu poate fi contestată în instanță.

În mod normal, ombudsmanul are competența de a demara investigații și de a prezenta opinii din inițiativă proprie, ceea ce înseamnă că nu este necesară o plângere prealabilă pentru ca acesta să examineze un aspect sau un caz. Ombudsmanul are și competența de a formula recomandări administrative sau legislative. Acesta poate recomanda administrației să își schimbe modul în care tratează anumite cazuri și, de asemenea, poate recomanda modificarea legii. Decizia ombudsmanului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, însă aceasta are o forță morală și politică semnificativă, în sensul în care o instituție independentă și respectată sugerează încetarea unei anumite practici sau modificarea unei anumite legi. Prin urmare, o decizie a ombudsmanului nu are valoare în instanță și nu se poate solicita emiterea unui ordin judecătoresc de executare pentru punerea în aplicare a unei astfel de decizii.

Organisme specializate în drepturile omului

  • Ombudsman pentru drepturile copilului

Comisarul pentru copii (Commissioner for Children)

Adresă

Commissioner for Children
Centru Hidma Socjali
469, St Joseph High Rd,
Santa Venera SVR 1012
Malta

Dacă este cazul, unitatea/organul din cadrul instituției care primește cereri

Agenția Appogg

Agenția oferă un serviciu de calitate constând în furnizarea de protecție pentru copiii și adolescenții vulnerabili cu vârsta sub 18 ani care au devenit victime ale abuzului și/sau ale neglijenței sau care riscă să devină victime ale abuzului și/sau ale neglijenței.

Serviciile pentru protecția copilului cercetează sesizări primite din partea publicului larg, precum și din partea specialiștilor care lucrează cu copiii și cu familiile acestora, în orice caz în care există suspiciunea că un copil suferă sau riscă să sufere vătămări semnificative provocate de abuz fizic, sexual, emoțional și/sau neglijență.

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Plângerile în materie familială privesc aspecte referitoare la separarea soților și custodia copiilor. În cadrul unor astfel de proceduri, vocea copilului este arareori auzită. Având în vedere că hotărârea instanței va avea un impact fundamental asupra vieții copilului, este esențial ca opiniile acestuia să fie luate în considerare în mod corespunzător.

Plângerile în materie de educație se referă la echipamente de construcție periculoase situate în apropierea școlilor sau la starea unora dintre microbuzele utilizate pentru transportul școlarilor.

Plângerile privind hotărâri judecătorești vizează aspecte legate de întreținerea și custodia copiilor, părinții contestând adesea hotărâri judecătorești, pe care le consideră părtinitoare și vătămătoare pentru copii.

Plângerile privind înscrierea copiilor în cluburi se referă la exploatarea de către cluburi a copiilor, aceștia neavând posibilitatea de a participa la activități sportive și de a beneficia de pe urma acestora. Plângerile privind starea din ce în ce mai deteriorată a terenurilor de joacă exprimă preocupări cu privire la siguranța copiilor care le folosesc.

Plângeri privind abuzuri.

Scurtă descriere a procedurii ulterioare depunerii unei plângeri

Comisarul poate desfășura o cercetare în orice scop legat de exercitarea atribuțiilor sale fie pe baza unei plângeri în scris înaintate de orice persoană, fie din inițiativă proprie. Cu toate acestea, comisarul nu poate desfășura cercetări cu privire la conflicte specifice, individuale între un copil și părinții sau tutorii acestuia, inclusiv aspecte privitoare la exercitarea răspunderii părintești sau orice alt aspect care ține de competența unei instanțe; într-un astfel de caz, comisarul va comunica reclamantului motivarea refuzului.

În cazul în care ia decizia de a cerceta o plângere, comisarul notifică reclamantului decizia de începere a cercetării și informează departamentul, agenția sau entitatea vizată despre intenția sa de a efectua cercetări.

Comisarul poate sfătui reclamantul să solicite reparații pe toate căile administrative sau judiciare disponibile.

