- 1 Care sunt tipurile de termene relevante pentru procedurile civile?
- 2 Lista diferitelor zile considerate zile nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.
- 3 Care sunt normele generale aplicabile termenelor în diferitele proceduri civile?
- 4 Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de la care începe să curgă termenul?
- 5 Data de la care începe să curgă termenul poate fi afectată sau modificată ca urmare a metodei de transmitere ori de notificare sau comunicare a actelor (notificare personală prin agent procedural sau prin poştă)?
- 6 În cazul în care termenul este declanşant de producerea unui eveniment, ziua în care evenimentul a avut loc se ia în considerare la calcularea termenului?
- 7 Atunci când termenul este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau zile lucrătoare?
- 8 În ce situaţii termenul este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
- 9 Când expiră termenul dacă este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
- 10 Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare?
- 11 Există condiţii în care termenele sunt prelungite? În ce condiţii se acordă aceste prelungiri?
- 12 Există termene pentru introducerea căilor de atac?
- 13 Pot instanţele să modifice termenele, în special termenele de înfăţişare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru înfăţişare?
- 14 Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa intr-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc unde persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară pierde beneficiul extinderii termenului?
- 15 Care sunt consecinţele nerespectării termenelor?
- 16 Dacă termenul expiră, care sunt căile de atac la care pot apela persoanele care nu au respectat termenele, respectiv părţile aflate în culpă?
Informații pe regiuni
1 Care sunt tipurile de termene relevante pentru procedurile civile?
Principalele tipuri de termene sunt următoarele:
Termenul de răspuns la o cerere – la primirea unei cereri introductive sau a expunerii detaliate a concluziilor, în cazul în care sunt notificate sau comunicate separat, pârâtul are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde cererii sau pentru a depune o confirmare de primire. După depunerea unei confirmări de primire a notificării, pârâtul are apoi la dispoziție încă 14 zile pentru a pregăti apărarea. Acest lucru înseamnă că pârâtul poate avea la dispoziție până la 28 de zile pentru a răspunde cererii, însă, în cazul în care depune confirmarea de primire în ziua următoare primirii expunerii detaliate a concluziilor, pârâtul are la dispoziție numai 15 zile pentru a depune un memoriu în apărare.
Termenul pentru executarea unei hotărâri – în temeiul secțiunii 24 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție – nu poate fi introdusă o acțiune în temeiul unei hotărâri după o perioadă de șase ani de la data la care hotărârea a devenit executorie.
Termene de prescripție – În general, se aplică un termen de prescripție de șase ani în următoarele cazuri:
- termenul pentru acțiuni în materie delictuală (secțiunea 2 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție);
- termenul în cazul conversiilor succesive și al stingerii titlului de proprietar și al mărfurilor transformate (secțiunea 3 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție);
- termenul de introducere a acțiunilor pentru sumele recuperabile prin lege (secțiunea 9 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție).
Termenele de prescripție variază pentru alte tipuri de cauze. De exemplu:
- termenul de introducere a acțiunilor în materie specială este de 12 ani (secțiunea 8 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție) – de exemplu, datoriile speciale, cum ar fi ipotecile;
- termenul de introducere a acțiunilor privind vătămările corporale este de trei ani (secțiunea 11 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție).
2 Lista diferitelor zile considerate zile nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.
Părțile 2.8-2.10 din Normele de procedură civilă se referă la aplicarea și interpretarea normelor privind calculul termenelor.
În afara zilelor de sâmbătă și duminică, zilele nelucrătoare în Anglia și Țara Galilor sunt următoarele zile de sărbătoare legală:
- Anul Nou: 1 ianuarie;
- Vinerea Mare: vinerea dinaintea Paștelui;
- A doua zi de Paște: lunea de după Paște;
- Ziua liberă specială pentru bănci la începutul lunii mai: prima zi de luni din luna mai;
- Ziua liberă specială pentru bănci primăvara: ultima zi de luni din luna mai;
- Ziua liberă specială pentru bănci vara: ultima zi de luni din luna august;
- Prima zi de Crăciun: 25 decembrie;
- A doua zi de Crăciun: 26 decembrie.
Dacă ziua de Crăciun, a doua zi de Crăciun sau Anul Nou cade într-un weekend, ziua lucrătoare următoare devine sărbătoare legală. De exemplu, dacă 25 și 26 decembrie cad sâmbătă și, respectiv, duminică, lunea și marțea următoare sunt sărbători legale.
În plus, toate instanțele sunt închise pentru încă o zi în afară de Crăciun.
3 Care sunt normele generale aplicabile termenelor în diferitele proceduri civile?
Legea din 1980 privind termenele de prescripție – Aceasta prevede mai multe termene pentru inițierea procedurilor și stabilește alte termene în care, de exemplu, trebuie executată o hotărâre și în care părțile trebuie să întreprindă alte acțiuni. Informații suplimentare sunt furnizate în răspunsul la întrebarea 1 de mai sus.
