Regulamentul Bruxelles I (reformare)

Franţa

Conținut furnizat de
Franţa

GĂSIREA INSTANŢELOR COMPETENTE

Instrumentul de căutare de mai jos vă va ajuta să identificați instanțele/autoritățile competente pentru un anumit instrument juridic european. Rețineți că deși am făcut eforturi pentru a stabili exactitatea rezultatelor, este posibil ca anumite cazuri excepționale privind determinarea competenței să nu fie acoperite.

Franţa

Brussels I recast


*mențiuni obligatorii

Articolul 65 alineatul (3) - Informații privind modalitatea de stabilire, în conformitate cu dreptul național, a efectelor hotărârilor menționate la articolul 65 alineatul (2) din Regulament

Nu se aplică

Articolul 74 - descriere a normelor și a procedurilor interne de executare

A se vedea fișa „Procedura de executare a unei hotărâri judecătorești”.

Articolul 75 litera (a) - denumirea și datele de contact ale instanțelor cărora trebuie să le fie adresate cererile în temeiul articolului 36 alineatul (2), al articolului 45 alineatul (4) și al articolului 47 alineatul (1)

pentru cererile de refuz al executării, „instanța de executare din cadrul tribunalului judiciar”, în cazul în care această cerere nu poate fi formulată decât în cadrul unei contestații împotriva unei măsuri de executare silită.

pentru cererile de constatare a absenței motivelor de refuz al recunoașterii prevăzute la articolul 36 alineatul (2) și pentru cererile de refuz al recunoașterii (articolul 45), „tribunalul judiciar”, în cazul în care acesta este obiectul principal al cererii

Articolul 75 litera (b) - denumirea și datele de contact ale instanțelor înaintea cărora se introduce o cale de atac împotriva deciziei privind cererea de refuz al executării în temeiul articolului 49 alineatul (2)

- în Franța, curtea de apel („Cour d’appel”). Curtea de apel competentă din punct de vedere teritorial depinde de instanța care a pronunțat hotărârea în primă instanță.

Articolul 75 litera (c) - denumirea și datele de contact ale instanțelor înaintea cărora trebuie introdusă orice cale de atac ulterioară în temeiul articolului 50

- în Franța, curtea de casație („Cour de cassation”)

Articolul 75 litera (d) - limbile acceptate pentru traducerea certificatelor privind hotărârile, instrumentele autentice și tranzacțiile judiciare

Nu se aplică

Articolul 76 alineatul (1) litera (a) - normele de competență menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 alineatul (2) din regulament

- în Franța: articolele 14 și 15 din Codul civil

Articolul 76 alineatul (1) litera (b) - normele privind citarea părților terțe menționate la articolul 65 din regulament

Nu se aplică

Articolul 76 alineatul (1) litera (c) - convențiile menționate la articolul 69 din regulament.

  • Convenția între Belgia și Franța privind competența judiciară, valabilitatea și executarea hotărârilor judecătorești, sentințelor arbitrale și actelor autentice, semnată la Paris la 8 iulie 1989;
  • Acordul între Guvernul Republicii Populare Bulgaria și Guvernul Republicii Franceze privind asistența juridică reciprocă în materie civilă, semnat la Sofia la 18 ianuarie 1989;
  • Tratatul dintre Guvernul Republicii Franceze și Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace privind asistența juridică, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie de drept civil, dreptul familiei și drept comercial, semnat la Paris la 10 mai 1984;
  • Convenția între Franța și Spania privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și arbitrale și actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Paris la 28 mai 1969;
  • Acordul din 25 februarie 1974, prin schimb de note interpretative cu privire la articolele 2 și 17 din Convenția între Franța și Spania privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și arbitrale și actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Paris la 28 mai 1969;
  • Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste Federative Yugoslavia și Guvernul Republicii Franceze privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie de drept civil și drept comercial, semnată la Paris la 18 mai 1971;
  • Convenția dintre Republica Populară Ungară și Republica Franceză privind asistența juridică reciprocă în materie de drept civil și dreptul familiei, privind recunoașterea și aplicarea hotărârilor judecătorești și privind asistența juridică în materie de drept penal și extrădarea, semnată la Budapesta la 31 iulie 1980;
  • Convenția între Franța și Italia privind executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la 3 iunie 1930;
  • Convenția între Franța și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la 15 iulie 1966;
  • Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Franceză privind asistența juridică reciprocă în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 5 noiembrie 1974.
Ultima actualizare: 28/03/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.