Instanțe judecătorești specializate

Instanțe specializate

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov soluționează cauzele cu privire la infracțiunile comise de minori sau împotriva minorilor. Anterior înființării tribunalului specializat, acestea erau de competența Tribunalului Brașov.

Tribunale specializate

Există 3 tribunale specializate (fostele tribunale comerciale):

• Tribunalul Specializat Cluj
• Tribunalul Specializat Mureș
• Tribunalul Specializat Argeș

Acestea soluționează cauzele cu profesionişti. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

Instanțele militare

Competențele instanțelor militare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală. Fiecare instanță militară are statutul de unitate militară.

Ierarhia instanțelor militare este următoarea:

• 4 tribunale militare (în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara)
• Tribunalul Militar Teritorial București
• Curtea Militară de Apel București

În cadrul instanțelor militare își desfășoară activitatea judecători militari, funcționari, arhivari și alți angajați.

Tribunalele Militare

În România există 4 tribunale militare în:

• București;
• Cluj-Napoca;
• Iași;
• Timișoara

În calitate de instanță de prim grad de jurisdicție, tribunalul militar poate soluționa toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, precum și alte cauze anume prevăzute de lege.

Curtea Militară de Apel București

Curtea militară de apel soluționează:

• în calitate de primă instanță, infracțiuni contra securității naționale: trădarea, trădarea prin transmitere de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, acțiunii împotriva ordinii constituționale, acțiuni ostile contra statului, spionajul, atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul contra unei colectivități, actele de diversiune, comunicarea de informații false, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, infracțiuni contra persoanelor care se bucură de protecție internațională, nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale, săvârșite de militari, infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale, săvârșite de militari, infracțiunile săvârșite de judecătorii tribunalelor militare și de procurorii militari de la parchetele militare care funcționează pe lângă aceste instanțe, infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali, cererile se strămutare, în cazurile prevăzute de lege;
• în calitate de instanță de apel, apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunalele militare;
• soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de acestea în cazurile prevăzute de lege.

Instanțele administrative

În România nu există instanțe administrative. Secțiile administrative speciale din cadrul instanțelor dețin competența de a judeca cauzele administrative.

Alte instanțe speciale

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, desemnați pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau reînnoit. 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Judecători Curții Constituționale aleg președintele Curții Constituţionale prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani.

În conformitate cu articolul 146 din Constituția României, Curții Constituționale i se acordă următoarele atribuții:

• se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României; a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului; a Guvernului; a Înaltei Curți de Casație și Justiție; a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
• se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau  altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;
• se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau a cel puțin 25 de senatori;
• hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau  de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului;
• soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a primului ministru sau a Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
• veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;
• dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;
• constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;
• veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
• verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;
• hotărăște asupra  contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic;
• îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curţii (Legea 47/1992 republicată)

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:

• Înalta Curte de Casație și Justiție publică propria jurisprudență;
• Instanțele publică pe portalul instanței rezumate ale hotărârilor emise. A se vedea de exemplu rezumatul hotărârilor Curții de Apel București;
• Baza de date juridice a României deținută și  administrată de Consiliul Legislativ al României include actele normative integrale din legislația României (legi, ordonanțe de guvern, hotărâri de guvern etc.);

Accesul la baza de date juridice este gratuit?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Linkuri relevante

Jurisdicția instanțelor– România