European Union citizens increasingly move across national borders to study, work or start a family in another EU country. This leads to an increased number of international couples, whether in a marriage or a registered partnership.

International couples are couples whose members have different nationalities, live in an EU country other than their own or own property in different countries. International couples, whether in a marriage or in a registered partnership, need to manage their property and, in particular, share it in case of divorce/separation or the death of one of the members.

EU rules help international couples in these situations. These rules apply in 18 EU countries: Sweden, Belgium, Greece, Croatia, Slovenia, Spain, France, Portugal, Italy, Malta, Luxembourg, Germany, the Czech Republic, the Netherlands, Austria, Bulgaria, Finland and Cyprus.

These rules determine which EU country’s courts should deal with matters concerning the property of an international couple and which law should apply to resolve these matters. The rules also simplify how judgments or notarial documents originating in one EU country should be recognised and enforced in another EU country.

Please select the relevant country's flag to obtain detailed national information.

Should you need additional information, please contact the authorities or a legal professional of the EU country concerned.

You can also consult the website http://www.coupleseurope.eu/en/home of the Council of Notariats of the European Union.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

Nu. Regimul juridic ceh nu include decât o singură formă de parteneriat civil înregistrat, aceasta fiind reprezentată de asocierea permanentă a două persoane de același sex, încheiată în conformitate cu modalitatea prevăzută prin lege.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Regimul patrimonial al partenerilor civili înregistrați nu face obiectul unor reglementări specifice. Parteneriatul civil înregistrat nu face să apară o comunitate de bunuri.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Regimul patrimonial al partenerilor civili înregistrați nu face obiectul unor reglementări specifice. Relațiile dintre aceștia sunt reglementate de normele generale aplicabile proprietății, coproprietății și obligațiilor, independent de existența unui parteneriat civil înregistrat.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

Nu, cu excepția faptului că între partenerii înregistrați nu poate exista o comunitate de bunuri.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Dispariția parteneriatului civil înregistrat nu are niciun efect asupra situației patrimoniale a foștilor parteneri civili înregistrați.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Partenerul civil înregistrat este moștenitorul legal al defunctului de clasa I și a II-a. În alte privințe, decesul unuia dintre partenerii civili înregistrați nu afectează regimul patrimonial al celuilalt.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Regimul patrimonial al partenerilor civili înregistrați nu face obiectul unor reglementări specifice. În cazul unor litigii privind bunurile și datoriile, este de competența instanței de resort să soluționeze cauza.

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

Regimul patrimonial al partenerilor civili înregistrați nu face obiectul unor reglementări specifice. Relațiile dintre aceștia sunt reglementate de normele generale aplicabile proprietății, coproprietății și obligațiilor, independent de existența unui parteneriat civil înregistrat.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

Regimul patrimonial al partenerilor civili înregistrați nu face obiectul unor reglementări specifice. Atunci când foștii parteneri civili înregistrați dețin bunuri sau datorii în comun, se aplică dispozițiile generale privind coproprietatea și obligațiile comune.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Actele juridice care instituie sau transferă un drept real asupra unui bun imobil, precum și actele juridice care modifică sau anulează un astfel de drept trebuie să fie în formă scrisă. În cazul transferului unui drept de proprietate asupra unei proprietăți înscrise într-un registru public, transferul de proprietate se realizează prin înregistrarea în respectivul registru.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

De la intrarea în vigoare, la 1 octombrie 2017, a legii privind dreptul la căsătorie pentru persoanele de același sex, nu mai este posibilă stabilirea de noi parteneriate civile în Germania. Începând cu această dată, cuplurile de același sex au posibilitatea de a se căsători, beneficiind astfel de același tratament ca și cuplurile de sex diferit. Parteneriatele civile existente pot fi transformate în căsătorii, însă nu există nicio obligație în acest sens. Prin urmare, parteneriatele civile existente pot continua să existe în forma de până acum.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Între august 2001 și septembrie 2017, două persoane de același sex puteau să intre într-o relație de parteneriat civil, în conformitate cu legea privind parteneriatul civil înregistrat (Lebenspartnerschaftsgesetz - LPartG). Consecințele juridice ale parteneriatului civil erau (respectiv sunt în continuare) în mare măsură similare celor ale căsătoriei.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Partenerii civili intră sub incidența regimului matrimonial al comunității de achiziții, cu excepția cazului în care aceștia convin altfel prin intermediul unui contract de parteneriat civil. În acest sens, LPartG prevede că dispozițiile ținând de dreptul matrimonial aplicabile soților se aplică prin analogie și partenerilor civili (articolul 6 din LPartG). În plus, este prevăzută posibilitatea de a opta, printr-un contract de parteneriat, pentru regimul separației bunurilor sau pentru regimul comunității de bunuri (articolul 7 din LPartG).

