Organizarea profesiilor juridice

Profesii juridice

În Slovenia, o persoană licențiată în drept sau care a absolvit studii juridice în cadrul primului și celui de al doilea ciclu Bologna poate exercita numeroase profesii în domeniul justiției, inclusiv cele de judecător, procuror, avocat al statului, avocat și notar.

Procurorii

Organizarea

În temeiul articolului 135 din Constituția Sloveniei, procurorii (državni tožilci) dispun trimiterea în judecată și prezintă în instanță acuzațiile în cauzele penale, deținând, de asemenea, alte competențe prevăzute de lege. Competențele și modul de organizare a procurorilor sunt stabilite, în special, în Legea privind parchetele (Zakon o državnem tožilstvu) și în Codul de procedură penală (Zakon o kazenskem postopku).

În Slovenia există 11 parchete districtuale (okrožno državno tožilstvo) (cu sediul în Celje, Koper, Kranj, Krško, Ljubljana, Maribor, Murska Sobota, Nova Gorica, Novo Mesto, Ptuj, Slovenj Gradec), un parchet specializat (Specializirano državno tožilstvo), organizat la nivel național, și Parchetul General (Vrhovno državno tožilstvo Republike Slovenije), cu sediul în Ljubljana.

Parchetul specializat este responsabil cu urmărirea penală a infracțiunilor în domeniile criminalității organizate tradiționale și economice, terorismului, corupției și altor activități infracționale care necesită depistarea și urmărirea penală de către procurori având un mod de organizare special și o formare specială. Departamentul special pentru investigarea și urmărirea penală a funcționarilor cu autorizații speciale (Odelek za preiskovanje in pregon uradnih oseb s posebnimi pooblastili, cunoscut și sub denumirea de posebni oddelek sau „departamentul de investigații speciale”) își desfășoară activitatea ca unitate organizatorică independentă în cadrul parchetului specializat. Procurorii din cadrul acestui departament special de investigare sunt responsabili cu urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de membri ai poliției, de funcționari din cadrul agențiilor din sectorul afacerilor interne care au competențe polițienești, de membri ai poliției militare, de funcționari din cadrul serviciului de informații și de securitate al Ministerului Apărării și de funcționari din cadrul Agenției slovene de informații și securitate. De asemenea, aceștia oferă orientări funcționarilor poliției care lucrează pentru departament.

Parchetul General este cea mai înaltă instanță de urmărire penală din Slovenia, în cadrul căreia își desfășoară activitatea:

• prim-procurorii (vrhovni državni tožilci) și procurorii generali (višji državni tožilci),
• procurorii detașați temporar sau cu normă parțială.

Procurorii generali reprezintă organele de urmărire penală în procedurile de atac în fața instanțelor superioare (višja sodišča) din Slovenia. În procedurile de recurs extraordinar în materie penală, civilă și administrativă, prim-procurorii se prezintă în fața Curții Supreme a Sloveniei (Vrhovno sodišče Republike Slovenije).

Parchetul General este organizat în:

• trei departamente [departamentul pentru cauze penale (kazenski oddelek), departamentul afacerilor civile și administrative (civilno-upravni oddelek) și departamentul pentru formare și supraveghere de specialitate (oddelek za izobraževanje in strokovni nadzor)], precum și
• Centrul de informații de specialitate (Strokovno informacijski center), ale cărui sarcini includ furnizarea de asistență de specialitate în domeniul fiscal, financiar, contabil și al altor discipline necesare pentru desfășurarea unei activități eficiente de urmărire penală, precum și asigurarea dezvoltării, unității și funcționării suportului informațional necesar pentru desfășurarea activității parchetelor.

Rol și atribuții

Cel mai important rol al procurorilor este urmărirea penală a infracțiunilor. În acest context, procurorilor le revin următoarele responsabilități:

• luarea tuturor măsurilor necesare pentru depistarea activităților infracționale, depistarea infractorilor și orientarea activității poliției în cadrul procedurilor premergătoare etapei procesuale, pe durata cărora poliția este independentă din punct de vedere organizatoric față de procuror,
• depunerea cererilor de cercetare penală,
• dispunerea trimiterii în judecată și prezentarea acuzațiilor în fața instanței competente și
• atacarea hotărârilor care nu sunt definitive și introducerea unor căi de atac extraordinare împotriva hotărârilor definitive (căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de prim grad de jurisdicție în cauzele penale sunt înaintate de procurorul care a reprezentat acuzarea în instanța de prim grad de jurisdicție, în timp ce căile de atac extraordinare sunt înaintate de prim-procurori).

