

Termenele procedurale pot fi peremptorii, atunci când expirarea acestora stinge dreptul de a îndeplini un act, sau dilatorii, atunci când acestea amână până la un anumit moment posibilitatea de a îndeplini un act sau data de la care începe să curgă alt termen.
Termenele procedurale sunt reglementate de normele prevăzute la articolele 138-143 din Codul de procedură civilă.
Calculul termenelor procedurale sau al termenelor stabilite de instanțe este reglementat de normele prevăzute la articolele 278, 279 și 296 din Codul civil.
În ceea ce privește termenele în materie civilă, durata acestora și efectul asupra raporturilor juridice sunt reglementate de articolele 296-333 din Codul civil.
În special, termenele de prescripție și de decădere sunt reglementate de normele de la articolele 300-327 și, respectiv, 328-333 din Codul civil.
În acest scop, Portugalia a notificat Comisiei Europene următoarele sărbători legale:
1 ianuarie; 10 aprilie (Vinerea Mare); 12 aprilie (prima zi de Paște); 25 aprilie; 1 mai; 10 iunie; 11 iunie (Corpus Christi); 15 august; 5 octombrie; 1 noiembrie; 1, 8 și 25 decembrie.
Comisia a publicat această listă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 31, 2020, p. 3, disponibilă aici: link.
Lista este transmisă Comisiei de statele membre în fiecare an. Unele sărbători legale sunt variabile, deci nu au loc în fiecare an la datele indicate mai sus.
Regula generală în dreptul procesual civil portughez este că, în lipsa unor dispoziții specifice, termenul este de 10 zile pentru ca părțile să solicite orice act sau procedură judiciară, să invoce nulitatea, să depună un act de procedură conex sau să exercite vreun alt drept de natură procedurală; există, de asemenea, un termen de 10 zile pentru ca o parte să răspundă la solicitarea celeilalte părți (articolul 149 din Codul de procedură civilă).
Ca regulă generală, termenul limită pentru orice răspuns începe întotdeauna să curgă de la data notificării sau comunicării actului în cauză [articolul 149 alineatul (2) din Codul de procedură civilă].
Notificările sau comunicările adresate părților în cursul procedurii se trimit reprezentanților legali ai acestora.
În cazul în care notificarea sau comunicarea are scopul de a cita o parte să se înfățișeze personal, pe lângă notificarea sau comunicarea către reprezentant, o notificare cu confirmare de primire este trimisă, de asemenea, prin poștă părții în cauză, indicând data, locul și scopul înfățișării.
Notificarea sau comunicarea către reprezentanți se efectuează prin e-mail (a se vedea Ordonanța nr. 280/13 din 26 august 2013), iar sistemul informatic va certifica data la care a fost efectuată notificarea sau comunicarea, care se consideră că are loc în a treia zi consecutivă sau, dacă ziua respectivă nu este o zi lucrătoare, în prima zi lucrătoare după aceasta.
Citația prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire „se consideră că a avut loc la data la care confirmarea de primire este semnată și că a fost predată persoanei citate, inclusiv atunci când confirmarea de primire a fost semnată de o terță persoană, presupunându-se, cu excepția cazului în care există probe care dovedesc contrariul, că scrisoarea a fost livrată prompt destinatarului” [articolul 230 alineatul (1) din Codul de procedură civilă].
În cazul procedurilor de îndeplinire a obligațiilor pecuniare care decurg din contracte scrise, în care părțile au ales adresa lor ca adresă de notificare sau comunicare, citația este trimisă prin poștă la adresa indicată, dacă valoarea procedurilor nu depășește 30 000,00 EUR sau, în cazul în care depășește această sumă, dacă obligația se referă la furnizarea continuă de bunuri sau servicii. În cazul în care persoana citată refuză să semneze confirmarea de primire sau să primească scrisoarea, factorul poștal întocmește un proces-verbal al incidentului înaintea returnării scrisorii, iar citația este considerată efectuată în baza raportării incidentului. Evenimentul relevant de la care începe să curgă termenul este data înregistrării incidentului (articolul 229 din Codul de procedură civilă).
În cazul în care scrisoarea este returnată deoarece destinatarul nu a ridicat-o de la oficiul poștal în termenul legal sau din cauza faptului că o altă persoană decât persoana citată refuză să semneze confirmarea de primire sau să primească scrisoarea, citația este repetată prin trimiterea unei alte scrisori recomandate cu confirmare de primire. În acest caz, scrisoarea în sine – redactată pe un formular oficial – conține o copie a tuturor informațiilor obligatorii. Factorul poștal trebuie să înregistreze data și locul exact în care a lăsat scrisoarea și să-i transmită imediat instanței atestatul.