Legea din 1984 privind termenele de prescripție din străinătate – Aceasta prevede ca orice lege referitoare la prescripția acțiunilor să fie tratată, în sensul cauzelor în care este pusă în executare o lege străină sau o hotărâre pronunțată de o instanță străină, ca o chestiune de fond, mai degrabă decât ca o chestiune de procedură. Aceasta se aplică atât procedurilor de arbitraj, cât și procedurilor judiciare desfășurate în fața instanțelor din Anglia și Țara Galilor, ori de câte ori se ia în considerare legea unei alte țări.
Normele de procedură civilă – Acestea sunt normele de procedură pentru instanțele civile din Anglia și Țara Galilor și includ termene pentru diferite acțiuni.
4 Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de la care începe să curgă termenul?
Data de la care curge termenul este, de obicei, data producerii evenimentului în cauză. De exemplu, momentul de la care începe să curgă termenul de 14 zile de răspuns la o cerere este ziua primirii cererii introductive sau a expunerii detaliate a concluziilor, dacă acestea sunt notificate sau comunicate separat (sub rezerva normelor privind comunicarea considerată efectuată – a se vedea mai jos). În plus, data de la care începe să curgă termenul de șase ani pentru executarea unei hotărâri este data la care hotărârea a devenit executorie.
5 Data de la care începe să curgă termenul poate fi afectată sau modificată ca urmare a metodei de transmitere ori de notificare sau comunicare a actelor (notificare personală prin agent procedural sau prin poştă)?
Metoda obișnuită de notificare sau comunicare utilizată pentru transmiterea documentelor este prin serviciu poștal de primă categorie. În cazul în care un document este trimis prin serviciu poștal de primă categorie, se consideră că este notificat sau comunicat în a doua zi de la data expedierii.
Informații suplimentare privind datele la care se consideră că notificarea sau comunicarea a fost efectuată pentru alte metode de notificare sau comunicare care nu implică predarea personală, de exemplu schimbul de documente, predarea sau lăsarea documentului la adresa autorizată, prin fax sau prin alte metode electronice, se regăsesc în partea 6 din Normele de procedură civilă.
6 În cazul în care termenul este declanşant de producerea unui eveniment, ziua în care evenimentul a avut loc se ia în considerare la calcularea termenului?
Atunci când un termen este exprimat ca număr de zile, acesta este calculat ca zile întregi. În calcularea numărului de „zile întregi” nu se includ data la care începe termenul și, dacă sfârșitul termenului este definit prin referire la un eveniment, data la care are loc evenimentul respectiv. Exemple privind modalitatea de calculare a acestor zile se regăsesc în partea 2 din Normele de procedură civilă.
7 Atunci când termenul este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau zile lucrătoare?
În cazul în care instanța pronunță o hotărâre, un ordin sau o dispoziție prin care se impune un termen pentru îndeplinirea unui act, ultima dată pentru îndeplinirea acestuia trebuie să fie exprimată ca dată calendaristică ori de câte ori este posibil; și să includă ora până la care trebuie îndeplinit actul respectiv. În cazul în care data până la care trebuie îndeplinit un act este introdusă în orice document, data trebuie să fie exprimată ca dată calendaristică ori de câte ori este posibil.
De exemplu, în cazul în care un document este notificat sau comunicat unei persoane la 4 aprilie și acesteia i se solicită să răspundă în termen de 14 zile de la notificare sau comunicare, aceasta trebuie să răspundă înainte de 18 aprilie.
Cu toate acestea, în cazul în care termenul specificat este mai mic de cinci zile, zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale nu sunt luate în considerare.
8 În ce situaţii termenul este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
În cazul în care termenul „lună” apare în orice hotărâre, ordin, dispoziție sau alt document, acesta înseamnă o lună calendaristică.
Atunci când un termen este exprimat în ani, deși nu există nicio regulă explicită, partea 2.10 din Normele de procedură civilă trebuie aplicată în mod similar. Astfel, în cazul în care termenul „an” apare în orice hotărâre, ordin, dispoziție sau alt document, acesta înseamnă un an calendaristic.
9 Când expiră termenul dacă este exprimat în săptămâni, luni sau ani?
Dacă sfârșitul termenului este definit prin referire la un eveniment, ziua în care se produce evenimentul respectiv nu este inclusă. A se vedea, de asemenea, răspunsul la întrebarea 6 de mai sus.
10 Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare?
În cazul în care termenul prevăzut în Normele de procedură civilă, o instrucțiune practică, orice hotărâre sau ordin judecătoresc pentru îndeplinirea oricărui act la sediul instanței expiră într-o zi în care sediul instanței este închis, actul respectiv este îndeplinit în timp util dacă este îndeplinit în ziua următoare în care sediul instanței este deschis. Această normă se aplică ori de câte ori există un termen-limită.
