Personalul din cadrul organelor judiciare
Personalul organelor judiciare este compus din funcționari judiciari, funcționari publici și personal auxiliar.
Judecători (suci; sing.sudac).
Judecătorii sunt funcționari judiciari cu funcții permanente. Poate fi numită judecător o persoană care este cetățean croat.
O persoană care a absolvit Școala de Stat pentru Funcționarii Sistemului Judiciar (Državna škola za pravosudne dužnosnike) sau care exercită deja atribuții judiciare poate fi numită judecător la o instanță municipală (općinski sud), la o instanță comercială (trgovački sud) sau la o instanță administrativă (upravni sud).
O persoană care a lucrat ca funcționar judiciar timp de cel puțin 10 ani poate fi numită judecător la o instanță județeană (županijski sud).
O persoană care a lucrat ca funcționar judiciar timp de cel puțin 12 ani poate fi numită judecător la Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (Visoki prekršajni sud Republike Hrvatske), la Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske) și la Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske).
Pentru a fi numită judecător la Curtea Supremă a Republicii Croația (Vrhovni sud Republike Hrvatske), o persoană trebuie să fi lucrat cel puțin 15 ani ca funcționar judiciar, avocat, notar sau profesor universitar de drept (în cel din urmă caz, experiența profesională relevantă este cea de după examenul de barou) sau trebuie să fie un avocat renumit care a promovat examenul național de barou, are cel puțin 20 de ani de experiență profesională și și-a dovedit competența prin activitatea sa într-un anumit domeniu de drept și prin lucrările sale profesionale și academice.
Legea privind instanțele judecătorești (Zakon o sudovima)
Legea privind Consiliul Judiciar de Stat (Zakon o Državnom sudbenom vijeću)
Legea privind remunerarea judecătorilor și a altor funcționari judiciari (Zakon o plaćama sudaca i drugih pravosudnih dužnosnika)
Personalul instanțelor
Numărul de funcționari judiciari și de membri ai personalului auxiliar necesar pentru îndeplinirea sarcinilor specializate, administrative și tehnice este stabilit de ministrul justiției.
Angajarea funcționarilor și a personalului auxiliar în cadrul instanțelor, stagiile, procedura, metoda și programul pentru examenul de stat de specialitate, remunerația acestora și celelalte drepturi, obligații și responsabilități legate de funcțiile lor, precum și răspunderea acestora pentru abateri profesionale sunt reglementate de normele privind funcționarii și personalul auxiliar și de normele generale privind dreptul muncii.
Posturile vacante din instanțe pot fi ocupate numai cu aprobarea Ministerului Justiției.
La recrutarea funcționarilor și a personalului auxiliar în cadrul instanțelor, trebuie să se respecte cerințele în materie de reprezentare a persoanelor care aparțin minorităților naționale.
Reglementările privind cerințele educaționale pentru funcționarii judiciari și personalul auxiliar sunt adoptate de ministrul justiției.
Consilieri judiciari (sudski savjetnici; sing. sudski savjetnik), înalți consilieri judiciari (viši sudski savjetnici; sing. viši sudski savjetnik) și înalți consilieri judiciari specialiști (viši sudski savjetnici - specijalisti; sing. viši sudski savjetnik - specijalist)
Orice persoană care deține o diplomă universitară în drept sau o diplomă universitară integrată de licență/master în drept și care a promovat examenul național de barou poate lucra în calitate de consilier judiciar.
O persoană care deține o diplomă universitară în drept sau o diplomă universitară integrată de licență/master în drept, a promovat examenul național de barou și a lucrat timp de cel puțin doi ani în calitate de consilier judiciar sau consilier pe lângă un procuror sau în calitate de funcționar judiciar, avocat sau notar ori o persoană care a exercitat alte funcții juridice timp de cel puțin cinci ani după promovarea examenului național de barou poate fi numită în funcția de înalt consilier judiciar sau de consilier judiciar la Curtea Supremă a Republicii Croația.
