Instanțe judecătorești naționale

Austria

În această secțiune puteți găsi informații privind instanțele de drept comun în materie civilă și penală din Austria.

Conținut furnizat de
Austria

Instanțe de drept comun - introducere

Instanțele de drept comun sunt organizate pe patru niveluri. În prezent (martie 2023), cauzele pot fi soluționate de către următoarele instanțe:

  • 113 instanțe cantonale (Bezirksgerichte)
  • 20 de instanțe la nivelul landurilor (Landesgerichte)
  • 4 instanțe regionale superioare (Oberlandesgerichte)
  • Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof)

De la începutul anului 2013, numărul instanțelor cantonale a fost redus treptat de la 141 la 113 în prezent (la 1 martie 2023) prin fuzionarea și, în unele cazuri, prin înființarea unor instanțe cantonale noi în Austria Superioară, Austria Inferioară, Styria, Salzburg, Tirol și Burgenland.

Pentru a apăra interesul public în materie penală parchete sunt organizate astfel:

  • 16 parchete (Staatsanwaltschaften)
  • un parchet central (Zentrale Staatsanwaltschaft) competent în cazul infracțiunilor economice și de corupție;
  • 4 parchete de rang superior (Oberstaatsanwaltschaften)
  • Biroul Procurorului General (Generalprokuratur).

De aplicarea pedepselor privative de libertate sunt responsabile 28 de penitenciare.

A. Organizarea instanțelor: instanțe civile și penale

În primă instanță, litigiile sunt fie de competența instanțelor cantonale, fie de competența instanțelor de la nivelul landurilor. În cauzele civile, instanța competentă este determinată, în esență, de natura litigiului (Eigenzuständigkeit); pentru restul materiilor, competența este determinată de valoarea litigiului (Wertzuständigkeit). Competențele proprii prevalează întotdeauna asupra competențelor care depind de valoarea litigiului.

În materie penală, competențele sunt atribuite în funcție de gravitatea pedepsei prin care este sancționată infracțiunea.

Instanțele cantonale (primul nivel)

Instanțele cantonale reprezintă primul grad de jurisdicție. Acestea soluționează:

  • litigii civile care au ca obiect pretenții de până la 15 000 EUR (Wertzuständigkeit);
  • anumite tipuri de cauze, indiferent de valoarea pretenției (Eigenzuständigkeit), în special cauze de dreptul familiei, cauze legate de contracte de închiriere și de executare;
  • anumite cauze penale pentru fapte care se pedepsesc doar cu amendă, cu amendă însoțită de o pedeapsă cu închisoarea de până la un an sau doar cu o pedeapsă cu închisoarea de până la un an (de exemplu, vătămare corporală comisă din neglijență, furt).

Instanțele de la nivelul landurilor (al doilea nivel)

Instanțele de la nivelul landurilor sunt instanțe de fond în materie civilă, cunoscute și sub denumirea de „instanțe de prim grad de jurisdicție” (Gerichthöfe erster Instanz) și soluționează:

  • în primă instanță toate cauzele care nu intră în sfera de competență a instanțelor cantonale; acțiuni intentate în baza legii privind responsabilitatea civilă în domeniul atomic, a legii privind responsabilitatea administrației, a legii privind protecția datelor și cauze privind concurența sau drepturile de autor;
  • căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele cantonale.

Instanțe regionale superioare (al treilea nivel)

Instanțele regionale superioare, cunoscute și sub denumirea de „instanțe de al doilea grad de jurisdicție” (Gerichtshöfe zwester Instanz), formează al treilea nivel de organizare judecătorească. Acestea se află la Viena (având competență teritorială pentru Viena, Austria Inferioară și Burgenland), la Graz (având competență teritorială pentru Styria și Carinthia), la Linz (având competență teritorială pentru Austria Superioară și Salzburg) și la Innsbruck (având competență teritorială pentru Tirol și Vorarlberg).