Dreptul penal aplicabil permite, de asemenea, în anumite circumstanțe, ca procurorii să opteze pentru măsuri alternative urmării penale în cazul unor forme de asociere la acte infracționale. Printre acestea se numără, în primul rând, transferul dosarului în vederea unei proceduri de soluționare a litigiului și suspendarea condiționată a urmăririi penale, în cazul în care persoana suspectată dorește să se comporte conform instrucțiunilor procurorului și să efectueze anumite acțiuni solicitate de acesta. Dacă procedura de soluționare a litigiului sau suspendarea condiționată a urmăririi penale este încununată de succes, procurorul poate să respingă raportul de cercetare penală și, prin urmare, cazul nu mai este trimis în instanță. De asemenea, procurorul poate să propună instanței pronunțarea unui ordin de pedeapsă, prin care inculpatului i se impune o anumită pedeapsă ori măsură propusă, fără audiere în instanță.

De asemenea, Parchetul General îndeplinește atribuții în afara domeniului material al dreptului penal. Procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul unuia dintre cele trei departamente ale Parchetului General, și anume al departamentului afacerilor civile și administrative, pot înainta o cerere de protejare a legalității (zahteva za varstvo zakonitosti) împotriva hotărârilor instanțelor de apel (pritožbeno sodišče) în procedurile litigioase, necontencioase și în alte proceduri civile. Condiția necesară pentru exercitarea unei astfel de căi de atac extraordinare este protejarea interesului public, care poate fi stabilită doar de către Parchetul General. Prin urmare, părțile la proceduri nu pot înainta o cerere de protejare a legalității.

Judecătorii

Organizarea

Judecători și judecători consultanți

Statutul judecătorilor este reglementat de articolele 125-134 din Constituția Sloveniei și de Legea privind funcția judiciară (Zakon o sodniški službi). Judecătorii sunt funcționari aleși de Adunarea Națională (Državni zbor) în baza unei propuneri din partea Consiliului Judiciar (Sodni svet). Funcția de judecător are caracter permanent, iar limita de vârstă și condițiile de numire sunt prevăzute prin lege.

Pentru a fi numită judecător, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale:

1. să fie cetățean sloven și să cunoască foarte bine limba slovenă,
2. să aibă capacitate juridică și să aibă o stare generală de sănătate bună,
3. să aibă cel puțin 30 de ani,
4. să fi obținut titlul profesional de avocat cu diplomă de studii universitare în Slovenia sau să fie licențiat în drept (UN) și un masterat în drept ori să fi obținut o calificare în drept echivalentă în străinătate, care a fost atestată printr-o diplomă emisă în străinătate, la care să fi fost atașată un aviz privind calificarea sau o decizie de recunoaștere a calificării în scopul angajării sau un certificat de nostrificare (odločba o nostrifikaciji),
5. să fi promovat examenul național de drept,
6. să nu fi fost condamnat pentru o infracțiune,
7. să nu fi fost acuzat sau, în temeiul unui act de punere sub acuzare, să nu fi făcut obiectul unei proceduri de urmărire penală inițiată ex officio pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Judecătorii care au emis o hotărâre în cadrul unei proceduri de cercetare penală sau proceduri judiciare în care hotărârea pronunțată a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi aleși în funcția de judecător după încetarea mandatului lor.