O persoană care deține o diplomă universitară în drept sau o diplomă universitară integrată de licență/master în drept, a promovat examenul național de barou și a lucrat timp de cel puțin patru ani în calitate de consilier judiciar sau consilier pe lângă un procuror sau în calitate de funcționar judiciar, avocat sau notar ori o persoană care a exercitat alte funcții juridice timp de cel puțin opt ani după promovarea examenului național de barou poate fi numită în funcția de înalt consilier judiciar specialist.
O persoană care deține o diplomă universitară în drept sau o diplomă universitară integrată de licență/master în drept, a promovat examenul național de barou și a lucrat timp de cel puțin patru ani în calitate de consilier judiciar sau consilier pe lângă un procuror sau în calitate de funcționar judiciar, avocat sau notar ori o persoană care a exercitat alte funcții juridice timp de cel puțin opt ani după promovarea examenului național de barou poate fi numită în funcția de înalt consilier judiciar la Curtea Supremă a Republicii Croația.
O persoană care deține o diplomă universitară în drept sau o diplomă universitară integrată de licență/master în drept, a promovat examenul național de barou și a lucrat timp de cel puțin șase ani în calitate de consilier judiciar sau consilier pe lângă un procuror sau în calitate de funcționar judiciar, avocat ori notar sau o persoană care a exercitat alte funcții juridice timp de cel puțin zece ani după promovarea examenului național de barou poate fi numită în funcția de înalt consilier judiciar specialist la Curtea Supremă a Republicii Croația.
Competențele consilierilor judiciari și ale înalților consilieri judiciari
Consilierii judiciari, înalții consilieri judiciari și înalții consilieri judiciari specialiști participă la procese și sunt autorizați să efectueze anumite proceduri judiciare în mod independent, să evalueze elementele de probă și să stabilească faptele. După desfășurarea procedurilor, aceștia înaintează un proiect judecătorului, care stă la baza deciziei sale, și publică decizia adoptată cu autorizarea judecătorului.
În conformitate cu dispozițiile aplicabile din Legea privind instanțele judecătorești, consilierii judiciari, înalții consilierii judiciari și înalții consilierii judiciari specialiști sunt autorizați să desfășoare proceduri și să propună proiecte de hotărâri, după cum urmează:
- în procedurile civile în contencios cu privire la plata unei creanțe pecuniare sau a unei compensații în cazul în care suma în cauză nu depășește 100 000,00 HRK și în litigiile comerciale în cazul în care suma în cauză nu depășește 500 000,00 HRK,
- în conflictele de muncă care rezultă din contractele colective de muncă,
- în litigiile administrative care vizează o acțiune în justiție referitoare la chestiuni cu privire la care este adoptată o decizie pe baza unei hotărâri definitive într-un model de litigiu sau o acțiune în justiție împotriva unui act sau a unei omisiuni comise de către un organism de drept public și în litigiile administrative în care suma în cauză nu depășește 100 000,00 HRK,
- în procedurile de executare,
- în procedurile succesorale,
- în procedurile privind registrul funciar,
- în procedurile de sancționare contravențională,
- în procedurile necontencioase, cu excepția acțiunilor privind privarea de capacitatea juridică, dizolvarea unei asociații de co-proprietate, grănițuirea și procedurile în temeiul Legii familiei (Obiteljski zakon),
- în procedurile de înregistrare,
- în procedurile de insolvență cu durată redusă,
- în ceea ce privește costurile procedurilor judiciare.
Consilierii judiciari, înalții consilierii judiciari și înalții consilierii judiciari specialiști sunt împuterniciți să acționeze și să ia decizii în anumite proceduri în cazul în care acest fapt este prevăzut de legislația specifică.
În procedurile în fața instanțelor de al doilea grad de jurisdicție, precum și în procedurile prevăzute în cadrul căilor de atac extraordinare, consilierii judiciari, înalții consilierii judiciari și înalții consilierii judiciari specialiști raportează cu privire la stadiul dosarului și pregătesc proiectul de hotărâre.
