

Informații pe regiuni
Ar putea fi indicat să se recurgă la soluționarea alternativă a litigiilor. Vă rugăm să consultați fișa informativă privind „Medierea”.
Nu există un termen procedural pentru introducerea unei acțiuni, însă există termene de prescripție a drepturilor la acțiune. Dacă un drept este prescris, iar partea adversă invocă acest aspect, acțiunea se respinge. Termenele depind de dreptul material în speță mai degrabă decât de dreptul procedural. Acestea variază de la caz la caz. Întrebarea poate fi clarificată prin recurgerea la consultanță juridică.
A se vedea secțiunea „Jurisdicție”.
A se vedea secțiunea „Jurisdicție – Germania”.
A se vedea secțiunea „Jurisdicție – Germania”.
Obligativitatea de a fi reprezentat de un avocat pentru a introduce o acțiune în justiție depinde de instanța care este competentă pentru soluționarea cererii.
În instanțele regionale (Landgerichten) și în instanțele regionale superioare (Oberlandesgerichten), părțile trebuie să fie reprezentate de un avocat. Recurgerea la serviciile unui avocat este obligatorie, de asemenea, pentru majoritatea litigiilor care țin de dreptul familiei (de exemplu, divorț, litigii legate de întreținere, litigii legate de proprietate) introduse la instanța locală (Amtsgericht).
Pentru toate celelalte acțiuni în fața instanței locale, reclamantul poate introduce acțiunea și poate desfășura procedurile personal.
În cazul procedurii simplificate pentru obținerea unei somații de plată având ca obiect o creanță (Mahnverfahren), instanța competentă este instanța locală. Prin urmare, puteți prezenta personal o cerere pentru obținerea unei somații de plată, fără a fi nevoie de asistența unui avocat.
De asemenea, puteți să depuneți o cerere fără asistența unui avocat la instanța competentă în conflicte de muncă (Arbeitsgericht).
În general, o cerere trebuie să fie depusă în scris la instanța competentă.
Cu toate acestea, în cazul acțiunilor de competența instanței locale, cererea poate fi înregistrată prin proces-verbal la grefa instanței locale respective (Geschäftsstelle des Amtsgerichts). Cererea poate fi înregistrată prin proces-verbal la grefa oricărei instanțe teritoriale. Grefa va trimite cererea înregistrată instanței competente fără întârziere.
Același lucru este valabil și în cazul acțiunilor introduse în fața instanței competente în conflicte de muncă. Cererile introduse la instanța competentă în conflicte de muncă pot fi înregistrate, de asemenea, prin proces-verbal la grefa instanței competente în conflicte de muncă.
Limba de procedură este limba germană. Prin urmare, cererea trebuie introdusă în limba germană.
În general, cererile se introduc în scris. În cazul procedurilor desfășurate în fața instanței locale sau a instanței competente în conflicte de muncă, este posibil, de asemenea, ca cererile să fie înregistrate prin proces-verbal la grefa instanței (a se vedea întrebarea 7).
Cererile pot fi introduse și prin fax. Documentul transmis prin fax trebuie să conțină semnătura părții sau a avocatului, în cazul în care avocatul este cel care face demersurile. Trebuie să fie clar cine este persoana care a semnat originalul, pentru a se cunoaște responsabilul pentru cerere.
În final, o cerere poate fi trimisă ca document electronic printr-un mijloc securizat de transmitere [De-Mail (serviciul de comunicații electronice al guvernului german), căsuțe poștale electronice speciale] sau, dacă are o semnătură electronică calificată, prin intermediul căsuței poștale electronice pentru instanțe și administrație (EGVP). Nu se pot transmite documente electronice prin e-mail.
Există formulare speciale pentru procedurile simplificate (cererea de emitere a unei somații de plată – Mahnbescheid sau a unui titlu executoriu – Vollstreckungsbescheid). Utilizarea acestor formulare este obligatorie. În caz contrar, cererile sunt respinse, după expirarea termenului, pe motivul inadmisibilității.
Nu există formulare standardizate pentru o cerere. Cererea de introducere a unei acțiuni trebuie să aibă o formă și un conținut specifice:
Pentru procedurile în fața instanțelor competente în materie civilă și comercială se percep cheltuieli de judecată. Cheltuielile de judecată cuprind taxe judiciare și alte cheltuieli legate de proces. După depunerea cererii de introducere a unei acțiuni, instanța percepe, ca avans pentru cheltuielile judiciare (Gerichtskostenvorschuss), o sumă egală cu valoarea taxelor judiciare obligatorii. În general, cererea de introducere a unei acțiuni nu îi este comunicată părții adverse până când partea care a introdus acțiunea nu a achitat avansul pentru cheltuielile judiciare.
Același lucru este valabil și pentru procedura de somație de plată.
În cazul acțiunilor introduse în fața instanței competente în conflicte de muncă, nu există obligații de plată în avans.
Dacă s-a recurs la serviciile unui avocat, onorariul acestuia trebuie, de asemenea, să fie plătit. În principiu, onorariul avocatului trebuie să fie plătit abia la sfârșitul procedurii sau după pronunțarea unei hotărâri judecătorești cu privire la cheltuieli, dar avocatul poate solicita un avans pentru serviciile sale, corespunzător valorii onorariilor sale ulterioare, chiar și înainte de introducerea cererii.
Cheltuielile de procedură, cheltuielile de judecată și onorariul avocatului, inclusiv cheltuielile deja suportate, sunt plătite în cele din urmă de partea căzută în pretenții.
Orice persoană care nu are posibilitatea să își finanțeze acțiunile în justiție poate solicita asistență judiciară. Instanța verifică dacă acțiunea are șanse de succes, dacă aceasta nu este rău intenționată și dacă există nevoia financiară. În cazul în care instanța acordă asistență judiciară, partea care introduce acțiunea nu trebuie să achite niciun avans din cheltuielile de judecată.
Dacă cererea nu conține erori și dacă a fost achitat avansul pentru cheltuielile judiciare la casieria instanței, cererea va fi comunicată imediat părții adverse. Se consideră că acțiunea a fost introdusă în momentul în care acesta i-a fost comunicată părții adverse.
Dacă cererea conține erori, instanța va acorda părții care a introdus acțiunea posibilitatea să o corecteze. Dacă eroarea nu este corectată, instanța va respinge cererea pe motivul inadmisibilității.
După comunicarea cererii, președintele instanței fie stabilește o dată apropiată pentru o primă ședință de judecată, fie dispune proceduri preliminare scrise. Ambelor părți li se va comunica data ședinței de judecată sau faptul ca s-a dispus începerea procedurilor preliminare scrise. Instanța poate dispune ca părțile să se înfățișeze în persoană la fiecare ședință de judecată.
În cadrul pregătirilor pentru fiecare ședință de judecată, instanța poate solicita părților să prezinte completări sau clarificări și poate stabili termene pentru furnizarea de declarații cu privire la anumite aspecte care trebuie să fie clarificate. Instanța poate dispune ca părțile la acțiune sau terții să furnizeze documente și mijloace de probă spre a fi verificate și poate solicita informații din surse oficiale.
Părțile trebuie să fie informate cu privire la toate aceste decizii ale instanței.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.