În cazul în care nu este posibil să se depună scrisoarea în cutia poștală a persoanei citate, factorul poștal lasă un aviz. În această situație, citația se consideră a fi fost efectuată la data înregistrată de factorul poștal sau, în cazul în care a fost lăsat un aviz, în a opta zi de la data respectivă (persoana citată este informată cu privire la aceasta în cea mai recentă scrisoare care i-a fost trimisă). Din acel moment începe să curgă termenul procedural declanșat de citație.
În cazul în care citația este efectuată prin intermediul unui reprezentant legal, executor judecătoresc sau grefier al instanței care contactează persoana citată, termenul începe să curgă din momentul în care persoana citată semnează procesul-verbal de notificare sau comunicare.
Dreptul procesual civil prevede un termen dilatoriu care reflectă distanța geografică dintre locul de efectuare a citației și instanța care judecă acțiunea sau faptul că persoana citată nu a fost contactată personal. În astfel de cazuri, termenul dilatoriu se adaugă la termenul peremptoriu, iar din acestea rezultă un termen unic.
În cazul în care locul în care se află persoana citată este incert, citația este efectuată prin afișare, urmată de un anunț publicat pe o pagină web accesibilă publicului (articolul 24 din Ordonanța nr. 280/13 din 26 august 2013, menționată anterior). În acest context, citația este considerată efectuată în ziua în care este publicat anunțul. Termenul dilatoriu începe de la data notificării sau comunicării. Termenul de depunere a memoriului în apărare începe să curgă de la sfârșitul acestui termen minim.
Da. A se vedea răspunsul la întrebarea anterioară.
Data efectivă a actului, evenimentului, hotărârii, citației, notificării sau comunicării nu este luată în considerare [articolul 279 litera (b) din Codul civil].
În cazul în care termenul pentru îndeplinirea unui act procedural se încheie într-o zi în care instanțele sunt închise, perioada se prelungește până la următoarea zi lucrătoare [articolul 138 alineatul (2) din Codul de procedură civilă].
Vacanța judecătorească este în perioada 22 decembrie – 3 ianuarie, de la Duminica Floriilor până în a doua zi de Paști, precum și de la 16 iulie la 31 august.
Instanța poate suspenda termenul procedural, prin ordonanță motivată și după audierea părților, în conformitate cu articolul 269 alineatul (1) litera (c) din Codul de procedură civilă.
Calculul unui termen nu include ziua – nici ora, dacă termenul este exprimat în ore – în care a avut loc evenimentul de la care începe să curgă termenul respectiv, în conformitate cu articolul 279 litera (b) din Codul de procedură civilă.
Un termen exprimat în săptămâni, luni sau ani începând de la o anumită dată se încheie la ora 24:00 din ziua corespunzătoare zilei din ultima săptămână, lună sau an; dacă ziua respectivă nu există în ultima lună, perioada se încheie în ultima zi a lunii respective [articolul 279 litera (c) din Codul civil].
Întrucât instanțele își desfășoară activitatea doar în zilele lucrătoare, iar duminicile și sărbătorile legale sunt asimilate vacanțelor judecătorești, termenele care se încheie în zilele de duminică sau de sărbătoare legală sunt mutate în prima zi de lucru, în cazul în care actul în cauză trebuie să fie îndeplinit în instanță.
Regula pentru a calcula toate termenele procedurale este că sfârșitul perioadei de îndeplinire a actului procedural este prelungit până în următoarea zi lucrătoare, dacă acesta coincide cu o dată la care instanțele sunt închise [articolul 138 alineatul (2) din Codul de procedură civilă].
Termenul procedural stabilit prin lege poate fi prelungit în situațiile prevăzute.
Cu acordul părților, termenul poate fi prelungit o singură dată și pentru aceeași perioadă de timp (articolul 141 din Codul de procedură civilă).
Nerespectarea termenului poate fi permisă în cazul unui impediment justificat, atunci când un eveniment care nu poate fi imputat părții sau reprezentanților acesteia împiedică îndeplinirea la timp a unui anumit act (articolul 140 din Codul de procedură civilă).