Judecători stagiari (sudački vježbenici; sing.sudački vježbenik)
În fiecare an, Ministerul Justiției decide numărul de posturi de stagiari în instanțe în conformitate cu fondurile disponibile alocate din bugetul național.
Condițiile care reglementează recrutarea judecătorilor stagiari pentru instanțe, modul în care se realizează acest lucru, precum și durata și modalitățile de desfășurare a stagiilor sunt reglementate printr-o lege distinctă.
Colaboratori specializați (stručni suradnici; sing.stručni suradnik)
De asemenea, instanțele pot recruta persoane care dețin o diplomă de studiu sau universitară specializată (de licență sau de master) și au experiență profesională în defectologie, sociologie, educație, economie, contabilitate și finanțe sau un alt domeniu relevant.
colaboratori specializați și asistenții specializați (stručni pomoćnici; sing.stručni pomoćnikîi asistă pe judecători în cauzele care necesită cunoștințe de specialitate.
Judecători consultanți (suci porotnici; sing.sudac porotnik)
Judecătorii consultanți sunt cetățeni croați care participă la procese în cadrul anumitor proceduri și a căror profesie nu este funcția de judecător. Mai degrabă, în calitate de membri ai camerei instanței, aceștia sunt egali cu judecătorii în ceea ce privește luarea deciziilor cu privire la aspectele asupra cărora trebuie adoptată o hotărâre în cadrul procedurilor penale.
Pentru a fi numită judecător consultant, o persoană trebuie să fie cetățean croat adult, apt să ocupe un astfel de post.
Judecătorii consultanți sunt numiți pentru o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită.
Judecătorii consultanți din cadrul instanțelor municipale și județene sunt numiți de adunarea județeană (županijska skupština) sau, în cazul orașului Zagreb, de Adunarea municipală a orașului Zagreb (Gradska skupština Grada Zagreba) în urma prezentării unor propuneri din partea Consiliului Municipal sau Local, a sindicatelor, a asociațiilor patronale și a Camerei de Comerț.
Înainte de numirea judecătorilor consultanți este necesar să se obțină avizul președintelui instanței respective cu privire la candidații propuși.
Directorul administrației judiciare (ravnatelj sudske uprave)
O instanță care dispune de peste 15 de judecători are un director al administrației judiciare.
Directorul administrației judiciare asistă președintele instanței cu privire la sarcinile aferente administrației judiciare, în special prin:
- îndeplinirea sarcinilor specializate legate de planificarea și gestionarea resurselor umane ale instanței,
- organizarea activității funcționarilor judiciari și a personalului auxiliar și supravegherea performanței acestora,
- monitorizarea și planificarea instruirii funcționarilor judiciari și a personalului auxiliar,
- întreținerea clădirii instanței, a spațiilor și a echipamentelor de lucru, precum și realizarea investițiilor necesare,
- organizarea și coordonarea elaborării planului anual de achiziții publice în conformitate cu legea și cu necesitățile instanței,
- organizarea procedurilor de achiziții publice,
- monitorizarea activităților financiare și operaționale ale instanței și îndeplinirea sarcinilor tehnice de serviciu și auxiliare,
- asigurarea și monitorizarea utilizării resurselor bugetare și a resurselor proprii ale instanței,
- participarea la pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor administrației judiciare și supravegherea punerii lor în aplicare,
- asigurarea faptului că statisticile referitoare la activitatea instanței sunt produse într-un mod corespunzător și la timp,
- cooperarea cu autoritățile locale și regionale cu privire la achiziționarea de echipamente și furnizarea de resurse pentru activitățile specifice ale instanței,
- executarea altor sarcini care îi sunt atribuite de către președintele instanței.
Directorul administrației judiciare răspunde în fața președintelui instanței pentru activitatea sa.
Orice persoană care deține o diplomă universitară în drept sau o diplomă universitară integrată de licență/master în drept sau o diplomă universitară sau de specializare profesională în economie și care are o experiență de cel puțin cinci ani în funcții conexe poate fi numită director al administrației judiciare.