Atât în cauzele civile, cât și în cele penale, aceste instanțe soluționează numai căi de atac (îndeplinind rolul de instanțe de al doilea grad de jurisdicție).

Acestea joacă, de asemenea, un rol special în administrarea sistemului judiciar. Președintele unei instanțe regionale superioare este responsabil de administrarea tuturor instanțelor din jurisdicția respectivă. În exercitarea acestei funcții, președintele unei instanțe regionale superioare răspunde direct Ministrului Federal al Justiției.

Curtea Supremă (al patrulea nivel)

Curtea Supremă de la Viena soluționează ultima cale de atac în cauzele civile și penale. Alături de Curtea Constituțională (Verfassungsgericht) și de Tribunalul Administrativ (Verwaltungsgericht), aceasta este una dintre „instanțele supreme” (Höchstgerichte) ale țării. Aceasta înseamnă că nu mai există nicio altă cale de atac (pe plan intern) împotriva hotărârilor sale.

Hotărârile Curții Supreme joacă un rol esențial în aplicarea uniformă a legii în întreaga țară.

Deși instanțele de la nivel inferior nu sunt obligate prin lege să țină seama de hotărârile pronunțate de instanțele superioare, în general, acestea respectă jurisprudența acestora.

B. Justiția civilă

Justiția civilă cuprinde procedura civilă generală, procedura derulată în fața instanțelor de muncă, cauzele comerciale și procedurile necontencioase (Außerstreitverfahren).

În cadrul procedurii civile generale, se pronunță hotărâri în cauzele de drept privat care nu sunt de competența instanțelor de comerț sau de muncă ori pentru care se prevede o procedură necontencioasă.

C. Căile de atac

C.1. Căile de atac în cauzele civile

În cadrul procedurii civile generale, există, în mod normal, două grade de jurisdicție, fiecare putând avea, la rândul său, alte trei niveluri. În primă instanță, litigiile sunt fie de competența instanțelor cantonale, fie de competența instanțelor de la nivelul landurilor.

Hotărârile pronunțate în primă instanță de către instanțele cantonale pot fi atacate la instanța regională (de la nivelul landului). În cadrul acesteia, asupra căii de atac se pronunță un complet de judecată denumit Berufungssenat.

Hotărârile pronunțate în primă instanță de o instanță regională (de la nivelul landului) pot fi atacate la o instanță regională superioară, unde un complet de judecată pentru apeluri pronunță hotărâri în a doua instanță.

Instanța de al doilea grad de jurisdicție are doar rolul de a controla hotărârile pronunțate în primă instanță. Acest lucru înseamnă că, în principiu, instanța se pronunță numai pe baza concluziilor formulate de părți în urma procedurii orale în primă instanță și în urma prezentării faptelor la momentul respectiv. Instanța de al doilea grad de jurisdicție se poate pronunța asupra cauzei, confirmând sau modificând hotărârea pronunțată. În acest scop, instanța poate, în limitele concluziilor depuse de părți și ale argumentelor prezentate de acestea în primă instanță, să reia procedura integral sau parțial, să o completeze sau să anuleze hotărârea pronunțată de prima instanță, solicitând acesteia să emită o nouă hotărâre ori să respingă calea de atac.

Pentru cauzele care necesită o hotărâre privind aspecte juridice de importanță fundamentală, se poate introduce o cale de atac suplimentară la Curtea Supremă.

Curtea Supremă nu mai hotărăște, în acest stadiu, decât în chestiuni de drept, bazându-se, așadar, în hotărârea sa, pe faptele constatate anterior. Curtea nu face altceva decât să aprecieze dacă hotărârea pronunțată pe această bază este bine întemeiată sau dacă există motive de anulare și, în anumite limite, vicii de procedură anterioare. Curtea Supremă nu are doar un rol de casație; ea poate pronunța o hotărâre într-o anumită cauză (confirmând sau modificând hotărârea pronunțată), poate anula hotărârile anterioare, poate solicita instanței de primul și al doilea grad de jurisdicție să se pronunțe din nou ori poate respinge calea de atac.

