Instanțe judecătorești specializate

Instanțe specializate

În principiu, orice instanță de drept comun soluționează toate cauzele în materie civilă și penală care sunt atribuite nivelului său organizațional [instanță districtuală (Bezirksgericht) sau instanță de primul sau al doilea grad de jurisdicție].

Cele mai mari orașe din Austria au și instanțe specializate:

• cinci în Viena, care se ocupă de cauze civile, cauze penale, cauze comerciale (două instanțe), cauze de dreptul muncii și cauze privind protecția socială;
• două în Graz, care se ocupă de cauzele penale și de celelalte tipuri de cauze.

Cauzele de dreptul muncii constau în principal în litigii civile privind relațiile de muncă, astfel cum sunt definite la articolul 50 din Legea privind instanțele specializate în domeniul dreptului muncii și social (Arbeits- und Sozialgerichtsgesetz). Acestea sunt reglementate de norme de procedură proprii similare celor din cauzele civile, dar cu o serie de norme speciale suplimentare.

În cauzele de dreptul muncii, în primul grad de jurisdicție, acțiunile se introduc la instanțele regionale (Landesgerichte) sau, în Viena, la Tribunalul pentru Litigii de Muncă și Securitate Socială din Viena (Arbeits- und Sozialgericht); în al doilea grad de jurisdicție, la instanțele regionale superioare (Oberlandsgerichte) și, în ultimul grad de jurisdicție, la Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof). Hotărârile sunt luate de un complet (Senat) al instanței corespunzătoare alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie [Berufsrichter(innen)] și doi asesori [Laienrichter(innen)], unul reprezentând organizațiile angajatorilor, iar celălalt organizațiile lucrătorilor.

Căile de atac în cauzele de dreptul muncii sunt similare cu căile de atac în cauzele civile, însă cu mai puține restricții. De exemplu, un recurs (revizuire) poate fi introdus la Curtea Supremă fără a ține seama de valoarea litigiului, cu condiția să fie vorba de tranșarea unei chestiuni de drept de o importanță deosebită.

Cauzele comerciale constau în principal în litigiile civile care implică un comerciant, astfel cum este definit la articolul 51 din Legea privind competența instanțelor (Jurisdiktionsnorm). Acestea se supun procedurii obișnuite de drept civil, cu câteva norme speciale. Atunci când o cauză comercială este audiată de o secție a unei instanțe de primul sau al doilea grad de jurisdicție, un asesor care reprezintă comercianții face parte din completul de judecată. (Acest lucru nu este valabil la Curtea Supremă).

Cauzele privind cartelurile, astfel cum sunt definite în Legea privind cartelurile (Kartelgesetz), sunt introduse în fața Instanței Regionale Superioare din Viena, care acționează în calitate de instanță în materie de carteluri (Kartellgericht) de prim grad de jurisdicție. Aceasta are competență teritorială asupra întregii țări. Căile de atac împotriva hotărârilor instanței în materie de carteluri sunt introduse în al doilea grad de jurisdicție la Curtea Supremă, care acționează în calitate de Instanță Superioară în materie de carteluri (Kartellobergericht). Hotărârile sunt luate de un complet, care, în ambele instanțe, este alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie și doi asesori calificați. Camera Economică Federală a Austriei (Wirtschaftskammer Österreich) și – cu câteva excepții – Camera Federală pentru Lucrători și Angajați (Bundeskammer für Arbeiter und Angestellte) aleg fiecare câte un asesor.

În procedurile jurisdicționale necontencioase (Verfahren außer Streitsachen) instanțele decid cu privire la unele aspecte de drept privat care au caracteristici speciale (anumite tranzacții, chestiuni legate de custodia legală, precum și alte cauze în care nu există, de obicei, două părți cu interese contradictorii). Acestea urmează o procedură similară cu cea a competenței voluntare.