Purtător de cuvânt al instanței (glasnogovornik suda)
Fiecare instanță are un purtător de cuvânt.
Purtătorul de cuvânt al instanței este un judecător, un consilier judiciar sau o persoană desemnată de președintele instanței în programul anual de lucru.
Președintele instanței județene poate desemna un judecător de la instanța respectivă să devină purtător de cuvânt atât pentru aceasta, cât și pentru instanțele municipale care intră în jurisdicția sa. Se poate desemna și un purtător de cuvânt adjunct.
Purtătorul de cuvânt al instanței oferă informații cu privire la activitatea instanței în conformitate cu Legea privind instanțele judecătorești, cu Regulamentul de procedură al instanței (Sudski poslovnik) și cu Legea privind dreptul de acces la informații (Zakon o pravu na pristup informacijama).
Procurorii (državni odvjetnici; sing.državni odvjetnik)
O persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru a fi numită în funcția de procuror-șef adjunct al Republicii Croația (zamjenik Glavnog državnog odvjetnika Republike Hrvatske) poate fi numită procuror-șef al Republicii Croația (Glavni državni odvjetnik Republike Hrvatske).
Procurorii județeni (županijski državni odvjetnici) sunt numiți din rândul procurorilor, al procurorilor-șefi adjuncți, al adjuncților din cadrul unui parchet specializat și al procurorilor județeni adjuncți care au exercitat funcția de procuror județean adjunct timp de cel puțin doi ani.
Procurorii județeni sunt numiți pentru un mandat de patru ani de Consiliul Procurorilor (Državnoodvjetničko vijeće), pe baza unei propuneri din partea procurorului-șef al Republicii Croația și după ce organismul colegial din cadrul Parchetului Republicii Croația (Kolegij Državnog odvjetništva Republike Hrvatske) și-a dat avizul.
Procurorii municipali (općinski državni odvjetnici) sunt numiți din rândul procurorilor și al procurorilor adjuncți.
Procurorii municipali sunt numiți pentru un mandat de patru ani de Consiliu, pe baza unei propuneri din partea procurorului-șef al Republicii Croația și după ce organismul colegial din cadrul parchetului județean și procurorul județean și-au dat avizul.
Procurorii adjuncți (zamjenici državnog odvjetnika)
Procurorii adjuncți sunt numiți în maniera, în condițiile și printr-o procedură menite să le asigure expertiza, independența și demnitatea de a îndeplini atribuțiile unui procuror.
Un cetățean croat care a promovat examenul național de barou și îndeplinește condițiile specifice stabilite în Legea privind Consiliul Procurorilor (Zakon o državnoodvjetničkom vijeću) poate fi numit procuror adjunct.
O persoană care a absolvit Școala de Stat pentru Funcționarii Sistemului Judiciar poate fi numită procuror municipal adjunct.
O persoană care a deținut un post judiciar timp de cel puțin 10 ani poate fi numită procuror județean adjunct.
Pentru a fi numită procuror-șef adjunct al Republicii Croația, o persoană trebuie să fi deținut o funcție judiciară în cadrul unui organism judiciar timp cel puțin 15 ani sau să fi lucrat pe aceeași perioadă de timp ca avocat, notar sau profesor universitar de drept care a promovat examenul național de barou (în cel din urmă caz, experiența profesională relevantă este cea de după examenul de barou) sau trebuie să fie un avocat renumit care a promovat examenul național de barou, are cel puțin 20 de ani de experiență profesională și și-a dovedit competența prin activitatea sa într-un anumit domeniu al dreptului și prin lucrările sale profesionale și academice.
Pentru a fi numit în funcția de procuror adjunct în cadrul unui parchet superior, procurorul adjunct, pe lângă îndeplinirea condițiilor stabilite în lege, trebuie să fi obținut la ultima evaluare înainte de numire cel puțin mențiunea »exercitarea cu succes a atribuțiilor«.