Judecătorii au statut de funcționari publici și trebuie să respecte Constituția și legislația în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Funcția de judecător nu este compatibilă cu ocuparea unei poziții în alte organisme ale statului, în organisme administrative locale și în organisme ale partidelor politice, precum și cu alte funcții și activități prevăzute prin lege. Nu există specializări dobândite prin studii în rândul judecătorilor. Domeniul juridic în care un judecător își desfășoară activitatea în principal este stabilit în cadrul organizării interne a instanței din care acesta face parte, care, pentru a soluționa diverse tipuri de litigii, deține diferite departamente juridice la care judecătorii sunt repartizați în funcție de programul de lucru anual al instanței. Consiliul Judiciar al Sloveniei decide cu privire la promovarea în ierarhia judiciară și la promovarea în grad. Acesta prezintă, de asemenea, Adunării Naționale propunerea de eliberare din funcție a unui judecător în cazul în care, în îndeplinirea atribuțiilor sale, acesta încalcă Constituția, încalcă grav dispozițiile legale sau săvârșește cu intenție o infracțiune abuzând de funcția sa de judecător. Ratele de promovare în funcție a judecătorilor sunt stabilite în normele de organizare a instanțelor din Slovenia. Judecătorii pot fi: judecători la instanțe locale (okrajni sodniki), la instanțe regionale (okrožni sodnik), la instanțe superioare (višji sodniki) sau la Curtea Supremă (vrhovni sodniki).

Judecătorii fac parte din Asociația Judecătorilor din Slovenia, care este membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor. Calitatea de membru al asociației este voluntară.

Completele de judecată pot include atât judecători profesioniști (poklicni sodniki), cât și persoane care să îndeplinească rolul de judecător consultant (sodniki porotniki). Atunci când legea impune ca o cauză să fie judecată de un complet de judecători, acest complet este format dintr-un judecător profesionist cu rol de președinte al completului de judecată și din doi judecători consultanți în calitate de membri ai completului, dacă legea nu prevede altfel. Atunci când legea impune judecarea cauzei de către un complet format din cinci membri, completul este format dintr-un judecător profesionist cu rolul de președinte al completului, un alt judecător profesionist și trei judecători consultanți în calitate de membri ai completului de judecată, dacă legea nu prevede altfel. Poate fi numit judecător consultant orice cetățean al Sloveniei în vârstă de cel puțin 30 de ani, care nu a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni cercetată penal ex officio, care dispune de calități personale și de o stare de bună de sănătate care îl fac apt să participe la administrarea actului de justiție și care stăpânește în mod activ limba slovenă. Mandatul judecătorilor consultanți este de 5 ani, după care pot fi numiți din nou. Președintele unei instanțe superioare numește și revocă judecătorii consultanți repartizați la tribunalele regionale aflate sub jurisdicția acestei instanțe superioare.

Consiliul Judiciar al Sloveniei

Consiliul Judiciar al Sloveniei (Sodni svet RS) este organismul central responsabil cu reglementarea profesiei.

Consiliul Judiciar este alcătuit din 11 membri.

Cinci membri sunt aleși de Adunarea Națională, la propunerea Președintelui Sloveniei, din rândul profesorilor de drept universitari, al avocaților și al juriștilor, iar șase membri sunt aleși dintr-o selecție propusă de judecătorii care lucrează cu normă întreagă în funcția judiciară. Membrii Consiliului își aleg din rândurile lor judecătorul care va îndeplini funcția de președinte.

Consiliul Judiciar are următoarele competențe:

Consiliul Judiciar are următoarele competențe în temeiul normelor care reglementează instanțele și funcția judiciară:

1. în ceea ce privește selecția, numirea și demiterea judecătorilor, președinților și vicepreședinților de instanță:

• emiterea unui aviz preliminar în cadrul procedurii de numire a președintelui Curții Supreme,
• propunerea către Adunarea Națională a candidaților pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă,
• numirea și demiterea președinților de instanță și a vicepreședinților, alții decât președintele Curții Supreme
• selectarea candidaților pentru posturile vacante de judecător,
• propunerea către Adunarea Națională a candidaților pentru alegerea în funcții judiciare,
• numirea judecătorilor în posturile vacante de judecător,
• emiterea unui aviz motivat în cadrul procedurii de demitere a președintelui Curții Supreme,
• informarea Adunării Naționale cu privire la o hotărâre definitivă de condamnare a unui judecător,
• propunerea către Adunarea Națională a demiterii unui judecător,
• emiterea de decizii declarative de încetare a funcțiilor judiciare sau a serviciului judiciar;

2. în ceea ce privește alte aspecte legate de personal referitoare la judecători, atunci când se iau decizii cu privire la:

• incompatibilitatea cu funcția judiciară,
• promovarea într-o funcție judiciară superioară,
• promovarea mai rapidă în grad, în funcția de judecător principal (svetnik) sau într-un post judiciar superior,
• promovarea extraordinară într-o funcție judiciară superioară,
• confirmarea faptului că un judecător nu este apt pentru funcția judiciară,
• o propunere de remediere a unei încălcări de către un judecător care consideră că independența sa a fost afectată în orice fel,
• căile de atac privind contestarea unei decizii de transfer sau numire într-o poziție judiciară, funcție judiciară sau ca judecător principal și contestarea unei decizii de încadrare într-un anumit grad,
• transferul judecătorilor,
• numirea unui judecător la Curtea Constituțională a Sloveniei, Curtea Supremă, Înalta Curte, departamentul specializat al unui tribunal regional, serviciul special al Consiliului Judiciar, Centrul de Formare Judiciară sau, în cazul unor activități mai tehnice și mai dificile, la minister,
• scutirea de la serviciul judiciar,
• acordarea de burse judiciare;

3. în ceea ce privește procedurile disciplinare:

• numirea organismelor disciplinare,
• prezentarea de propuneri de inițiere a procedurilor disciplinare împotriva unui judecător,
• executarea unei sancțiuni disciplinare împotriva unui judecător în cazul în care, în temeiul legislației care reglementează funcția judiciară, acesta face obiectul unei sancțiuni disciplinare de suspendare a promovării, de reducere a salariului sau de transfer la o altă instanță,
• luarea unei decizii cu privire la demiterea temporară din funcție a președintelui Curții Supreme,
• luarea unei decizii cu privire la o cale de atac împotriva unei decizii a președintelui Curții Supreme prin care se dispune demiterea temporară a unui judecător din funcție;

4. alte sarcini:

• adoptarea criteriilor privind selectarea candidaților la un post de judecător după obținerea unui aviz de la minister, precum și a criteriilor privind calitatea performanței judecătorilor pentru evaluarea activității acestora,
• adoptarea unui cod de etică judiciară,
• numirea membrilor Comisiei de etică și integritate (Komisija za etiko in integriteto),
• adoptarea de instrucțiuni privind procedura de alegere a membrilor consiliilor personalului și organizarea alegerilor,
• emiterea aprobării privind politica de depistare și gestionare a riscului ca instanțele să facă obiectul actelor de corupție și monitorizarea punerii în aplicare a acestei politici,
• emiterea unui aviz preliminar cu privire la organigramele unităților de judecată,
• emiterea unui aviz preliminar în cadrul procedurii de stabilire a numărului de posturi judiciare în fiecare instanță,
• emiterea unui aviz cu privire la raportul anual al Curții Supreme referitor la eficiența și eficacitatea instanțelor și la planul financiar propus pentru instanțe,
• emiterea unui aviz adresat Adunării Naționale și ministerului cu privire la legile care reglementează instanțele și serviciul judiciar,
• solicitarea lansării procedurii de revizuire a constituționalității și legalității normelor în cazul în care acestea afectează statutul constituțional sau drepturile constituționale ale sistemului judiciar,
• formularea de cereri motivate pentru o prezentare generală a operațiunilor în cazuri specifice,
• emiterea unui aviz cu privire la ordinele de reținere sau de inițiere a procedurilor penale.

Consiliul Judiciar adoptă decizii prin vot public și cu majoritatea voturilor tuturor membrilor săi, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de procedură.

Consiliul Judiciar adoptă decizii cu o majoritate de două treimi din voturile tuturor membrilor săi în următoarele cazuri:

• propuneri privind alegerea judecătorilor,
• numirea și promovarea judecătorilor,
• numirea și demiterea președinților și a vicepreședinților de instanță,
• încadrarea într-un grad,
• contestarea deciziilor de transfer sau numire într-o poziție judiciară, funcție judiciară sau poziție de judecător principal,
• contestarea deciziei de încadrare într-un anumit grad,
• propuneri de demitere a judecătorilor,
• confirmarea faptului că un judecător nu este apt pentru funcția judiciară,
• adoptarea criteriilor de selecție a candidaților pentru posturile judiciare,
• adoptarea criteriilor de calitate a activității judecătorilor,
• alte sarcini, dacă legea prevede acest lucru.

Consiliul Judiciar poate decide, prin regulamentul său de procedură, cu privire la alte chestiuni în privința cărora adoptă decizii cu o majoritate de două treimi din numărul total al membrilor săi.