În scopul cercetării, comisarul poate solicita oricărei persoane care deține înscrisuri sau informații relevante pentru cercetare să prezinte înscrisurile și/sau să furnizeze informațiile în scris și/sau să se prezinte la o dată și într-un loc precizate pentru a oferi informații sunt jurământ.

Comisarul poate convoca martori și are competența de a audia sub jurământ orice persoană vizată de cercetare, precum și de a solicita acesteia să furnizeze informațiile relevante. Cu toate acestea, nicio persoană nu poate fi obligată să furnizeze informații sau să prezinte înscrisuri pe care nu ar fi obligată să le furnizeze sau să le prezinte în cadrul procedurilor în materie civilă sau penală în fața unei instanțe judecătorești.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

În cazul în care comisarul constată, în cursul cercetării, că acțiunea unei persoane contravine sau ar putea să contravină unei legi penale, comisarul raportează imediat acest fapt Procurorului General (Attorney General).

Comisarul elaborează și publică un raport de prezentare a constatărilor pentru fiecare cercetare oficială, care conține orice recomandări pe care le consideră necesare și eficace.

Comisarul poate face recomandări privind acțiunile care trebuie întreprinse de alte persoane sau organisme, după cum este oportun sau util, și poate publica recomandările dacă consideră necesar, fără a dezvălui identitatea persoanei la care se referă raportul.

În cazurile în care comisarul decide să facă recomandări, se elaborează un raport cu precizarea motivării recomandărilor, iar un exemplar al raportului este comunicat fiecărei persoane sau fiecărui organism căruia i se adresează recomandările.

Dacă se constată că o anumită persoană sau un anumit organism nu respectă dispozițiile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de Malta, comisarul poate face recomandări sub forma unui aviz în care își exprimă opinia cu privire la modul în care nu au fost respectate prevederile convenției și acțiunile care trebuie întreprinse pentru asigurarea conformității cu acestea.

În cazul în care se consideră necesar, comisarul poate efectua o evaluare a impactului asupra copilului pentru orice decizie sau propunere de politică ce vizează copiii. De asemenea, Comisarul poate publica respectivele evaluări ale impactului asupra copilului.

  • Organism de promovare a egalităţii

Comisia națională pentru promovarea egalității (National Commission for the Promotion of Equality)

Adresă

Flat 4, Gattard House,
National Road,
Blata l-Bajda
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Orice persoană care consideră că este victimă a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică poate depune o plângere la Comisia națională pentru promovarea egalității.

Comisia tratează plângeri privind discriminarea pe criterii de sex sau responsabilități familiale, și anume:

  • acordarea unui tratament mai puțin favorabil, în mod direct sau indirect, bărbaților și femeilor în funcție de sexul sau responsabilitățile familiale ale acestora;
  • tratarea mai puțin favorabilă a unei femei din cauză că este sau ar putea fi însărcinată sau că a născut;
  • tratarea mai puțin favorabilă a femeilor și a bărbaților din cauză că au copii, au responsabilități familiale sau din orice alt motiv legat de sexul acestora;
  • orice tratament bazat pe o prevedere, un criteriu sau o practică care ar plasa persoanele de un sex într-un anumit dezavantaj față de persoanele de celălalt sex, cu excepția cazului în care prevederea, criteriul sau practica sunt adecvate și necesare și pot fi justificate de factori obiectivi, fără nicio legătură cu sexul acestora.

De asemenea, comisia tratează plângeri privind discriminarea în încadrarea în muncă, și anume, discriminarea directă sau indirectă a unei persoane prin criteriile de angajare sau prin termenii și condițiile în care este oferit un loc de muncă sau prin modul de stabilire a persoanelor care urmează să fie concediate.

Alte plângeri se referă la discriminarea unei persoane în acordarea oricăror facilități din partea băncilor, a instituțiilor financiare sau a companiilor de asigurări.