11 Există condiţii în care termenele sunt prelungite? În ce condiţii se acordă aceste prelungiri?
În cazul în care o cerere introductivă este notificată sau comunicată în afara jurisdicției, se aplică normele speciale. De exemplu, în cazul în care notificarea sau comunicarea se face către un stat membru al UE sau către un stat semnatar al Convenției de la Haga din 1965 privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, termenul de depunere a unei confirmări de primire este de 21 de zile de la data notificării sau comunicării cererii introductive sau a expunerii detaliate a concluziilor. Termenul de depunere a memoriului în apărare este de 21 de zile de la data notificării sau comunicării expunerii detaliate a concluziilor sau, în cazul în care pârâtul depune o confirmare a notificării sau a comunicării, de 35 de zile de la notificarea sau comunicarea expunerii detaliate a concluziilor. În cazul în care notificarea sau comunicarea se face către orice alt teritoriu al unui stat semnatar al Convenției de la Haga din 1965, termenul de depunere a unei confirmări este de 31 de zile de la data notificării sau comunicării cererii introductive sau a expunerii detaliate a concluziilor. Termenul de depunere a memoriului în apărare este de 31 de zile de la data notificării sau comunicării expunerii detaliate a concluziilor sau, în cazul în care pârâtul depune o confirmare a notificării sau a comunicării, de 45 de zile de la notificarea sau comunicarea expunerii detaliate a concluziilor. Detalii suplimentare se regăsesc în Partea 6 din Normele de procedură civilă.
În cazul în care notificarea sau comunicarea se face către orice altă țară, termenul de depunere a confirmării notificării sau comunicării sau de depunere a memoriului în apărare este numărul de zile indicat în tabel (care este furnizat în linkul de mai jos), după notificarea sau comunicarea expunerii detaliate a concluziilor sau, în cazul în care pârâtul a depus o confirmare a notificării sau comunicării, numărul de zile indicat în tabel plus o perioadă suplimentară de 14 zile de la notificarea sau comunicarea expunerii detaliate a concluziilor. Tabelul se regăsește în Instrucțiunea practică 6B la Normele de procedură civilă.
12 Există termene pentru introducerea căilor de atac?
Termenul pentru introducerea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești este de 14 zile. Termenele pentru solicitarea reexaminării de către un judecător a deciziei unui organism în cazul în care aveți dreptul la aceasta prin lege este de 28 de zile, cu excepția cazului în care legea în cauză prevede altfel.
13 Pot instanţele să modifice termenele, în special termenele de înfăţişare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru înfăţişare?
În cazul în care reclamantul consideră că există motive excepționale, acesta poate solicita instanței să ia în considerare o aplicare imediată și fără ca pârâtului să îi fie notificate sau comunicate acte, și anume „ex parte” sau „fără notificare”. În cazul în care judecătorul pronunță o ordonanță „ex parte” sau „fără notificare”, se va stabili un nou termen la care reclamantul să se înfățișeze în fața instanței. Pârâtul va avea dreptul să fie prezent la acest termen, astfel încât judecătorul să poată asculta ambele părți înainte de a decide dacă să pronunțe o altă ordonanță.
Alte posibilitățile de prelungire a termenului sunt prevăzute în partea II din Legea din 1980 privind termenele de prescripție. De exemplu, termenul de prescripție poate fi prelungit în caz de dizabilitate a reclamantului (secțiunea 28 din Legea din 1980 privind termenele de prescripție).
Cu excepția cazului în care Normele de procedură civilă sau instrucțiunile practice prevăd altfel sau în cazul în care instanța dispune altfel, termenul indicat de o normă sau de instanța judecătorească în care o persoană să întreprindă orice act poate fi modificat prin acordul scris al părților. În plus, judecătorii dispun de competențe extinse de gestionare a cauzelor privind modificarea termenelor.
14 Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa intr-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc unde persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară pierde beneficiul extinderii termenului?
Nu. Partea nu ar pierde acest beneficiu.
15 Care sunt consecinţele nerespectării termenelor?
În cazul în care pârâtul nu reușește să formuleze apărări sau să confirme cererea în termenul prevăzut, reclamantul poate depune o cerere sau o solicitare de judecare în lipsă. Cu toate acestea, pârâtul are în continuare posibilitatea de a introduce o cale de atac împotriva acestei decizii sau o instanță poate anula hotărârea.
De asemenea, sunt disponibile și alte sancțiuni legate de gestionarea cauzei. De exemplu, în cazul în care o parte trebuie să depună ceva, cum ar fi un raport de expertiză, până la un anumit termen și nu face acest lucru, instanța poate dispune că raportul este inadmisibil.
De asemenea, instanța poate recurge la sancțiuni precum cele pentru sfidarea curții.
16 Dacă termenul expiră, care sunt căile de atac la care pot apela persoanele care nu au respectat termenele, respectiv părţile aflate în culpă?
Părțile aflate în culpă se pot adresa instanței solicitând prelungirea termenelor. În cazul în care expirarea termenului a condus la pronunțarea unei hotărâri în lipsă, acestea pot introduce o cale de atac sau pot solicita anularea deciziei.
Linkuri relevante
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.