Efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate

Malta
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

Forma de „parteneriat civil” prevăzută de legislația malteză este aceea a „uniunii civile” conform Legii privind uniunile civile – Capitolul 530 din Legile Maltei. Înregistrarea parteneriatului ca uniune civilă este permisă între două persoane de același sex sau de sex diferit. Odată înregistrată, uniunea civilă are efectele și consecințele corespunzătoare conform legii căsătoriei civile. Partenerii dintr-o uniune civilă contractată înainte de intrarea în vigoare a Legii din mai 2017 de modificare a Legii privind căsătoria și a altor legi pot, în termen de 5 ani de la 1 septembrie 2017, să transforme uniunea civilă în căsătorie. În cazul în care uniunea civilă se transformă în căsătorie, uniunea civilă încetează după transformare, iar căsătoria rezultată este considerată a fi existat de la data constituirii uniunii civile.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Întrucât o uniune civilă și o căsătorie civilă produc aceleași efecte juridice, regimurile matrimoniale sunt, la rândul lor, aceleași. În conformitate cu legislația malteză, părțile care ar dori să facă parte dintr-o uniune civilă au libertatea de a-și alege regimul care le va reglementa patrimoniul. Totuși, regimul matrimonial principal din Malta este cel al comunității de bunuri dobândite.

Acest regim se aplică, în temeiul legii, oricărei uniuni, cu excepția cazului în care părțile la o uniune deja încheiată sau urmează să se încheie decid, prin intermediul unui înscris autentic, că regimul lor matrimonial va fi guvernat de un alt regim, care nu poată să contravină spiritului legislației malteze. Respectivul regim trebuie instituit printr-un înscris autentic.

Alte tipuri de regimuri matrimoniale existente în Malta și care se aplică și uniunilor civile sunt cel al separației de bunuri și cel al comunității de surplus sub separație de bunuri.

Comunitatea de bunuri dobândite, în calitate de regim matrimonial legal din Malta, prevede că tot ceea ce este dobândit de părți în urma parteneriatului face parte din comunitatea de bunuri dobândite și, prin urmare, aparține ambelor părți în cote egale. Legislația malteză prevede în mod specific bunurile ce vor face parte din comunitatea de bunuri dobândite și exclude donațiile, moștenirile și bunurile ce aparțin doar uneia dintre părți.

Separația de bunuri, un alt regim matrimonial pe care părțile îl pot alege în locul comunității de bunuri dobândite, prevede că fiecare parte are dreptul să dețină controlul absolut asupra bunurilor dobândite înainte și după uniune și să le administreze, fără a fi necesar acordul celeilalte părți.

Comunitatea de surplus sub separație de bunuri, un alt regim matrimonial pe care părțile îl pot alege în locul comunității de bunuri dobândite, prevede că fiecare dintre părțile parteneriatului are dreptul să dobândească, să întrețină și să administreze bunurile cumpărate în numele său în calitate de proprietar exclusiv al bunului respectiv. Însă, în cadrul acestui regim, părțile nu sunt împiedicate să dobândească bunuri împreună, care să fie administrate în comun de acestea.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

În cadrul regimului comunității de bunuri dobândite, regula generală este aceea că ambele părți sunt obligate să reglementeze și să administreze în comun bunurile matrimoniale. Totuși, în ceea ce privește acest regim, legislația malteză face distincție între administrarea obișnuită, adică acele acte care pot fi realizate de unul dintre parteneri pe cont propriu, și o administrare extraordinară, adică actele efectuate de părți în comun. Legislația malteză enumeră doar actele de administrare extraordinară; prin urmare, ceea ce legea nu menționează în mod expres trebuie considerat a constitui un act de administrare obișnuită. Prin urmare, o cerință formală care trebuie întotdeauna respectată pentru buna funcționare a regimului comunității de bunuri dobândite este acordul ambelor părți ale parteneriatului. În cazurile în care nu s-a acordat consimțământul părților pentru un contract de transfer sau de creare a unui drept real sau personal asupra bunurilor mobile și imobile, contractul poate fi anulat la cererea părții care nu și-a dat acordul.

În cadrul regimului separației de bunuri, regula generală este aceea că fiecare parte din parteneriat are dreptul să reglementeze și să administreze bunurile în nume propriu, fără consimțământul celeilalte părți.