Discriminarea soției/soțului lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, fără statut de angajat sau de partener, dar care participă la activitățile lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și îndeplinesc sarcini similare sau auxiliare celor ale soțului/soției.

Discriminarea unei persoane în ceea ce privește accesul la orice curs, formare sau orientare profesională, acordarea de sprijin educațional pentru studenți și stagiari, selectarea și punerea în aplicare a planurilor de învățământ și evaluarea competențelor și a cunoștințelor studenților și ale stagiarilor.

Plângeri privind hărțuirea sexuală, care constă în supunerea unei persoane la un act de intimitate fizică sau solicitarea de favoruri sexuale de la o altă persoană sau supunerea unei alte persoane la orice act sau comportament cu conotații sexuale, inclusiv cuvinte rostite, gesturi sau producerea, afișarea sau difuzarea de cuvinte scrise, fotografii sau alte materiale în cazul în care actele, cuvintele sau comportamentele sunt nesolicitate de persoana căreia îi sunt adresate și ar putea fi considerate în mod rezonabil drept jignitoare, umilitoare sau intimidante de persoana căreia îi sunt adresate.

Discriminare în ceea ce privește publicarea sau prezentarea oricăror anunțuri sau oferte de angajare în care se solicită persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă informații referitoare la viața privată sau la proiectele familiale.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Comisia poate iniția cercetări în orice chestiune care implică un act sau o omisiune care ar putea să contravină legii, la primirea unei plângeri în scris din partea persoanelor care susțin că sunt victime ale discriminării.

Orice caz adus în atenția comisiei spre cercetare este gestionat în mod confidențial.

Pentru fiecare plângere se emite confirmare de primire în scris.

Subcomisia pentru plângeri din cadrul comisiei se întrunește pentru a discuta plângerile primite și se adresează părților împotriva cărora s-au depus plângeri, informându-le despre acuzațiile aduse și solicitându-le să își prezinte propria versiune asupra faptelor.

Pentru a contribui la desfășurarea cercetărilor, pot avea loc interviuri față în față.

De asemenea, comisia poate să convoace ambele părți și să acționeze ca mediator în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru toți cei implicați, cu condiția consimțământului ambelor părți.

Comisia națională pentru promovarea egalității depune toate eforturile pentru a asigura că fiecare plângere este tratată în cel mai scurt termen posibil.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurii

După efectuarea cercetării, comisia poate respinge plângerea.

În cazul în care constată că plângerea se susține, iar acțiunea care face obiectul plângerii constituie infracțiune, comisia prezintă un raport Comisarului Poliției (Commissioner of Police), pentru ca acesta din urmă să întreprindă măsuri.

În cazul în care acțiunea care face obiectul plângerii nu constituie infracțiune, comisia solicită persoanei împotriva căreia s-a depus plângerea să remedieze situația și joacă rolul de mediator între reclamant și persoana respectivă pentru soluționarea litigiului.

În cazul unei presupuse discriminări a unei persoane de către o altă persoană, comisia poate înainta ea însăși cauza instanței civile competente sau Tribunalului Muncii (Industrial Tribunal) spre soluționare.

  • Organism de protecţie a datelor

Comisarul pentru protecția datelor (Data Protection Commissioner)

Adresă

Office of the Information and Data Protection Commissioner
Airways House, Second Floor
High Street,
Sliema SLM 1549
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Protecția datelor a dobândit o importanță deosebită întrucât autoritățile administrative colectează în cadrul activității lor cantități imense de informații cu caracter personal. Este acceptat faptul că autoritățile publice au anumite obligații în ceea ce privește informațiile pe care le colectează. Aceste obligații au drept obiectiv să asigure un echilibru între, pe de o parte, libertatea fiecăruia de a oferi, a primi și a comunica informații ca parte a dreptului la libertatea de expresie, care este un drept fundamental al omului, și, pe de altă parte, dreptul fiecăruia la respectarea vieții private și de familie.

