- 1 Care sunt tipurile de termene relevante pentru procedurile civile?
- 2 Lista diferitelor zile considerate zile nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.
- 3 Care sunt normele generale aplicabile termenelor în diferitele proceduri civile?
- 4 Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de la care începe să curgă termenul?
- 5 Data de la care începe să curgă termenul poate fi afectată sau modificată ca urmare a metodei de transmitere ori de notificare sau comunicare a actelor (notificare personală prin agent procedural sau prin poştă)?
- 6 În cazul în care termenul este declanşant de producerea unui eveniment, ziua în care evenimentul a avut loc se ia în considerare la calcularea termenului?
- 7 Atunci când termenul este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau zile lucrătoare?
- 8 În ce situaţii termenul este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
- 9 Când expiră termenul dacă este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
- 10 Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare?
- 11 Există condiţii în care termenele sunt prelungite? În ce condiţii se acordă aceste prelungiri?
- 12 Există termene pentru introducerea căilor de atac?
- 13 Pot instanţele să modifice termenele, în special termenele de înfăţişare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru înfăţişare?
- 14 Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa intr-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc unde persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară pierde beneficiul extinderii termenului?
- 15 Care sunt consecinţele nerespectării termenelor?
- 16 Dacă termenul expiră, care sunt căile de atac la care pot apela persoanele care nu au respectat termenele, respectiv părţile aflate în culpă?
Informații pe regiuni
1 Care sunt tipurile de termene relevante pentru procedurile civile?
Cele mai importante termene-limită în baza normelor de procedură civilă sunt următoarele:
Termenul de înregistrare a actelor judiciare:
În cazul unei citații in brevi (generally endorsed writ of summons), reclamantul trebuie să depună o cerere introductivă de instanță și să o transmită pârâtului în termen de 10 zile de la data la care pârâtul depune declarația de constituire ca parte în cauză, cu excepția cazului în care s-a specificat altfel de către instanță.
Memoriul în apărare în cazul unui pârât care a depus deja declarația de constituire ca parte în cauză trebuie înregistrat în termen de 14 zile de la data primirii reclamației, cu excepția cazului în care acest termen-limită este prelungit de instanță.
Termenul de executare a hotărârii judecătorești:
O hotărâre judecătorească poate fi executată în termen de 6 ani de la data la care devine executorie. Dacă este imposibil să se execute o hotărâre judecătorească în cadrul acestui termen-limită, reclamantul poate să solicite reînnoirea hotărârii judecătorești (ceea ce constituie indirect o prelungire a termenului).
2 Lista diferitelor zile considerate zile nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.
În afara zilelor de sâmbătă și duminică, zilele nelucrătoare în Cipru sunt:
- Anul Nou: 1 ianuarie;
- Boboteaza: 6 ianuarie;
- prima zi din Postul Mare (dată mobilă);
- sărbătoare națională: 25 martie (începutul revoluției din 1821);
- sărbătoare națională: 1 aprilie (începutul luptei de eliberare a Ciprului din 1955-1959);
- Ziua Muncii: 1 mai;
- Vinerea Mare: vinerea dinainte de Paște;
- a doua zi de Paște: lunea de după Paște;
- Rusaliile (dată mobilă);
- Adormirea Maicii Domnului: 15 august;
- Ziua Independenței: 1 octombrie;
- sărbătoare națională: 28 octombrie (aniversarea respingerii ultimatumului dat de Mussolini);
- ajunul Crăciunului: 24 decembrie;
- prima zi de Crăciun: 25 decembrie;
- Boxing Day: 26 decembrie.
În plus, conform normei de procedură civilă nr. 61, următoarele zile sunt zile nelucrătoare oficiale pentru sistemul juridic:
- perioada 10 iulie – 9 septembrie, inclusiv (vacanța de vară);
- perioada 24 decembrie – 6 ianuarie, inclusiv (vacanța de Crăciun);
- perioada dintre Joia Mare și Duminica Tomei, inclusiv (vacanța de Paște).
Audierile și celelalte proceduri judiciare se pot desfășura în perioadele sus-menționate numai în baza instrucțiunilor Curții Supreme, sau ale oricărui judecător în cazul procedurilor judiciare care țin de competența sa.
3 Care sunt normele generale aplicabile termenelor în diferitele proceduri civile?
- Procedurilor civile li se aplică normele de procedură civilă relevante.
- Prevederile Legii 165(I)/2002 privind prescripția se aplică termenelor-limită de inițiere a unei acțiuni.
4 Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de la care începe să curgă termenul?
Termenul-limită începe să curgă în ziua următoare celei de comunicare, întrucât, în temeiul articolului 2 din legea de interpretare, „zile” înseamnă „zile întregi”.
5 Data de la care începe să curgă termenul poate fi afectată sau modificată ca urmare a metodei de transmitere ori de notificare sau comunicare a actelor (notificare personală prin agent procedural sau prin poştă)?