Unul sau mai mulți procurori adjuncți sunt numiți în cadrul parchetului și își îndeplinesc atribuțiile în mod permanent.
Procurorii și procurorii adjuncți trebuie să aibă o conduită de așa manieră încât să evite prejudicierea propriei reputații, a reputației parchetului sau crearea de îndoieli cu privire la imparțialitatea lor sau la autonomia și independența parchetului.
Atunci când procurorii și procurorii adjuncți îndeplinesc atribuții de reprezentare, precum și în cadrul relațiilor lor cu organele de stat și persoanele juridice, aceștia sunt obligați să respecte principiile legalității, profesionalismului și imparțialității, respectând în același timp termenele pentru anumite proceduri și regulile privind prioritatea în tratarea cauzelor.
Atunci când procurorii și procurorii adjuncți se prezintă, în cadrul unei proceduri, în fața unei instanțe sau a unui organism administrativ, aceștia trebuie să respecte și să păstreze demnitatea instanței sau a organismului în cauză, propria demnitate și demnitatea parchetului.
Procurorii și procurorii adjuncți trebuie să păstreze confidențialitatea oricăror date și cunoștințe referitoare la viața privată și de familie a părților și a altor persoane pe care le obțin în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor și care nu sunt clasificate în legislație drept secrete oficiale, dacă acest lucru nu constituie o infracțiune și trebuie să păstreze confidențialitatea tuturor datelor care nu se află în domeniul public.
Procurorii și procurorii adjuncți nu trebuie să aparțină nici unui partid politic și nici să fie implicați în politică.
Procurorul-șef al Republicii Croația, procurorii-șefi adjuncți ai Republicii Croația, procurorii și procurorii adjuncți nu pot fi trași la răspundere pentru nicio opinie juridică exprimată într-un caz care le-a fost atribuit, cu excepția cazului în care a fost încălcată legea și a fost comisă o infracțiune.
Consilierii procurorului (Državnoodvjetnički savjetnici)
Consilierii procurorului, înalții consilierii ai procurorului (viši državnoodvjetnički savjetnici) și înalții consilierii specialiști ai procurorului (viši državnoodvjetnički savjetnici – specijalisti) asistă procurorul și adjunctul acestuia în activitatea lor, elaborează proiecte de decizii, înregistrează rapoarte, documente și declarații de la persoane fizice, îndeplinesc alte sarcini specializate prevăzute de lege și de regulamentele de punere în aplicare, în mod independent sau sub supraveghere și în conformitate cu instrucțiunile procurorului și ale adjunctului acestuia.
În secțiile penale din cadrul parchetelor, aceștia pot prezenta acuzații în cadrul procedurilor pentru infracțiuni care se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare de până la cinci ani.
În secțiile civile și administrative din cadrul parchetelor, aceștia se pot prezenta în fața instanțelor și a organelor administrative și a altor organisme pe baza unei procuri specifice eliberate de procurorul competent, după cum urmează:
- în cadrul parchetelor municipale, în litigiile a căror valoare nu depășește 100 000,00 HRK,
- în cadrul parchetelor județene, în litigiile a căror valoare nu depășește 500 000,00 HRK.
Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (Ured za suzbijanje korupcije i organiziranog kriminaliteta) – USKOK
Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate este un parchet special, competent pe întreg teritoriul Croației, care exercită atribuții în cazuri de corupție și de criminalitate organizată.
Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate
Gajeva 30a
10 000 Zagreb
telefon: +385 4591 874
fax: + 385 1 4591 878
e-mail: tajnistvo@uskok.dorh.hr
Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (Zakon o Uredu za suzbijanje korupcije i organiziranog kriminaliteta)
Directorul Biroului pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (USKOK)
Activitatea USKOK este gestionată de către director, care este numit de procurorul-șef după ce ministrul responsabil cu justiția și organismul colegial din cadrul Parchetului Republicii Croația și-au dat avizul. Directorul este numit pentru o perioadă de patru ani și poate fi renumit în această funcție.
