Recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă

Franţa

Conținut furnizat de
Franţa

GĂSIREA INSTANŢELOR COMPETENTE

Instrumentul de căutare de mai jos vă va ajuta să identificați instanțele/autoritățile competente pentru un anumit instrument juridic european. Rețineți că deși am făcut eforturi pentru a stabili exactitatea rezultatelor, este posibil ca anumite cazuri excepționale privind determinarea competenței să nu fie acoperite.

Franţa

Proceduri transfrontaliere europene - măsuri europene de protecție în materie civilă


*mențiuni obligatorii

Articolul 17 - Informații puse la dispoziția publicului

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.

În materie civilă, de la introducerea Legii nr. 2010-769 din 9 iulie 2010, modificată prin Legea nr. 2014-873 privind egalitatea reală de șanse între femei și bărbați, Tribunalul pentru Familie (juge aux affaires familiales) poate să emită un ordin de protecție (ordonnance de protection). Această măsură este reglementată de următoarele dispoziții:

Un ordin de protecție se emite în următoarele situații:

  • în cazurile de violență în cadrul relațiilor intime;
  • în cazurile de violență din partea unui fost soț, partener ori concubin sau a unei foste soții, partenere ori concubine;
  • pentru un adult amenințat cu căsătoria forțată.

Consecința violenței trebuie să fie punerea în pericol a unuia dintre membrii cuplului și/sau a copiilor lor. O instanță va emite un ordin de protecție în cazul în care consideră că există motive serioase să se considere că este probabil ca pretinsele acte de violență să fi avut loc și că victima este în pericol.

Tribunalul pentru Familie poate să emită un ordin de protecție în mod independent de orice procedură de divorț și fără a fi necesare proceduri penale în curs.

Instanța poate dispune următoarele măsuri:

  • un ordin prin care anumitor persoane desemnate în mod specific li se interzice să se întâlnească și să intre în contact cu victima;
  • un ordin de interzicere a deținerii sau a portului de arme;
  • pentru cuplurile căsătorite: autorizarea soților să locuiască separat, specificând care dintre cei doi soți va locui în continuare în locuința conjugală;
  • pentru concubinii sau partenerii care au încheiat un parteneriat civil (PACS): atribuirea locuinței conjugale victimei, cu excepția circumstanțelor speciale;
  • stabilirea regulilor pentru exercitarea autorității părintești și stabilirea unei contribuții pentru întreținerea și creșterea copiilor, a unei contribuții la cheltuielile căsătoriei sau a altui tip de asistență materială pentru partenerii din cadrul unui parteneriat civil;
  • autorizarea victimei să își ascundă domiciliul sau reședința și să specifice ca domiciliu ales adresa avocatului său sau a procurorului;
  • autorizarea victimei să își ascundă domiciliul sau reședința și să indice ca adresă pentru nevoile vieții de zi cu zi adresa unei persoane juridice calificate;
  • aprobarea provizorie a asistenței judiciare pentru victimă.

Aceste măsuri (în special ordinul de interzicere a întâlnirilor sau a contactelor cu anumite persoane) au, mai presus de toate, caracter preventiv. Prin urmare, acestea pot să intre sub incidența Regulamentului (UE) nr. 606/2013.

Aceste măsuri sunt temporare: măsurile pot fi dispuse numai pentru o perioadă maximă de șase luni. Ele pot fi prelungite dacă, înainte de expirarea acestei perioade, se formulează o cerere de divorț, de separare de drept sau legată de exercitarea autorității părintești.

Procesul

Durata medie a procedurii este de 33 de zile.

Sesizarea instanței: solicitantul poate să sesizeze Tribunalul pentru Familie printr-o cerere depusă sau trimisă prin intermediul unei citații (assignation). În cazurile urgente, solicitantul poate să solicite măsuri provizorii. Citația trebuie să fie notificată pârâtului și parchetului.

Citarea părților: Tribunalul pentru Familie asigură citarea părților la audiere prin orice mijloace adecvate.

Audierea: procedura este orală. Părțile își susțin singure cauza, dar pot fi asistate sau reprezentate de un avocat.

Notificarea: un ordin de protecție este transmis de către un executor judecătoresc (huissier de justice), cu excepția cazului în care instanța decide că acesta ar trebui să fie comunicat de către grefă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau pe cale administrativă, în cazul în care există un pericol grav sau iminent pentru siguranța persoanei vizate de ordinul de protecție sau atunci când nu există alte mijloace de comunicare.

De asemenea, instanța comunică decizia procurorului, cu scopul de a asigura monitorizarea măsurilor dispuse. Procurorul transmite decizia, în scop informativ, serviciului de poliție sau de jandarmerie competent. În plus, dacă procedura indică existența unui copil în pericol, instanța sesizează serviciile competente ale parchetului (departamentul pentru minori) după audiere.

Registru: nu există niciun registru special al măsurilor dispuse în legătură cu ordinele de protecție. Totuși, în cazul în care o instanță emite un ordin de interzicere a părăsirii teritoriului Franței de către un copil minor fără consimțământul ambilor părinți, acest ordin trebuie să fie înregistrat în baza de date a persoanelor căutate.