Comisarul cercetează plângeri cu privire la:

  • date cu caracter personal care nu sunt prelucrate corect și legal;
  • date cu caracter personal care nu sunt prelucrate în conformitate cu bunele practici;
  • date cu caracter personal colectate în scopuri nelegitime;
  • date cu caracter personal prelucrate în scopuri incompatibile cu cele în care au fost colectate informațiile;
  • comunicații nesolicitate în scopuri de marketing direct cunoscute sub denumirea comună de „spam”;
  • transferarea de date cu caracter personal către o țară terță fără a se respecta dispozițiile Legii privind protecția datelor.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Pentru desfășurarea cercetării, comisarul are dreptul de a obține acces la datele cu caracter personal care au fost prelucrate, precum și la informații și documente privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Comisarul consultă părțile terțe care ar putea fi afectate în mod direct de cercetări.

Comisarul poate convoca orice persoană să se prezinte în fața sa pentru a face declarații și a prezenta înscrisuri.

Comisarul dispune de aceleași puteri de a pătrunde în incinte și de a efectua percheziții precum cele acordate poliției judiciare prin legea aplicabilă la momentul respectiv. Prin urmare, dacă este cazul, comisarul poate efectua percheziții în incintele vizate de plângere.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Comisarul poate iniția proceduri judiciare civile în cazurile în care se constată o încălcare sau o tentativă de încălcare a dispozițiilor Legii privind protecția datelor.

Comisarul informează autoritățile publice competente cu privire la orice infracțiune penală constatată în cursul cercetărilor.

Comisarul poate dispune blocarea, ștergerea sau distrugerea datelor, poate impune o interdicție de prelucrare temporară sau definitivă sau poate adresa un avertisment sau o mustrare operatorului de date.

În cazul în care comisarul nu poate obține informații suficiente pentru a concluziona că prelucrarea datelor cu caracter personal este legală, acesta poate interzice operatorului de date cu caracter personal să prelucreze date cu caracter personal în orice alt mod în afară de stocarea acestora.

În cazul în care comisarul concluzionează că datele cu caracter personal au fost sau ar putea fi prelucrate în mod ilegal, acesta poate dispune rectificarea, iar dacă nu se efectuează rectificarea sau în caz de urgență, acesta poate interzice operatorului de date cu caracter personal să continue prelucrarea datelor cu caracter personal în orice alt mod în afară de stocarea acestora.

În cazul în care operatorul de date cu caracter personal nu pune în aplicare măsuri de securitate, comisarul îi poate impune o amendă administrativă, iar dacă operatorul nu o execută, comisarul poate iniția proceduri de executare împotriva acestuia.

O astfel de amendă administrativă este plătibilă comisarului ca creanță civilă și constituie un titlu executoriu, ca și cum plata amenzii ar fi fost stabilită printr-o hotărâre a unei instanțe civile.

În cazul în care comisarul decide că datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal, acesta dispune prin ordin scris ștergerea datelor cu caracter personal de către operatorul de date.

Pe de altă parte, în cazul în care operatorul de date cu caracter personal se simte prejudiciat de o decizie a comisarului, operatorul, în termen de 15 zile de la primirea notificării, poate solicita Curții de Apel (Court of Appeal) revocarea ordinului comisarului.

Orice persoană afectată de o decizie a comisarului are dreptul de o ataca în scris la instanța de recurs pentru protecția datelor (Data Protection Appeals Tribunal), în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei respective.

  • Alte organisme specializate

Comisia națională pentru persoanele cu dizabilități (National Commission Persons with Disability)

Adresă

National Commission Persons with Disability
Bugeja Institute,
Braille Street,
Santa Venera SVR 1619

Dacă este cazul, unitatea/organul din cadrul instituției care primește cereri

Unitatea pentru respectarea egalității de șanse (Equal Opportunities Compliance Unit)

Comisia națională pentru persoanele cu dizabilități a înființat, în cadrul secretariatului său, Unitatea pentru respectarea egalității de șanse, care are misiunea de a promova egalitatea de șanse și de a pune în aplicare dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (persoane cu dizabilități), investigând, prin urmare, acte de discriminare pe criterii de dizabilitate.