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

Având în vedere trimiterea la regimul matrimonial al cuplurilor căsătorite, sunt aplicabile, prin analogie, observațiile formulate în acel caz.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Dacă partenerii civili sunt separați, unul dintre ei poate pretinde de la celălalt o pensie de întreținere adecvată, ținând cont de condițiile de viață, de câștigurile și de situația patrimonială a ambilor parteneri. În acest sens, dispozițiile privind pensia de întreținere sunt aplicabile prin analogie (articolul 12 din LPartG). Dispozițiile privind pensia de întreținere și egalizarea compensatorie a pensiilor de după desfacerea căsătoriei sunt aplicabile, prin analogie, pensiei de întreținere de după desfacerea unui parteneriat civil (articolele 16 și 20 din LPartG).

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Dreptul succesoral al partenerilor civili înregistrați este echivalat cu cel al soților (articolul 10 din LPartG).

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Instanța specializată în dreptul familiei este competentă pe fond să soluționeze cererile care decurg din dreptul matrimonial al parteneriatului civil. Aceste proceduri sunt considerate a ține de parteneriatul civil și se aplică dispozițiile privind procedurile de divorț.

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

Din cauza trimiterii la dreptul matrimonial, o persoană care participă la un parteneriat civil înregistrat nu răspunde, în general, decât de propriile datorii și doar cu propriul patrimoniu. Acest lucru nu se aplică obligațiilor privind acoperirea cheltuielilor obișnuite ale familiei (articolul 8 alineatul (2) din LPartG, coroborat cu articolul 1357 din Codul Civil). Din cauza trimiterii la dreptul matrimonial, observațiile privind eventualele restricții ale dreptului de a dispune se aplică prin analogie.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

Locuința comună și bunurile din gospodărie pot face obiectul unui partaj în cursul perioadei de viață separată (articolele 13 și 14 din LPartG) sau după desfacerea parteneriatului civil (articolul 17 din LPartG, coroborat cu articolele 1568a și b din Codul Civil).

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Dacă partenerii optează pentru regimul matrimonial al comunității de bunuri, aceștia trebuie să depună contractul de parteneriat, încheiat la un notar, la registrul funciar și să solicită rectificarea cărții funciare. În toate celelalte cazuri, cu alte cuvinte dacă partenerii nu optează pentru regimul matrimonial al comunității de bunuri, cartea funciară nu trebuie rectificată.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea

Da.

Nu există nicio reglementare în legislația civilă a coabitării faptice (parejas de hecho) la nivel de stat și, în consecință, majoritatea comunităților autonome și-au adoptat propriile norme – fie de drept civil , fie pur administrative – de reglementare a instituirii unui parteneriat faptic, a cadrului juridic al acestuia, a efectelor sale, a modalităților și consecințelor încetării acestuia. În afară de aceasta, se mai pune și problema coexistenței diferitelor sisteme regionale de drept civil (derechos forales) în Spania, alături de sistemul comun.

Pe lângă căsătorie și parteneriatele nereglementate, fiecare comunitate autonomă acordă o recunoaștere juridică diferită coabitării faptice. Aceste diferențe regionale variază între recunoașterea legală bazată pur și simplu pe o perioadă minimă de conviețuire sau conviețuire cu urmașii comuni și o cerință de înregistrare a coabitării faptice sau de înregistrare în scopuri administrative. Patru comunități autonome (Insulele Baleare, Extremadura, Țara Bascilor și Galicia) au un registru pentru constituirea parteneriatului sau în care înregistrarea este obligatorie.