În plus, articolul 139 din Codul de procedură civilă prevede că, indiferent de existența unui impediment justificat, actul poate fi îndeplinit în primele trei zile lucrătoare de după sfârșitul termenului limită, cu condiția achitării unei amenzi stabilite după cum urmează:
a) dacă actul este îndeplinit în prima zi, amenda este 10 % din taxa judiciară aferentă procedurii sau actului, până la o valoare maximă de 1/2 unitate de cont;
b) dacă actul este îndeplinit în a doua zi, amenda este 25 % din taxa judiciară aferentă procedurii sau actului, până la o valoare maximă de 3 unități de cont;
c) dacă actul este îndeplinit în a treia zi, amenda este 40 % din taxa judiciară aferentă procedurii sau actului, până la o valoare maximă de 7 unități de cont.
Termenul de introducere a unei căi de atac este de 30 de zile de la data notificării sau comunicării deciziei (articolul 638 din Codul de procedură civilă) și de 15 zile în cazuri urgente și în cazurile prevăzute la articolul 644 alineatul (2) și la articolul 677 din Codul de procedură civilă.
În cazul în care partea nu răspunde și nu trebuie să fie notificată în conformitate cu articolul 249 din Codul de procedură civilă, termenul pentru formularea unei căi de atac începe din momentul în care este publicată hotărârea, cu excepția cazului în care partea transmite răspunsul înainte de sfârșitul perioadei, caz în care hotărârea sau ordonanța trebuie notificată sau comunicată, iar termenul începe să curgă de la data notificării sau comunicării.
În cazul hotărârilor sau ordonanțelor orale reproduse în procedură, termenul limită începe din ziua în care acestea au fost pronunțate, cu condiția ca partea să fi fost prezentă sau să fi fost notificată pentru a participa.
În cazul în care, în afară de situațiile menționate anterior, nu este necesară notificarea, termenul limită începe de la data la care persoana a luat cunoștință de decizie.
În același termen ca și pentru introducerea unei căi de atac, pârâtul poate răspunde la argumentele părții care introduce calea de atac.
În răspuns, pârâtul poate să conteste admisibilitatea sau plasarea în timp a căii de atac, precum și legitimitatea persoanei care introduce calea de atac.
În cazul în care scopul căii de atac este obținerea unei revizuiri a probelor înregistrate, termenul limită pentru introducerea căii de atac și pentru răspuns se majorează cu 10 zile.
În cazul în care pârâtul solicită ca domeniul de aplicare a căii de atac să fie extins, persoana care a introdus calea de atac poate răspunde în termen de 15 zile de la notificarea sau comunicarea cererii.
În cazul în care există mai multe părți care introduc calea de atac și mai mulți pârâți, chiar dacă aceștia sunt reprezentați de diferiți avocați, fiecare dintre cererile lor are propriul termen. Grefa este responsabilă de asigurarea faptului că toate procedurile acestora sunt soluționate în termenele care le-au fost atribuite.
Termenele legale stabilite prin lege nu pot fi scurtate.
Termenul pentru depunerea unui memoriu în apărare acordat unei persoane citate pentru a contesta o anumită acțiune civilă poate fi prelungit în cazul în care citația este notificată sau comunicată în afara razei de competență teritorială a instanței sesizate.
Prelungirea acestui termen se acordă dacă citația este notificată sau comunicată în afara razei de competență teritorială a instanței, și nu în funcție de domiciliul persoanei citate – articolul 245 din Codul de procedură civilă.
Expirarea unui termen obligatoriu stinge dreptul de a îndeplini actul. Cu toate acestea, actul poate fi îndeplinit în afara termenului în cazul unui impediment justificat și, în orice caz, acesta poate fi îndeplinit, de asemenea, în primele trei zile lucrătoare de la expirarea termenului, cu condiția achitării imediate a unei amenzi (articolul 139 din Codul de procedură civilă).
Actul poate fi îndeplinit după expirarea termenului în cazul în care există un impediment justificat, astfel cum se menționează la punctele 11 și 15.
În conformitate cu articolul 140 din Codul de procedură civilă, se consideră drept impediment justificat un eveniment care nu poate fi imputat părții, reprezentanților sau agenților autorizați ai acesteia, care împiedică îndeplinirea la timp a unui anumit act. În acest caz, partea care invocă impedimentul justificat trebuie să furnizeze imediat dovezi.
Indiferent de impedimentul justificat, actul poate fi îndeplinit în primele trei zile lucrătoare de după sfârșitul termenului limită, cu condiția achitării unei amenzi, astfel cum s-a menționat mai sus, iar instanța poate decide, în mod excepțional, să reducă amenda sau să renunțe la amendă în cazuri clare de dificultăți financiare sau atunci când suma este considerată ca fiind vădit disproporționată, în special în ceea ce privește acțiuni care nu necesită un reprezentant legal și partea însăși s-a angajat la îndeplinirea actului.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.