  • Unitatea furnizează consiliere și informații în domeniu.
  • Susține persoanele cu dizabilități în dobândirea drepturilor acestora în temeiul Legii privind egalitatea de șanse.
  • Acționează pentru modificarea politicii și a practicii și pentru creșterea gradului de conștientizare, astfel încât persoanele cu dizabilități să beneficieze de un tratament mai echitabil.
  • Înregistrează și investighează presupuse acte de discriminare pe criterii de dizabilitate, negociază soluții echitabile și, doar ca ultim resort, înaintează cazurile spre soluționare în instanță.

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Persoanele cu dizabilități și familiile acestora încep să își cunoască din ce în ce mai bine drepturile. Comisia depune toate eforturile pentru a identifica, a investiga și a soluționa plângerile depuse de persoanele cu dizabilități.

Tipurile de cereri primite de comisie se referă la:

  • solicitări de reducere a programului de muncă;
  • cereri de angajare a unui persoane care să acorde asistență în procesul de învățare;
  • plângeri cu privire la lipsa unui mijloc de transport accesibil către școală;
  • plângeri cu privire la neasigurarea unei căi de acces în biserici, teatre, cluburi de zi, toalete, filiale bancare, hoteluri, magazine, restaurante, lipsa rampelor de acces, trotuare inaccesibile;
  • plângeri privind intimidarea persoanelor cu dizabilități;
  • plângeri cu privire la lipsa facilităților în lifturi;
  • plângeri cu privire la lipsa serviciilor de închiriere auto pentru autovehicule cu acționare manuală;
  • plângeri cu privire la lipsa facilităților de cazare adecvate;
  • asigurări de călătorie discriminatorii.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Comisia poate iniția investigații din proprie inițiativă în orice chestiune care implică un act presupus ilegal în temeiul oricăreia dintre dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (persoane cu dizabilități).

De asemenea, comisia poate iniția investigații la primirea unei plângeri în scris în care se afirmă că o persoană ar fi săvârșit un act ilegal în temeiul oricăreia dintre dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (persoane cu dizabilități).

O astfel de plângere poate fi înaintată comisiei de către orice persoană care a fost victima actului respectiv sau de către orice persoană care are calitatea de părinte, tutore legal sau membru de familie al unei persoane cu o dizabilitate mintală.

În cazul în care persoana care dorește să depună o plângere are nevoie de asistență pentru a formula plângerea oral sau în scris, comisia furnizează persoanei respective asistența corespunzătoare.

La primirea unei plângeri scrise, se trimite o confirmare de primire. Unitatea examinează plângerea și, dacă aceasta nu se justifică, informează în scris reclamantul, menționând eventuale mijloace de reparație alternative.

În cazul în care plângerea se justifică și a avut loc o discriminare prima facie, unitatea investighează plângerea.

Unitatea trimite reclamantului un aviz privind plângerea, solicitând informații suplimentare. Acestea ajută unitatea să ajungă la o concluzie preliminară.

Reclamantului i se solicită să prezinte o propunere, însoțită de un calendar, în care să prezinte cum și când ar trebui puse în aplicare modificările necesare pentru eliminarea discriminării.

Unitatea utilizează proceduri de mediere pentru a negocia o soluție rapidă și echitabilă.

Dacă toate acestea dau greș, comisia are obligația de a iniția proceduri judiciare prin intermediul Centrului de Arbitraj (Arbitration Centre) sau în fața instanțelor.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

În urma investigațiilor, comisia poate lua măsurile legale corespunzătoare.