Recurs: decizia poate face obiectul unui recurs în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. De asemenea, pârâtul poate să formuleze o cerere pentru ridicarea sau modificarea ordinului de protecție sau pentru scutirea temporară de la îndeplinirea unora dintre obligațiile care îi revin.

Executarea ordinului de protecție

Măsurile dispuse în legătură cu un ordin de protecție sunt executorii, și anume acestea pot fi puse în aplicare imediat după comunicarea deciziei (chiar dacă pârâtul face recurs), cu sprijinul serviciilor de aplicare a legii, dacă este necesar.

Persoana protejată poate să sesizeze poliția sau jandarmeria în cazul încălcării uneia sau a mai multor măsuri dispuse de Tribunalul pentru Familie.

Nerespectarea măsurilor în cauză constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu articolul 227-4-2 din Codul penal. Infracțiunea se pedepsește cu doi ani de închisoare și cu amendă în valoare de 15 000 EUR.

În cazul în care părinții exercită în comun autoritatea părintească, instanța care autorizează ascunderea adresei victimei trebuie să stabilească, de asemenea, dispoziții pentru menținerea legăturii dintre persoana care cauzează riscul și copil, prin intermediul unei terțe părți sau prin utilizarea unui loc de întâlnire, precum și plata oricărei pensii alimentare prin transfer bancar.

Articolul 18 litera (a)(i) - autoritățile care sunt competente să dispună măsuri de protecție și să elibereze certificate în conformitate cu articolul 5

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.

Tribunalul pentru Familie dispune toate măsurile de protecție și emite certificatele prevăzute la articolul 5.

Tribunalul pentru Familie care are competență teritorială este:

  • instanța în circumscripția căreia se află locul de reședință al familiei;
  • în cazul în care părinții locuiesc separat, instanța în circumscripția căreia se află locul de reședință al părintelui cu care copiii minori locuiesc în mod obișnuit în cazul exercitării în comun a autorității părintești sau instanța în circumscripția căreia se află locul de reședință al părintelui care exercită singur autoritatea părintească;
  • în alte cazuri, instanța în circumscripția căreia se află locul de reședință al persoanei care nu a inițiat procedura.

Cererea pentru emiterea certificatului trebuie să fie depusă în dublu exemplar și trebuie să includă indicarea exactă a documentelor justificative. Nu este necesară reprezentarea de către un avocat. Refuzul de a emite certificatul poate fi contestat în fața președintelui Tribunalului Regional (tribunal de grande instance), deoarece recursul nu trebuie să fie formulat prin intermediul unui avocat.

Articolul 18 litera (a)(ii) - autoritățile în fața cărora urmează să fie invocată o măsură de protecție dispusă în alt stat membru și/sau care sunt competente să execute o astfel de măsură

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.

Autoritățile în fața cărora trebuie să fie invocată o măsură de protecție dispusă în alt stat membru și/sau care sunt competente pentru executarea unei astfel de măsuri sunt poliția și jandarmeria.

Articolul 18 litera (a)(iii) - autoritățile care sunt competente să efectueze ajustarea măsurii de protecție în conformitate cu articolul 11 alineatul (1)

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.

Președintele Tribunalului Regional sau delegatul său, care stabilește măsuri provizorii, efectuează ajustări ale măsurilor de protecție străine, dacă este necesar. Cererea se formulează prin intermediul unei citații; dacă sunt necesare acțiuni prompte, instanța care se pronunță cu privire la cererile de măsuri provizorii poate să admită o citație pentru participarea la o audiere la o oră indicată, chiar și în zilele de sărbătoare sau în zile care nu sunt, în mod normal, zile lucrătoare. Nu este necesară reprezentarea de către un avocat.

În ceea ce privește competența teritorială, se aplică normele jurisprudențiale care acordă prioritate cerințelor de bună administrare a justiției. Prin urmare, poate să primească cereri președintele Tribunalului Regional în circumscripția căruia persoana protejată planifică să locuiască sau să își stabilească reședința.

Articolul 18 litera (a)(iv) - instanțele la care trebuie să fie depusă cererea de refuzare a recunoașterii și, după caz, a executării, în conformitate cu articolul 13

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.

Cererea de refuzare a recunoașterii sau de executare trebuie să fie înaintată președintelui Tribunalului Regional care se pronunță cu privire la cererile de măsuri provizorii (în funcție de natura cauzei, aceasta poate fi delegată Tribunalului pentru Familie).

Cererea se formulează prin intermediul unei citații; dacă sunt necesare acțiuni prompte, instanța care se pronunță cu privire la cererile de măsuri provizorii poate să admită o citație pentru participarea la o audiere la o oră indicată, chiar și în zilele de sărbătoare sau în zile care nu sunt, în mod normal, zile lucrătoare. Nu este necesară reprezentarea de către un avocat.

În ceea ce privește competența teritorială, se aplică normele care decurg din jurisprudența care acordă prioritate cerințelor de bună administrare a justiției. Prin urmare, va fi posibil să fie adresată o cerere președintelui Tribunalului Regional în circumscripția căruia persoana protejată planifică să locuiască sau să își stabilească reședința.

Ultima actualizare: 28/06/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.