Avocații

Articolul 137 din Constituția Sloveniei prevede că avocatura (odvetništvo) este un serviciu independent autonom în cadrul sistemului de justiție și este reglementată prin lege. Legea privind avocații (Zakon o odvetništvu) stipulează că, în îndeplinirea atribuțiilor care le revin, avocații oferă consultanță juridică, reprezintă și apără părțile în fața instanțelor și a altor organe de stat, întocmesc documente și reprezintă părțile în relațiile lor juridice. Doar un avocat poate reprezenta, contra cost, o parte în fața instanței; în anumite cazuri, un avocat stagiar poate lua locul avocatului.

Poate exercita profesia de avocat orice persoană care îndeplinește următoarele condiții:

1. este cetățean sloven,
2. este aptă de muncă,
3. a obținut următoarele titluri profesionale în Slovenia sau o calificare echivalentă în străinătate, recunoscută în temeiul Legii privind recunoașterea și evaluarea studiilor:
   • titlul profesional de avocat cu diplomă universitară,
   • titlurile profesionale de licențiat în drept (UN) și de master în drept,
   • titlul profesional de master în drept pe baza unui program de masterat reprezentând al doilea ciclu de studii universitare în sistemul Bologna,
4. a promovat examenul național de drept,
5. are patru ani de experiență în exercitarea profesiei de avocat cu diplomă universitară, din care cel puțin un an, după promovarea examenului național de drept, trebuie să fi lucrat pentru un avocat, o firmă de avocați, o instanță, un parchet, un birou al avocatului statului sau un birou notarial în cadrul unui raport obișnuit de angajare printr-un contract de muncă cu normă întreagă,
6. cunoaște foarte bine limba slovenă,
7. este demnă de încredere pentru a practica profesia de avocat,
8. deține dotările și spațiul necesar pentru exercitarea profesiei de avocat,
9. a promovat un examen de verificare a cunoștințelor referitoare la legislația privind avocatura, tarifele oficiale pentru onorariile avocaților și Codul de conduită a avocaților, organizat de Asociația Barourilor din Slovenia (Odvetniška zbornica Slovenije).

Numai un avocat poate acționa în calitate de consultant pentru un inculpat în cadrul procedurilor penale.

În cauzele civile, partea poate fi reprezentată în fața unei instanțe locale de către orice persoană care are capacitate deplină de exercițiu, însă doar un avocat sau o altă persoană care a promovat un examen național pentru avocați poate fi reprezentant autorizat în fața unui tribunal regional, a unei instanțe superioare sau a Curții Supreme. Cu toate acestea, în procedurile aferente căilor de atac extraordinare, o parte trebuie să fie în mod obligatoriu reprezentată de un avocat (cu excepția cazurilor în care partea sau reprezentantul legal al acesteia a promovat un examen național de drept).

Reprezentarea de către un avocat este, de asemenea, obligatorie în toate procedurile în instanță care se întemeiază pe Legea privind sănătatea psihică (Zakon o duševnem zdravju).

Un avocat străin care deține dreptul de a practica profesia de avocat în țara sa de origine poate desfășura următoarele activități în Slovenia, în condițiile stabilite prin Legea privind avocații:

• furnizarea de servicii specifice de avocatură conexe practicării profesiei de avocat,
• exercitarea profesiei de avocat sub titlul profesional din țara sa de origine,
• exercitarea profesiei de avocat sub titlul profesional de „avocat” (odvetnik).

Țara de origine a unui avocat este țara în care acesta are dreptul să exercite profesia de avocat sub titlul profesional obținut în temeiul reglementărilor din țara respectivă.

În temeiul legii menționate, un avocat dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene are dreptul să exercite profesia de avocat în orice stat membru al Uniunii Europene sub titlul profesional obținut în temeiul reglementărilor țării respective. Un avocat dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene este înscris pe lista avocaților străini care pot exercita profesia de avocat în Slovenia sub titlul profesional de „avocat”, cu toate drepturile și îndatoririle aplicabile unui avocat practicant, cu condiția ca persoana respectivă să îndeplinească condițiile legale și să promoveze examenul de verificare a cunoștințelor privind dreptul sloven. Mai multe detalii privind examenul și procedura de susținere a acestuia sunt prevăzute în Decretul privind examenul pentru avocații din alte state (Uredba o preizkusnem izpitu za odvetnike iz drugih držav).