În cazul unei presupuse discriminări săvârșite de o persoană la adresa altei persoane, comisia poate înainta ea însăși cauza Primei Camere a Tribunalului Civil. Cu toate acestea, trimiterea cauzei în instanță nu împiedică persoana care are un interes legal să invoce discriminarea să introducă o acțiune în justiție, inclusiv o acțiune în despăgubiri.

Comisia depune eforturi pentru găsirea de soluții amiabile.

Comisia pentru refugiați (Refugee Commission) și Consiliul de recurs pentru refugiați (Refugee Appeals Board)

Adresă

Malta Emigrants’ Commission
Dar l-Emigrant,
Castille Place,
Valletta
Malta

Comisia pentru refugiați este o organizație neguvernamentală, non-profit, pe bază de voluntariat, care a fost creată pentru a ajuta și a proteja persoanele aflate în dificultate, oferindu-le în mod gratuit servicii, consiliere și protecție.

Toți cei afectați de migrație, inclusiv imigranți, refugiați și turiști, au acces la serviciile acestei comisii.

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Principala responsabilitate a Biroului Comisarului pentru refugiați (Office of the Refugee Commissioner) este aceea de a primi, a prelucra și a soluționa cereri de azil, astfel cum se prevede în Legea privind refugiații. Obiectivul fundamental al biroului este de a asigura un proces de stabilire a eligibilității pe deplin independent, echitabil, eficient și rapid, garantând în același timp cea mai bună calitate posibilă în ceea ce privește audierea, analiza și soluționarea cererilor.

Solicitanții de azil din centrele de cazare își pot înregistra cererea la Comisarul pentru refugiați, prin completarea unui formular cunoscut drept „chestionar preliminar”. Formularul este pus la dispoziția imigranților în centrele închise, împreună cu informațiile relevante care le sunt furnizate cu privire la dreptul de a solicita protecție internațională.

Chestionarul preliminar este disponibil în mai multe limbi pentru a facilita completarea acestuia de către imigranți.

Personalul din cadrul Biroului Comisarului pentru refugiați oferă resortisanților țărilor terțe informații referitoare la procedura de azil și le aduce la cunoștință drepturile și obligațiile care le revin pe durata întregului proces. Pentru a completa corect chestionarul preliminar, solicitanții de azil sunt asistați, de asemenea, de interpreți puși la dispoziție de Biroul Comisarului.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

La primirea unui formular oficial prin care se solicită recunoașterea statutului de refugiat, biroul organizează interviuri cu solicitanții. Interviurile sunt efectuate de personalul din cadrul Biroului Comisarului pentru refugiați cu asistența, dacă este necesar, a interpreților.

Solicitantului de azil i se amintesc drepturile și obligațiile care îi revin conform legii, inclusiv dreptul de a consulta Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Solicitanților li se oferă facilitățile necesare și oportunitatea de a-și prezenta în întregime cazul, de a-l susține cu mărturiile și înscrisurile disponibile și de a oferi explicații corespunzătoare pentru toate motivele prezentate în solicitarea lor.

Comisarul pentru refugiați analizează mai întâi dacă solicitantul îndeplinește criteriile pentru a fi recunoscut drept refugiat conform legii. Pentru persoanele care nu se dovedesc eligibile pentru a beneficia de protecție ca refugiat, biroul analizează în continuare dacă solicitantul îndeplinește criteriile pentru a beneficia de protecție subsidiară, conform legii.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Recomandările formulate în fiecare caz în parte de Comisarul pentru refugiați sunt transmise Ministerului pentru Afaceri Interne. Solicitanții primesc un exemplar al recomandării, însoțit de un memoriu confidențial conținând motivarea care stă la baza recomandării. În cazul unui aviz negativ, solicitanții sunt informați, de asemenea, cu privire la dreptul lor de a introduce o cale de atac împotriva recomandării la Consiliul de recurs pentru refugiați și la procedura care trebuie urmată în acest scop.