În primă instanță, de cele mai multe ori, hotărârea este pronunțată de un singur judecător (numai în cazul litigiilor a căror valoare depășește 100 000 EUR și la cererea uneia dintre părți se reunește un complet de judecată format din trei judecători). În a doua instanță, hotărârea este pronunțată de un complet de judecată format din trei judecători (cinci în cazul Curții Supreme). În cazul în care este vorba de o chestiune de drept fundamentală (de exemplu, atunci când este vorba de o modificare a jurisprudenței constante), Curtea Supremă se reunește în formulă extinsă, completul de judecată fiind format din 11 judecători.

C.2. Căile de atac în cauzele penale

În cazul acțiunilor penale există două moduri de exercitare a căilor de atac.

O hotărâre pronunțată în primă instanță de către o instanță cantonală poate fi atacată prin următoarele mijloace:

  • introducerea unei căi de atac pentru anularea hotărârii de fond sau
  • introducerea unei căi de atac împotriva verdictului de vinovăție și a cuantumului pedepsei.

Calea de atac este judecată la instanța de nivel superior, și anume la instanța regională (de la nivelul landului), de un complet de judecată compus din trei judecători.

O hotărâre pronunțată în primă instanță de către un singur judecător al unei instanțe regionale (în cazul infracțiunilor de orice natură care pot fi sancționate cu o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani, cum ar fi mărturia mincinoasă în instanță) poate fi atacată prin următoarele mijloace:

  • introducerea unei căi de atac pentru anularea hotărârii de fond sau
  • introducerea unei căi de atac împotriva verdictului de vinovăție și a cuantumului pedepsei.

Calea de atac este judecată la instanța de nivel superior, și anume la instanța regională superioară, de un complet de judecată compus din trei judecători.

Atunci când hotărârea în primă instanță este pronunțată în cadrul unei instanțe regionale de un complet de judecată asistat de judecători consultanți (Schöffengericht) sau de jurați (Geschworenengericht), calea de atac pentru anularea hotărârii de fond trebuie depusă la Curtea Supremă. În cazul în care calea de atac se referă numai la cuantumul pedepsei, aceasta trebuie introdusă la instanța regională superioară.

D. Căi de atac

În cadrul procedurii civile generale, se poate introduce o cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță pe motive de fapt și de drept (Berufung). În orice caz, se poate introduce o cale de atac pentru motive de nulitate sau de eroare privind încadrarea juridică; în anumite materii sau, în orice situație, în cazul unui litigiu cu o valoare de peste 2 700 EUR, se poate introduce o cale de atac pentru vicii de procedură sau stabilirea greșită a faptelor.

Hotărârile pronunțate în a doua instanță pot fi atacate printr-o nouă cale de atac (Revision), introdusă exclusiv din motive de drept la Curtea Supremă, însă această cale de atac este supusă, în funcție de materie, anumitor condiții. În principiu, Curtea Supremă nu se pronunță, în acest stadiu, decât asupra chestiunilor de drept de importanță fundamentală, aceasta fiind condiția necesară admiterii căii de atac de către Curtea Supremă. Pe de altă parte, hotărârile pronunțate în a doua instanță în anumite cauze sunt, în orice ipoteză, inatacabile în cazul în care valoarea litigiului este mai mică de 5 000 EUR; în plus, calea de atac înaintată Curții Supreme trebuie autorizată de instanța de al doilea grad de jurisdicție (direct sau prin depunerea unei cereri noi) în cazul litigiilor cu valoare mai mică de 30 000 EUR.

E. Baze de date juridice

Site-ul internet al Ministerului Justiției din Austria oferă informații generale privind sistemul judiciar austriac.

Este gratuit accesul la această bază de date?

Da, accesul la site-ul internet al Ministerului Justiției din Austria este gratuit.

Linkuri relevante

Jurisdicția instanțelor - Austria

Ultima actualizare: 11/09/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.