Avocații pot să facă reclamă serviciilor pe care le furnizează, în anumite condiții, întrucât legea prevede formele de publicitate permise. Avocatul poate să își desfășoare activitatea individual sau într-o firmă de avocatură. Profesia de avocat este exercitată sub egida Asociației Barourilor din Slovenia (Odvetniška zbornica Slovenije), care funcționează după propriile norme și propriul statut. Dreptul de a practica profesia de avocat este obținut prin înscrierea în registrul avocaților, care se află la Asociația Barourilor din Slovenia. Avocații care finalizează studii profesionale de un anumit nivel sau o anumită specializare pot, în anumite condiții, să solicite Asociației Barourilor din Slovenia recunoașterea statutului lor de avocați specializați. Remunerarea serviciilor avocaților este reglementată prin tarifele oficiale pentru onorariile avocaților, stabilite de Asociația Barourilor după aprobarea acestora de către Ministrul Justiției.

Baze de date juridice

Reglementările de bază privind avocații sunt disponibile în limba engleză pe site-ul Asociației Barourilor.

Asociația Barourilor dispune de un motor de căutare (în limba slovenă și limba engleză), care permite identificarea avocaților după:

• nume,
• regiune,
• limbile străine cunoscute și
• domeniile de activitate.

Notarii

Organizarea

Articolul 137 alineatul (2) din Constituția Sloveniei prevede că notarii (notarji) furnizează un serviciu public reglementat prin lege. Legea privind notarii (Zakon o notariatu) prevede că: în calitate de persoane care se bucură de încredere publică, întocmesc, în temeiul actului citat, documente publice privind operațiuni juridice, declarații privind manifestări de voință sau fapte care dau naștere unor drepturi; primesc documente, bani și titluri de valoare pentru a le păstra și a le preda unor terți sau organelor de stat; la cererea instanțelor, îndeplinesc sarcinile care le pot fi delegate în conformitate cu legea.

Pentru a fi numită în funcția de notar, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. să fie cetățean al Sloveniei, al altui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, sau cetățean al Confederației Elvețiene ori al unui stat membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,
2. să aibă capacitate juridică și să aibă o stare generală de sănătate bună,
3. să fi obținut titlul profesional de avocat cu diplomă universitară în Slovenia sau să fie licențiată în drept (UN) și un masterat în drept ori să fi obținut o calificare în drept echivalentă în străinătate, care a fost atestată printr-o diplomă emisă în străinătate, la care să fi fost atașat un aviz privind calificarea sau o decizie de recunoaștere a calificării în scopul angajării sau un certificat de nostrificare (odločba o nostrifikaciji),
4. să fi promovat examenul național de drept,
5. să aibă cinci ani de experiență ca avocat cu diplomă universitară în drept, din care cel puțin un an pe lângă un notar și un an în cadrul unei instanțe, pe lângă un avocat sau un avocat al statului,
6. să fie considerată demnă de încredere pentru îndeplinirea atribuțiilor de notar,
7. să cunoască foarte bine limba slovenă,
8. să aibă dotările și spațiul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor notariale,
9. să nu fi depășit vârsta de 64 de ani.

Fără a aduce atingere punctului 1 din alineatul anterior, cetățenii unei țări care nu este stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene ori al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pot fi numiți, de asemenea, ca notari sub rezerva reciprocității de drept și de fapt.

Atribuțiile unui notar sunt incompatibile cu cele ale unui avocat sau ale oricărei alte funcții sau poziții remunerate.

Notarul nu trebuie să întreprindă acțiuni incompatibile cu respectabilitatea și integritatea necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor notariale sau care ar putea submina încrederea în imparțialitatea notarului sau în credibilitatea documentelor pe care le întocmește acesta.

Un notar este numit pe un post vacant de către Ministrul Justiției. Înainte de numirea notarului, ministrul solicită avizul Camerei Notarilor din Slovenia (Notarska zbornica Slovenije) privind candidații propuși. Numărul notarilor este limitat și este stabilit pe baza criteriilor definite de Ministerul Justiției. În cazul constatării unei nereguli în conformitate cu dispozițiile legale, notarul este destituit de către Ministrul Justiției. Notarii își desfășoară activitatea sub egida Camerei Notarilor.