Trebuie subliniat faptul că aspectele administrative nu intră în sfera de reglementare, deoarece această fișă informativă conține o serie de referințe la norme pur administrative privind coabitarea faptică și înregistrarea acesteia realizată de anumite comunități autonome, care nu au însă competență constituțională în domeniul dreptului civil.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Nu există dispoziții specifice de natură economică sau patrimonială cu privire la bunurile achiziționate pe parcursul coabitării. Normele care se aplică bunurilor soților nu se aplică - nici măcar prin analogie - coabitării faptice, ceea ce înseamnă că, sub rezerva situației în care concubinii au prevăzut măsuri specifice printr-un acord (Convenio), dispozițiile relevante vor fi cele prevăzute în Codul civil (Código civil) [sau în codurile regionale (códigos forales)] privind proprietatea comună sau coproprietatea (condominios sau comunidades de bienes) (articolul 392 și următoarele din Codul civil în raport cu dreptul civil comun) dacă bunul aparține „în comun” ambilor parteneri.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Părțile decid împreună cum soluționează aspectele economice și patrimoniale ale coabitării. Majoritatea normelor regionale conțin o dispoziție specifică cu privire la acordurile pe care părțile le pot încheia. În majoritatea cazurilor este necesar să se încheie un acord scris, deși în unele regiuni sunt permise acordurile verbale (Insulele Baleare și Insulele Canare).

În cazul acordurilor scrise, regula generală este aceea că se admit acte autentice sau sub semnătură privată, iar diferitele norme regionale le permit, de asemenea, părților să prevadă despăgubiri financiare în cazul în care relația se încheie și există un dezechilibru financiar între acestea.

În unele regiuni, acordul trebuie să fie legalizat de un notar. Aceasta este situația în Aragon, Cantabria, Catalonia, Extremadura, Galicia și Madrid.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

Da, există restricții privind libertatea contractuală. Sfera de aplicare a acestei restricții variază în conformitate cu diferitele norme regionale. Ca regulă generală, toate acordurile care contravin normelor imperative sau care nu acordă fiecărui partener drepturi egale sunt considerate nule, la fel și cele care îl afectează grav pe unul dintre parteneri. În unele jurisdicții există prevederi exprese în sensul că acordurile care au ca obiect chestiuni pur personale sau care afectează viața privată a concubinilor sunt nule. În plus, acordurile nu trebuie să aducă atingere terților.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Efectele încetării unei coabitări faptice vor depinde în primul rând de existența unor acorduri în acest sens încheiate de părți. În unele regiuni, era posibil ca un cuplu să prevadă despăgubiri financiare în eventualitatea unei despărțiri viitoare, în cazul unui dezechilibru financiar între parteneri. În orice caz, în ceea ce privește patrimoniul comun, reglementările generale civile și procedurale se vor aplica dizolvării și lichidării acesteia. Regiuni precum Catalonia și Aragon solicită instanței să aprobe compensații financiare pentru munca unui partener în gospodărie sau în interesul financiar și profesional al celuilalt membru al cuplului.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Sistemele juridice ale unor comunități autonome acordă partenerului supraviețuitor dreptul de a-l moșteni pe partenerul decedat al cuplului în aceleași condiții ca în cazul unei căsătoriții. De asemenea, în anumite sisteme juridice ale unor comunități autonome este recunoscut dreptul de a moșteni bunurile din gospodăria comună și de a continua să utilizeze locuința comună timp de un an sau de a prelua contractul de închiriere a locuinței comune.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Autoritățile judiciare au competența de a stabili consecințele separării cu privire la bunuri. În orice caz, nu există o competență specifică în materia parteneriatelor de facto, cum este cazul în materia regimurilor matrimoniale (a se vedea articolele 769 și 807 din Codul de procedură civilă). Prin urmare, întrucât este vorba de o competență judiciară, împărțirea patrimoniului comun va fi reglementată de normele generale (articolul 50 și următoarele din Codul civil).

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

În general, există dispoziții specifice privind efectele față de terți în reglementările comunităților autonome, în plus de faptul că unele dintre acestea prevăd că parteneriatele de facto nu pot aduce atingere drepturilor terților. Doar în câteva comunități autonome, ambii membri ai unui cuplu răspund în solidar față de terți cu privire la anumite cheltuieli (de exemplu Andaluzia).