Profesia juridică – un serviciu autonom și independent
Profesia juridică este un serviciu autonom și independent care furnizează asistență juridică persoanelor fizice și juridice, astfel încât acestea să își poată exercita și apăra drepturile și interesele juridice.
Avocații (odvjetnici; sing.odvjetnik)
Avocații pot oferi orice fel de asistență juridică.
În special, aceștia pot furniza consiliere juridică, pot elabora documente (contracte, testamente, declarații etc.) și pot pregăti acțiuni, reclamații, cereri, solicitări, căi de atac extraordinare și alte acte de procedură și își pot reprezenta clienții.
Aceștia pot practica avocatura în mod autonom sau în cadrul unui cabinet comun ori al unei firme de avocatură și trebuie să se abțină de la efectuarea de activități incompatibile cu reputația și independența avocatului.
Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor furnizate de clienții lor și a tuturor cunoștințelor pe care le dobândesc în alt mod prin reprezentarea clienților. Această confidențialitate trebuie păstrată și de toate celelalte persoane care lucrează sau au lucrat în cabinetul de avocatură.
Un avocat are dreptul la plata unui onorariu pentru serviciile juridice acordate și la rambursarea oricăror costuri suportate în legătură cu munca depusă, conform tarifului stabilit de Baroul din Croația (Hrvatska odvjetnička komora) și aprobat de ministrul justiției.
Atunci când un avocat asigură apărare ex officio, nivelul onorariului pentru o astfel de muncă este stabilit de Ministerul Justiției.
Numai un avocat poate reprezenta un inculpat în fața unei instanțe județene (županijski sud), ceea ce înseamnă că numai un avocat cu o experiență de cel puțin opt ani ca avocat sau funcționar în cadrul unui organ judiciar poate oferi apărare ex officio sau apărare care este remunerată de stat în cadrul procedurilor penale pentru o infracțiune care se pedepsește cu închisoarea pe termen lung.
Avocații trebuie să emită clienților o factură la prestarea unui serviciu. În cazul anulării sau revocării împuternicirii avocațiale, avocatul emite o factură în termen de 30 de zile de la data la care împuternicirea a fost anulată sau revocată.
Avocații trebuie să se înscrie în Baroul din Croația, care este o organizație autonomă și independentă prezentând caracteristicile unei persoane juridice. Baroul din Croația reprezintă profesiile juridice din Republica Croația în ansamblu.
O persoană dobândește dreptul de a lucra ca avocat în Republica Croația prin înscrierea pe lista de avocați.
Baroul din Croația
Koturaška 53/II
10 000 Zagreb
telefon: +385 1 6165 200
fax: +385 1 6170 686
hok-cba@hok-cba.hr
http://www.hok-cba.hr/
Legea privind profesiile juridice
Servicii notariale
Notarii (javni bilježnici; sing. javni bilježnik)
Notarii sunt persoane care se bucură de încredere publică și care sunt numite de ministrul justiției în urma unui concurs desfășurat de Camera Notarilor din Croația (Hrvatska javnobilježnička komora).
Aceștia sunt juriști calificați care au promovat examenul național de barou și examenul de stat pentru profesia notarială, dețin experiența necesară și sunt furnizori autonomi și independenți ai unui serviciu public și mandatari imparțiali ai clienților.
Aceștia sunt autorizați:
- să redacteze și să elibereze acte notariale, care sunt documente publice privind tranzacțiile juridice și declarații pe care se întemeiază drepturile părților,
- să redacteze și să elibereze evidențe notariale cu privire la acțiunile juridice pe care le-au efectuat sau la care au fost prezenți,
- să redacteze și să elibereze certificate notariale cu privire la faptele la care au fost martori,
- să accepte documente, bani, valori mobiliare și obiecte de valoare pentru păstrarea în siguranță, în vederea predării acestora către alte persoane sau organisme competente (depozit notarial),
- să valideze (legalizeze) documente private,
- să întreprindă acțiuni și să adopte decizii în calitate de administratori fiduciari numiți de instanțe în procedurile succesorale,
- să desfășoare proceduri de executare pe baza unui act autentic,
- să își reprezinte clienții în fața instanțelor și a altor organisme publice, dar numai dacă problemele în cauză sunt direct legate de unul dintre documentele emise de aceștia.