În conformitate cu normele de procedură civilă, documentele sunt comunicate în Republica Cipru, personal, de către executorul judecătoresc (cu excepția situațiilor excepționale în care instanța poate dispune altfel, la cerere). Termenul-limită nu este afectat de data comunicării.
6 În cazul în care termenul este declanşant de producerea unui eveniment, ziua în care evenimentul a avut loc se ia în considerare la calcularea termenului?
Nu. A se vedea răspunsul la întrebarea 4 de mai sus.
7 Atunci când termenul este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau zile lucrătoare?
Atunci când un termen-limită este exprimat în zile, acesta indică „zile calendaristice”, cu excepția cazului în care instanța stipulează altfel într-o anume cauză. De exemplu, instanța poate stipula că obiecția pârâtului ar trebui înregistrată „în termen de 3 zile lucrătoare de la data prezentă” sau că ordinul judecătoresc ar trebui comunicat (de exemplu, pârâtului în procedurile ex-parte sau unei instituții bancare în procedurile de înghețare a conturilor) „în termen de 5 zile lucrătoare de la redactarea acesteia”.
Conform legii de interpretare, „zile” înseamnă întotdeauna „zile întregi”.
8 În ce situaţii termenul este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
Termenul-limită se referă la săptămâni sau luni calendaristice.
9 Când expiră termenul dacă este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
În aceste situații, termenul-limită expiră la scurgerea ultimei ore din ultima zi a săptămânii, lunii sau anului termenului-limită.
10 Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare?
Da, în aceste cazuri, termenul-limită se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
11 Există condiţii în care termenele sunt prelungite? În ce condiţii se acordă aceste prelungiri?
În conformitate cu Norma de procedură civilă nr. 57, Ordinul nr. 2, instanța poate să prelungească sau să scurteze toate termenele-limită care sunt prevăzute în norma anterior menționată sau care sunt stabilite într-un ordin relevant, fără impunerea niciunei condiții sau impunând condițiile necesare în interesul justiției.
12 Există termene pentru introducerea căilor de atac?
O cale de atac împotriva unui ordin judecătoresc temporar sau definitiv, cu privire la o chestiune care nu constituie o acțiune, și împotriva respingerii unei cereri provizorii poate fi introdusă în termen de 14 zile de la data la care ordinul devine obligatoriu sau de la data respingerii cererii.
În toate celelalte situații (de exemplu, împotriva unei hotărâri judecătorești definitive într-o acțiune civilă), calea de atac trebuie introdusă în termen de 6 săptămâni de la data la care hotărârea judecătorească devine obligatorie.
Termenul-limită poate fi prelungit doar în situații rare și excepționale.
Termenele-limită pentru introducerea unei acțiuni sunt prevăzute în Legea 165(I)/2002 privind prescripția.
13 Pot instanţele să modifice termenele, în special termenele de înfăţişare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru înfăţişare?
După ce se comunică cererea introductivă, există un termen-limită de 10 zile pentru ca pârâtul să depună declarația sa de constituire ca parte în cauză.
Pentru celelalte situații, datele fixate pentru înfățișarea părților în instanță sunt stabilite chiar de instanță.
Prima dată de înfățișare în cazul unei cereri este stabilită de grefă, la depunerea cererii, cu excepția cazului în care există un motiv special pentru stabilirea unei date specifice pentru înfățișare. Într-un astfel de caz, data specifică este stabilită numai după aprobarea de către instanța competentă.
În privința modificării altor termene-limită, a se vedea răspunsul 11 de mai sus.
14 Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa intr-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc unde persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară pierde beneficiul extinderii termenului?
Dacă legislația aplicabilă în zona de competență este aceea a Ciprului, se aplică aceleași norme și termene-limită indiferent de locul de reședință al părții unde se comunică actul judiciar.
15 Care sunt consecinţele nerespectării termenelor?
Dacă un pârât nu depune declarația sa de constituire ca parte în cauză sau, ulterior, nu introduce memorandumul în apărare în termenele-limită prevăzute, reclamantul poate să introducă o cerere de pronunțare a unei hotărâri în favoarea sa.
În mod similar, un pârât poate să introducă o cerere de respingere a acțiunii, dacă, în cazul unei citații in brevi (generally endorsed writ of summons), reclamantul nu depune cererea introductivă în cadrul termenului-limită prevăzut.
În plus, o obiecție la o cerere depusă după expirarea termenului-limită relevant poate să fie ignorată de instanță și, prin urmare, pârâtul își poate pierde dreptul de a fi audiat în cursul procedurii judiciare.
16 Dacă termenul expiră, care sunt căile de atac la care pot apela persoanele care nu au respectat termenele, respectiv părţile aflate în culpă?
Un reclamant care nu a respectat termenele și a cărui acțiune a fost respinsă poate să solicite repunerea pe rol a acțiunii.
Un pârât care nu a respectat termenele și împotriva căruia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească poate să solicite anularea hotărârii.
Astfel de cereri pot fi acceptate prin derogare.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.