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru

Nu există norme procedurale specifice la nivel național sau în comunitățile autonome cu privire la dizolvarea și lichidarea bunurilor care aparțin cuplurilor care coabitează în fapt. Ca regulă generală, va fi vorba de un sistem de comunitate de bunuri (în indiviziune) - reglementat de articolul 392 și următoarele din Codul civil, fără a se aduce atingere dispozițiilor diferitelor drepturi civile existente în Spania - care va fi lichidat în conformitate cu normele generale ale oricărei comunități de bunuri aflate în indiviziune (articolul 400 din Codul civil).

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Pentru înregistrarea unui bun imobil este necesară obținerea unui act autentic întocmit de un notar.

Procedura de înregistrare va depinde de dispozițiile prevăzute de legislația civilă și trebuie desfășurată în conformitate cu aceste dispoziții. În cazul cuplurilor care sunt înregistrate și recunoscute din punct de vedere strict administrativ, fără efecte civile, registrul consideră această situație ca o coproprietate obișnuită. În orice caz, trebuie respectate principiile de înregistrare care se aplică documentelor publice sau autentice.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea

În Franța, există un singur tip de parteneriat civil: Pactul civil de solidaritate (pacte civil de solidarité) sau PACS. Acest tip de parteneriat este definit la articolul 515-1 din Codul civil (Code civil) drept „un contract încheiat între două persoane fizice majore, de sexe diferite sau de același sex, în scopul organizării unui trai comun”.

Parteneriatele înregistrate au consecințe patrimoniale între parteneri și în relația cu terții, care sunt mai puțin extinse decât cele ale regimului matrimonial și țin seama de dorințele partenerilor.

Aceste raporturi patrimoniale sunt reglementate de un set de norme juridice privind competențele, titlurile de proprietate și drepturile și obligațiile partenerilor în timpul PACS-ului.

În caz contrar, partenerii sunt supuși unei forme de regim primar obligatoriu, indiferent de regimul patrimonial ales. În această privință, articolul 515-4 din Codul civil prevede că partenerii se angajează să coabiteze, precum și să își acorde ajutor material și asistență reciprocă. În plus, partenerii răspund, în principiu, în mod solidar față de terți pentru datoriile contractate de unul dintre aceștia pentru nevoile vieții cotidiene.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

În temeiul legislației franceze, partenerii PACS pot alege între două regimuri patrimoniale.

În primul rând, regimul de drept comun (în absența unui acord specific), și anume separarea proprietății, precum și o prezumție de proprietate comună în absența unei dovezi în sens contrar. Astfel, fiecare partener continuă să administreze, să se bucure și să dispună în mod liber de propriile bunuri și fiecare dintre aceștia rămâne singurul responsabil pentru datoriile personale contractate înaintea sau în timpul pactului (articolul 515-5 din Codul civil). Numai în cazul în care se dovedește că bunul nu este proprietatea unuia dintre parteneri, se va considera că proprietatea este indiviză, fiecare deținând jumătate.

În al doilea rând, partenerii pot opta pentru un regim convenit de proprietate comună asupra bunurilor achiziționate după intrarea într-un PACS. Bunurile achiziționate împreună sau separat în cursul PACS-ului sunt considerate a fi deținute în comun de către parteneri, fiecare deținând jumătate (articolul 515-5-1 din Codul civil). Cu toate acestea, anumite bunuri menționate la articolul 515-5-2 din Codul civil rămân proprietatea exclusivă a fiecărui partener, de exemplu fondurile primite de fiecare partener după semnarea PACS-ului și care nu sunt utilizate pentru achiziționarea de bunuri, bunurile create și accesoriile acestora, bunurile personale, bunurile sau părțile de bunuri achiziționate cu fonduri care aparțineau unui partener înainte de înregistrarea contractului inițial sau de modificare, bunurile sau părțile de bunuri achiziționate cu fonduri primite prin donație sau moștenire și, în sfârșit, părțile din bunuri achiziționate prin vânzarea la licitație a unui bun deținut de unul dintre parteneri în cadrul unei proprietăți comune sau ca urmare a unei donații.