Ca regulă generală, aceste cauze sunt soluționate în primul grad de jurisdicție de instanțele districtuale, în al doilea grad de jurisdicție de instanțele regionale și în ultimă instanță de Curtea Supremă. În primul grad de jurisdicție, cauzele sunt soluționate de un singur judecător [Einzelrichter(in)] sau de un funcționar judiciar cu calificare specială [Rechtspfleger(in)]. În al doilea și al treilea grad de jurisdicție, ele sunt soluționate de complete alcătuite din trei sau cinci judecători de profesie.

Căile de atac în cadrul procedurilor jurisdicționale necontencioase sunt, de asemenea, similare cu cele din cauzele civile. Având în vedere natura specială a procedurilor, există totuși mai puține restricții. Există, de asemenea, posibilitatea de a aduce elemente noi în cadrul celui de al doilea grad de jurisdicție, în plus față de argumentele și elementele prezentate de solicitant în primă instanță.

Datorită numeroaselor tipuri diferite de cauze soluționate în cadrul procedurii jurisdicționale necontencioase, există o mare varietate de norme speciale care reglementează anumite domenii.

Instanțe administrative

Austria are următoarele instanțe administrative:

• nouă instanțe administrative ale landurilor (Landesverwaltungsgerichte) – câte una în fiecare land;
• două instanțe administrative federale: Instanța Administrativă Federală (Bundesverwaltungsgericht) și Instanța Fiscală Federală (Bundesfinanzgericht);
• Curtea Administrativă Supremă (Verwaltungsgerichtshof).

Instanțele administrative soluționează, în special, căile de atac împotriva hotărârilor și a actelor administrative neprocedurale ale organelor administrative, precum și plângerile împotriva inacțiunii autorităților administrative în termenul stabilit (Säumnisbeschwerden).

Instanța Fiscală Federală soluționează căile de atac referitoare la impozite și taxe publice (cu câteva excepții) și la legislația fiscală penală, cu condiția ca aceste aspecte să fie gestionate direct de către autoritățile fiscale sau financiare federale. Instanța Administrativă Federală soluționează în principal căile de atac împotriva hotărârilor care au fost emise de către autoritățile federale în contextul administrării federale directe. În caz contrar, instanțele administrative ale landurilor soluționează, de regulă, căile de atac în materie administrativă.

Hotărârile judecătorești ale instanțelor administrative pot fi atacate, în anumite circumstanțe, la Curtea Administrativă Supremă. Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof) poate fi sesizată în cauze care implică un anumit grad de încălcare a constituției, în special încălcări ale drepturilor fundamentale.

Alte instanțe specializate

Curtea Constituțională

Alături de Curtea Supremă și Curtea Administrativă Supremă, Curtea Constituțională este a treia instanță supremă a Austriei. Precum celelalte două instanțe supreme, Curtea Constituțională are sediul în Viena și are competență teritorială asupra întregii țări.

Principala misiune a Curții Constituționale este de a verifica conformitatea cu Constituția și cu drepturile fundamentale. Aceasta are drept sarcină specifică să examineze, la cerere, constituționalitatea următoarelor legi, reglementări și hotărâri judecătorești:

• a legilor federale și a celor ale landurilor;
• a reglementărilor emise de organismele administrative;
• a hotărârilor instanțelor administrative.

În cazul în care este necesar, instanța poate anula astfel de măsuri.

Spre deosebire de alte instanțe, Curtea Constituțională nu are judecători de profesie, ci judecători honoris causa [Honoratiorenrichter(innen)]. Aceștia trebuie să fie persoane marcante care au avut o carieră juridică prestigioasă într-o altă funcție. Majoritatea își exercită mandatul cu fracțiune de normă și pot continua să își practice profesia anterioară (de exemplu, ca judecători sau profesori universitari, cu excepția funcționarilor publici care trebuie să fie degrevați de îndatoririle lor oficiale). Curtea Constituțională convoacă numai „sesiuni” care, de obicei, se desfășoară de patru ori pe an.

Baze de date juridice

Pagina principală de internet a Ministerului Justiției din Austria oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.

Este accesul la baza de date gratuit?

Da.

Linkuri utile

Competența instanțelor – Austria