Notarii sunt obligați, prin lege, să devină membri ai Camerei Notarilor din Slovenia.

Rol și atribuții

Notarii îndeplinesc un serviciu public în principal prin elaborarea de documente cu caracter public și privat, ceea ce este foarte important pentru asigurarea securității operațiunilor juridice.

Documentele publice emise în general de notari sunt actele notariale și procesele-verbale notariale. În timp ce notarul poate elabora orice tip de contract scris pentru părți, există anumite tipuri de contracte și statute ale societăților publice și private cu răspundere limitată care sunt valabile în temeiul legislației slovene doar dacă sunt elaborate sub formă de acte notariale. De asemenea, un notar poate înregistra un testament. În plus, în unele cazuri copiile documentelor și semnăturile trebuie să fie legalizate de un notar pentru a asigura validitatea acestora în instanță. Documentele și titlurile de valoare pot fi încredințate unui notar.

Baze de date juridice

Site-ul Camerei Notarilor oferă atât acces la o listă a tuturor notarilor din Slovenia, cât și date de contact și un motor de căutare de bază.

Cele trei registre gestionate de Camera Notarilor pot fi accesate de pe site-ul acesteia:

• Registrul notarilor custozi (register skrbniških notarjev),
• Registrul contractelor privind stabilirea conturilor de custode (register skrbniških pogodb)
• Registrul central al testamentelor (centralni register oporok).

Alte profesii juridice

Grefierii (Sodniški pomočnik)   (372 Kb) 

Avocații statului

Rolul avocatului statului este prevăzut în noua Lege privind avocații statului, care a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2017 și a modificat în mod cuprinzător instituția avocatului statului.

Biroul avocatului statului îndeplinește sarcini profesionale în domeniul protecției proprietății și a altor drepturi și interese ale statului prin reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești și a organelor administrative din Slovenia, în fața instanțelor și a completelor de arbitraj din străinătate, precum și în fața instanțelor și a completelor de arbitraj internaționale și asigură consiliere juridică, soluționarea pașnică a litigiilor în cadrul procedurilor precontencioase și alte sarcini prevăzute de această lege sau de alte legi.

Atribuțiile Biroului avocatului statului sunt îndeplinite de Avocatul General al statului și Avocatul General adjunct în calitate de funcționari, precum și de avocații statului principali, de avocații statului și de avocați ai statului stagiari, care au în prezent statutul de funcționari publici. Pentru a împiedica numirile pe criterii politice, procedura de selecție a Avocatului General al statului și a avocaților statului principali prevede un aviz din partea unui comitet de experți independenți însărcinat cu evaluarea caracterului adecvat al candidaților.

Avocatul General al statului este numit de Guvernul Sloveniei la propunerea motivată a ministrului justiției, după obținerea avizului comitetului însărcinat cu evaluarea caracterului adecvat al candidaților. Avocatul General adjunct este numit de Guvernul Sloveniei la propunerea Avocatului General al statului, cu acordul ministrului justiției și trebuie să fie numit din rândul avocaților statului principali. Durata mandatului Avocatului General al statului și al adjunctului acestuia este de 6 ani, cu posibilitate de reînnoire. Pentru îndeplinirea atribuțiilor unui avocat al statului principal, ale unui avocat al statului sau ale unui avocat al statului stagiar, trebuie încheiat un raport de muncă în cadrul căruia, pe lângă condițiile specifice prevăzute în Legea privind avocații statului, trebuie să fie îndeplinite condițiile prevăzute de legea care reglementează sistemul funcției publice.

Avocatul statului este independent în exercitarea atribuțiilor de reprezentare juridică.

Linkuri utile

Informații privind profesiile juridice de pe site-ul Parchetului General al Sloveniei

Informații privind profesiile juridice

Informații privind profesiile juridice de pe site-ul sistemului judiciar sloven

Informații privind profesiile juridice de pe site-ul Asociației Barourilor din Slovenia

Informații privind profesiile juridice de pe site-ul Camerei Notarilor din Slovenia

Informații privind profesiile juridice de pe site-ul Biroului avocatului statului