Reamintim că PACS este singura formă de parteneriat civil din Franța.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Partenerii pot încheia acordul PACS în fața unui ofițer de stare civilă (officier de l’état civil) sau în fața unui notar (notaire).

Articolul 515-3 din Codul civil prevede că „persoanele care încheie un pact civil de solidaritate fac o declarație comună în fața ofițerului de stare civilă pentru localitatea în care își stabilesc reședința comună sau, în cazul în care există un impediment grav în calea stabilirii unei astfel de reședințe, în fața ofițerului de stare civilă pentru localitatea în care își are reședința unul dintre parteneri”. Cu această ocazie, partenerii prezintă ofițerului de stare civilă contractul pe care l-au semnat.

Contractul PACS poate fi încheiat, de asemenea, printr-un act notarial. Notarul care întocmește actul obține ulterior declarația comună, înregistrează pactul și organizează formalitățile de publicare (articolul 515-3 al cincilea paragraf din Codul civil).

Partenerii pot opta pentru un regim de comunitate a bunurilor achiziționate după semnarea pactului, astfel cum este definit la articolul 515-5-1 din Codul civil. În caz contrar, aceștia vor fi supuși regimului legal de separare patrimonială prevăzut la articolul 515-5 din Codul civil.

În cursul unui PACS, partenerii pot decide să modifice sau să schimbe regimul patrimonial printr-un acord de modificare, care trebuie publicat în același mod ca pactul inițial. Acesta trebuie predat sau trimis ofițerului de stare civilă sau notarului care a primit documentul original spre înregistrare (articolul 515-3 al șaselea paragraf din Codul civil).

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în acord, regimul patrimonial pentru partenerii dintr-un PACS este regimul separării de bunuri. Cu toate acestea, partenerii pot decide în mod expres regimul de comunitate a bunurilor achiziționate după semnarea pactului definit la articolul 515-5-1 din Codul civil. „Partenerii pot opta în acordul inițial sau într-un acord de modificare pentru regimul de comunitate a bunurilor pe care le achiziționează, împreună sau separat, din momentul înregistrării acordurilor. Ulterior, aceste bunuri sunt considerate indivize, fiecare deținând jumătate, fără ca un partener să aibă un recurs împotriva celuilalt partener pentru o contribuție inegală”.

Indiferent de regimul ales, partenerii sunt supuși, de asemenea, unui regim primar obligatoriu care le definește drepturile și obligațiile între ei și față de terți. În această privință, articolul 515-4 din Codul civil prevede că partenerii se angajează să coabiteze, precum și să își acorde ajutor material și asistență reciprocă. În plus, partenerii răspund, în principiu, în mod solidar față de terți pentru datoriile contractate de unul dintre aceștia pentru nevoile vieții cotidiene.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Articolul 515-7 din Codul civil prevede că PACS este dizolvat prin decesul unuia dintre parteneri sau prin căsătoria partenerilor sau a unui partener. În acest caz, dizolvarea produce efecte de la data evenimentului. Acesta este dizolvat, de asemenea, printr-o declarație comună a partenerilor sau printr-o decizie unilaterală a unui partener.

În relația dintre parteneri, dizolvarea PACS-ului produce efecte de la data înregistrării sale. Aceasta este opozabilă terților din ziua în care au fost îndeplinite formalitățile de publicare.

Dizolvarea sau anularea parteneriatului implică lichidarea regimului patrimonial.

Conform articolului 515-7 al zecelea paragraf din Codul civil, partenerii sunt responsabili de lichidarea drepturilor și obligațiilor care decurg din PACS. Un judecător se va pronunța asupra consecințelor patrimoniale ale separării numai în cazul în care partenerii nu ajung la un acord.

Fiecare partener își recuperează proprietatea personală.

Proprietatea comună este împărțită în mod egal, cu excepția cazului în care se încheie acorduri contractuale diferite. De exemplu, nimic nu îi împiedică pe foștii parteneri să continue să dețină bunuri în comun.

Datoriile între parteneri trebuie să fie lichidate.

Dispozițiile privind alocarea preferențială prin partaj (articolele 831, 831-2, 832-3 și 832-4 din Codul civil) sunt aplicabile între parteneri.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Decesul unuia dintre parteneri are ca efect dizolvarea parteneriatului înregistrat, în ziua decesului, și implică lichidarea regimului patrimonial în conformitate cu aceleași modalități menționate mai sus.