Biroul Comisarului pentru refugiați poate recomanda două tipuri de protecție, și anume statutul de refugiat și protecția subsidiară.

În cazul în care Comisarul pentru refugiați decide că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a acorda unui solicitant de azil statutul de refugiat, acesta poate recomanda ministrului acordarea protecției subsidiare. Aceasta se aplică solicitanților de azil respinși care, dacă s-ar întoarce în țara de origine, s-ar confrunta cu un risc real de a suferi vătămări grave.

Comisarul își menține această recomandare inclusiv în cazurile în care riscul real de a suferi vătămări grave apare după ce s-a luat o decizie de neacordare a protecției subsidiare.

De asemenea, Biroul Comisarului pentru refugiați poate recomanda Ministerului pentru Afaceri Interne un alt regim de protecție, și anume protecția umanitară temporară. Aceasta este o procedură administrativă care se aplică în cazuri speciale și extraordinare, atunci când solicitanții nu se dovedesc eligibili pentru a li se acorda statutul de refugiat sau pentru a beneficia de protecție subsidiară, dar, cu toate acestea, se consideră că solicitanții respectivi au nevoie de protecție din anumite motive umanitare speciale.

Alte organizaţii

Victim Support Malta

Adresă

Victim Support Malta
Dun Guzepp Gonzi Street,
Tarxien TXN 1633
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Organizația Victim Support Malta a fost înființată în iunie 2004 și a devenit oficial o fundație în iulie 2006. Aceasta se ocupă de victimele tuturor tipurilor de infracțiuni, mergând de la violență domestică și hărțuire sexuală până la răpire.

Victim Support Malta are următoarele obiective:

  • colectarea și gestionarea de informații procedurale cu privire la sistemul penal și la cel terapeutic;
  • colaborarea în rețea cu agenții din domeniu și furnizarea, astfel, a unui serviciu de orientare și consiliere în instanță pentru victime și martori în relațiile acestora cu sistemele sus menționate;
  • consilierea victimelor infracțiunilor și a martorilor în instanță și monitorizarea necesităților acestora;
  • încurajarea și acordarea de asistență persoanelor fizice și organizațiilor pentru a efectua studii profesioniste privind sistemul de justiție penală și anumite aspecte legate de infracționalitate.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Victimele oricărui tip de infracțiune care contactează Victim Support Malta sunt puse imediat în legătură cu coordonatorul (the Coordinator). Odată stabilită legătura între coordonator și victima unei infracțiuni, se efectuează o evaluare inițială rapidă. Aceasta are rolul de a permite coordonatorului să poată estima gravitatea cazului. Numele și datele de contact ale victimei sunt consemnate, de regulă, pentru a fi utilizate ulterior.

În urma acestei scurte conversații, coordonatorul transmite cazul unuia dintre voluntari. Aceștia sunt membri ai publicului larg care au urmat un modul de formare specializată cu durata de patru până la șase săptămâni, în scopul de a furniza informații și de a acorda sprijin victimelor infracțiunilor.

Voluntarul căruia i se atribuie cazul ia legătura cu victima infracțiunii cât mai repede posibil și programează o întâlnire inițială în funcție de disponibilitatea tuturor celor implicați. În cadrul întâlnirii, voluntarul va colecta suficiente informații din partea victimei pentru a elabora un plan de acțiune. Victimei i se va solicita să semneze un formular de acordare a consimțământului pentru continuarea procedurii.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Planul de acțiune preliminar este analizat apoi de către voluntar și coordonator, stabilindu-se o strategie. Victima este informată în mod corespunzător. Din acest moment, voluntarul rămâne în contact constant și regulat cu victima pe parcursul întregului proces de remediere a efectelor cauzate de infracțiune.

Toate acțiunile întreprinse de Victim Support Malta se desfășoară sub controlul directorului, care monitorizează activitatea și rezultatele.

Ultima actualizare: 16/10/2012

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.