Faptul că părțile nu pot schimba competența instanței în procedurile succesorale înseamnă că nu pot alege un notar în calitate de administrator fiduciar numit de instanță.
Ori de câte ori un notar reprezintă o parte în fața unei instanțe sau a unui alt organism public, acesta are drepturile și atribuțiile unui avocat.
Notarii nu trebuie să refuze îndeplinirea atribuțiilor oficiale decât dacă au un motiv valabil și trebuie să păstreze confidențialitatea cunoștințelor pe care le obțin prin îndeplinirea activității lor.
Notarii au dreptul la plata onorariilor notariale și la rambursarea cheltuielilor pentru redactarea actelor oficiale în domeniul lor de competență, în conformitate cu Normele privind tariful temporar al notarilor (Pravilnik o privremenoj javnobilježničkoj tarifi), Normele privind remunerația și rambursarea cheltuielilor notarilor care acționează în calitate de administratori fiduciari numiți de instanță în procedurile succesorale (Pravilnik o visini nagrade i naknade troškova javnog bilježnika kao povjerenika suda u ostavinskom postupku) și Normele privind remunerația și rambursarea cheltuielilor notarilor în procedurile de executare silită (Pravilnik o nagradama i naknadi troškova javnih bilježnika u ovršnom postupku).
În Republica Croația, notarii trebuie să se afilieze la Camera Notarilor din Croația.
Activitatea notarilor este monitorizată de Camera Notarilor din Croația și de Ministerul Justiției, în cadrul domeniilor lor de competență respective.
Activitatea unui notar în calitate de administrator fiduciar numit de instanță în procedurile succesorale este supravegheată de instanța care l-a numit.
Camera Notarilor din Croația
Koturaška 34/II
10 000 Zagreb
telefon: +385 1 4556 566
fax: +385 1 4551 544
e-mail: hjk@hjk.hr
http://www.hjk.hr/Uredi
Legea privind notarii (Zakon o javnom bilježništvu)
Legea privind onorariile notarilor (Zakon o javnobilježničkim pristojbama)
Academia Judiciară
Academia Judiciară este o instituție publică independentă care oferă educație și formare inițială candidaților cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor judiciare într-un mod autonom, responsabil și independent, educație profesională pentru stagiari, consilieri din cadrul organelor judiciare și pentru alte cadre judiciare, precum și cursuri de perfecționare pentru funcționarii judiciari. Academia este condusă de un director și este gestionată de un consiliu de conducere format din nouă membri. Personalul didactic al Academiei este format din persoane calificate selectate din rândul judecătorilor, al procurorilor și al procurorilor adjuncți, al lectorilor din învățământul superior și, acolo unde este necesar, și din alte profesii.
Academia promovează activ cooperarea internațională și participă la proiecte ale Uniunii Europene în calitate de beneficiar sau de participant. Aceste proiecte urmăresc consolidarea instituțională a Academiei și dezvoltarea profesională a grupurilor sale țintă.
Legea privind Academia Judiciară (Zakon o Pravosudnoj akademiji)
Consiliul Judiciar Național (Državno sudbeno vijeće)
Consiliul Judiciar Național este un organism autonom și independent care asigură autonomia și independența sistemului judiciar din Republica Croația. Acesta decide în mod autonom, în conformitate cu Constituția și legea, cu privire la numirea, promovarea, transferul, demiterea, precum și răspunderea disciplinară a judecătorilor și a președinților instanțelor, cu excepția președintelui Curții Supreme a Republicii Croația. Consiliul Judiciar Național are 11 membri, dintre care șapte sunt judecători, doi sunt profesori universitari de drept și doi sunt membri ai Parlamentului, dintre care unul trebuie să fie din rândul opoziției.