În cadrul regimului comunității de surplus sub separație de bunuri, regula generală este aceea că, atunci când una dintre părțile parteneriatului alege să dobândească bunuri pe cont propriu, aceasta poate face acest lucru fără a fi nevoită să obțină mai întâi consimțământul celeilalte părți și are dreptul de a reglementa și de a administra bunul respectiv singură. Iar dacă ambele părți ale parteneriatului fac o achiziție comună, se presupune că ambele și-au dat acordul și, prin urmare, ambele au dreptul de a reglementa și de a administra achiziția în comun.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

În cadrul regimului comunității de bunuri dobândite, partenerii sunt obligați să acționeze în comun. Prin urmare, aceștia nu sunt liberi să reglementeze și să administreze singuri, cu excepția acelor acte de administrare obișnuită care nu necesită acordul ambelor părți.

Pe de altă parte, în cadrul regimului separației de bunuri, fiecare partener este liber să facă ce consideră de cuviință cu bunurile aflate pe numele său, fără nicio interferență din partea celeilalte părți.

În cadrul regimului comunității de surplus sub separație de bunuri, în cazul în care una dintre părțile la acord face o achiziție fără acordul celeilalte, partea dobânditoare este liberă să reglementeze regimul fără restricții. Totuși, dacă părțile dobândesc bunuri în comun, acestea pot acționa împreună numai în cazul în care este vorba despre o achiziție comună.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În cadrul regimului comunității de bunuri dobândite, legea prevede clar că acest regim intră în vigoare la data căsătoriei și încetează la decesul unuia dintre soți sau la desfacerea căsătoriei. De asemenea, legea prevede că, în cazul despărțirii soților, se poate solicita partajul legal al patrimoniului.

În cadrul regimului comunității de surplus sub separație de bunuri, legea prevede că acesta încetează, printre altele, la desfacerea căsătoriei și la separarea legală a soților.

Totuși, în cadrul regimului separației de bunuri, în cazul în care soții au pus capăt căsătoriei, s-au separat sau au anulat căsătoria, aceștia continuă să dispună de bunurile dobândite în nume propriu și să le administreze.

Acest lucru se aplică și în cazul parteneriatelor înregistrate.

Prin urmare, efectele divorțului, separării sau anulării asupra bunurilor matrimoniale sunt de așa natură încât tot ceea ce s-a obținut în timpul căsătoriei este împărțit între părți, fie pe cale amiabilă, fie printr-o hotărâre a instanței competente.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

La decesul uneia dintre părți, legea succesorală malteză se va aplica numai dacă Malta are jurisdicție, iar principalul factor care trebuie luat în considerare este dacă defunctul a lăsat sau nu un testament.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Autoritatea competentă să se pronunțe cu privire la regimurile matrimoniale este Curtea Civilă (secția de dreptul familiei) - Il-Qorti Ċivili (Sezzjoni tal-Familja).

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

Odată ce regimul matrimonial produce efecte în cazul parteneriatului, acesta dă naștere, dacă este cazul, unei relații juridice între parteneri și terți. Terții au dreptul să își exercite drepturile legale împotriva ambilor parteneri în comun sau separat, după caz, în funcție de persoana cu care au încheiat un contract sau față de care au contractat o datorie.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

Procedura de partaj are loc în mod normal în etapa în care părțile au inițiat procedura de separare sau divorț. Înainte de a apela la instanța competentă, aceste tipuri de proceduri impun părților să înceapă procedura de mediere, în care mediatorul are sarcina de a încerca să le împace.

Dacă medierea este reușită, partenerii se pot separa într-un mod amiabil și pot ajunge la un acord cu privire la drepturile lor reciproce, la drepturile lor asupra copiilor și la împărțirea patrimoniului matrimonial, printr-un înscris autentic examinat de instanța competentă, care se asigură că drepturile părților sunt echilibrate. După aprobarea de către instanța competentă, acest contract este legalizat și înregistrat în vederea producerii tuturor efectelor juridice, inclusiv în ceea ce-i privește pe terți.

Dacă medierea nu este încununată de succes și părțile nu ajung la un acord pe cale amiabilă, acestea trebuie să inițieze procedura corespunzătoare în fața instanței competente, unde să pledeze pentru dizolvarea regimului matrimonial, astfel încât patrimoniul matrimonial să poată fi împărțit între ele. Odată ce hotărârea instanței competente dobândește autoritate de lucru judecat, această hotărâre este înregistrată în vederea producerii tuturor efectelor juridice, inclusiv în ceea ce îi privește pe terți.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Pentru ca bunurile imobile să fie înregistrate în Malta, notarul public care a întocmit contractul prezintă un act de legalizare la Registrul Public în acest scop. Odată cu înregistrarea actului de legalizare, bunurile imobile sunt înregistrate, iar contractul este obligatoriu din punct de vedere legal pentru părți și opozabil terților.

Ultima actualizare: 04/11/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.