Consiliul Procurorilor (Državnoodvjetničko vijeće)
Consiliul Procurorilor este un organism autonom și independent care asigură autonomia și independența procurorilor din Republica Croația.
Acesta este responsabil de numirea și revocarea procurorilor adjuncți și a procurorilor județeni și municipali, desfășurarea procedurilor și pronunțarea de hotărâri asupra răspunderii disciplinare a procurorilor adjuncți, transferarea procurorilor adjuncți, gestionarea și verificarea declarațiilor de avere ale procurorilor și ale procurorilor adjuncți și îndeplinirea altor atribuții în conformitate cu legea.
Acesta are 11 membri, dintre care șapte sunt procurori adjuncți, doi sunt profesori universitari de drept și doi sunt membri ai Parlamentului, dintre care unul trebuie să fie din rândul opoziției.
Membrii Consiliului Procurorilor sunt aleși pentru o perioadă de patru ani și nicio persoană nu poate îndeplini două mandate succesive.
Legea privind Consiliul Procurorilor (Zakon o Državnoodvjetničkom vijeću)
Curtea Constituțională a Republicii Croația (Ustavni sud Republike Hrvatske)
Înființarea, organizarea și competența Curții Constituționale sunt stabilite în Constituția Republicii Croația (Ustava Republike Hrvatske) și în Actul Constituțional privind Curtea Constituțională a Republicii Croația (Ustavni zakon o Ustavnom sudu Republike Hrvatske).
Curtea Constituțională a Republicii Croația cuprinde 13 judecători, care sunt aleși de Parlamentul Croației, cu o majoritate de două treimi din numărul total de deputați, din rândul experților juridici eminenți, în special judecători, procurori, avocați și profesori universitari de drept, în modul și prin procedura prevăzute în Actul Constituțional. Mandatul unui judecător al Curții Constituționale durează opt ani și se prelungește cu până la șase luni în cazuri excepționale, în cazul în care acesta expiră înainte ca un nou judecător să fie numit sau să își fi preluat atribuțiile. Procedura de solicitare a candidaturilor din partea potențialilor judecători ai Curții Constituționale și de propunere a candidaților pentru alegere de către Parlamentul Croației este condusă de comisia parlamentară responsabilă cu problemele constituționale. Curtea Constituțională a Republicii Croația alege un președinte al Curții pentru un mandat de patru ani.
Actul constituțional privind Curtea Constituțională a Republicii Croația stabilește condițiile și procedura pentru alegerea judecătorilor Curții Constituționale și încetarea mandatului acestora, condițiile și termenele pentru inițierea procedurilor de evaluare a compatibilității unei legi cu Constituția și a compatibilității altor regulamente cu Constituția și legislația, procedura și efectele juridice ale deciziilor acestora, protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantate de Constituție și alte probleme de importanță pentru îndeplinirea atribuțiilor și activității Curții Constituționale.
Curtea Constituțională se asigură că Constituția Republicii Croația este respectată și aplicată și își întemeiază acțiunile pe dispozițiile Constituției și ale Actului Constituțional privind Curtea Constituțională a Republicii Croația.
Curtea Constituțională este independentă față de toate autoritățile de stat și decide în mod autonom modul de utilizare a finanțării alocate acesteia din bugetul național, în conformitate cu bugetul său anual și cu legea, pentru a-și asigura buna funcționarea. Organizarea internă a Curții Constituționale este reglementată de Regulamentul de procedură al Curții Constituționale a Republicii Croația. Activitatea Curții Constituționale este publică, iar judecătorii din cadrul acesteia beneficiază de imunitate, la fel ca membrii Parlamentului croat.
Curtea Constituțională a Republicii Croația
Trg Svetoga Marka 4
10000 Zagreb
telefon: +385 1 640 02 50
Fax: +385 1 455 10 55
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.