În conformitate cu dreptul succesoral francez, partenerul supraviețuitor nu este un moștenitor legal. Acesta poate fi însă numit moștenitor într-un testament.

Partenerul supraviețuitor poate pretinde dreptul de posesie temporară, timp de un an, asupra bunului imobil ocupat efectiv ca reședința sa principală la data decesului (astfel cum se prevede la articolul 763 primul și al doilea paragraf).

Cu toate acestea, acest drept nu este o politică publică, iar persoana decedată își poate priva partenerul supraviețuitor de acest drept, prin testament.

Partenerul supraviețuitor poate solicita, de asemenea, o alocare preferențială a locuinței familiei în cazul în care persoana decedată a exprimat în mod expres această dispoziție în testamentul său (articolul 515-6 al doilea paragraf din Codul civil).

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Judecătorul din cadrul instanței de dreptul familiei (juge aux affaires familiales, JAF) are competență în materia regimului de comunitate de bunuri între partenerii din cadrul unui PACS sau concubini [Legea nr. 2009-506 din 12 mai 2009 privind simplificarea legii (loi n° 2009-506 du 12 mai 2009 sur la simplification du droit), Decretul nr. 2009-1591 din 17 decembrie 2009 privind procedurile în fața judecătorului din cadrul instanței de dreptul familiei care se referă la regimurile matrimoniale și dreptul de proprietate comună (décret n° 2009-1591 du 17 décembre 2009 relatif à la procédure devant le juge aux affaires familiales en matière de régimes matrimoniaux et d'indivisions), Circulara CIV/10/10 din 16 iunie 2010 privind competențele judecătorului din cadrul instanței de dreptul familiei în materie de lichidare (circulaire CIV/10/10 du 16 juin 2010 sur les compétences du juge aux affaires familiales en matière de liquidation)].

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

Potrivit articolului 515-4 al doilea paragraf din Codul civil, care este aplicabil indiferent de regimul patrimonial ales de parteneri, partenerii sunt considerați răspunzători în solidar față de terți pentru datoriile asumate de unul dintre ei pentru nevoile vieții cotidiene. Cu toate acestea, o astfel de răspundere solidară nu se aplică cheltuielilor vădit excesive. Aceasta nu se aplică nici în cazul în care datoriile în cauză nu au fost contractate cu acordul ambilor parteneri pentru cumpărare cu plata în rate sau împrumuturi, cu excepția cazului în care se referă la sume mici necesare pentru nevoile vieții cotidiene, iar valoarea cumulată a sumelor, în cazul în care există mai multe împrumuturi, nu este în mod evident excesivă în raport cu stilul de viață al gospodăriei.

Potrivit articolului 515-5 al treilea paragraf din Codul civil, partenerul care deține în mod individual un bun mobil este considerat, față de un terț de bună-credință, a avea capacitatea de a efectua orice act de administrare, de folosință sau de dispoziție cu privire la bunul respectiv.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru

Conform articolului 515-7 al zecelea paragraf din Codul civil, la dizolvarea unui PACS partenerii sunt responsabili de lichidarea drepturilor și obligațiilor care decurg din PACS. Un judecător se va pronunța asupra consecințelor patrimoniale ale separării numai în cazul în care partenerii nu ajung la un acord.

Partajul se poate realiza pe cale amiabilă sau pe cale judiciară. În cazul unei soluționări pe cale amiabilă, partenerii încheie un acord de partaj. Acesta va fi sub forma unui act notarial, în cazul în care se referă la un bun imobil care necesită înregistrare cadastrală. Partajul se face pe cale judiciară dacă părțile nu ajung la un acord cu privire la lichidarea sau distribuirea bunurilor. Judecătorul se pronunță asupra cererilor de continuare a posesiei în comun sau de alocare preferențială (articolul 831 din Codul civil).

În cazul în care partenerii se aflau sub incidența regimului patrimonial de drept comun, și anume separarea bunurilor, toate bunurile a căror proprietate se poate dovedi ca fiind a unuia sau a celuilalt partener vor reveni proprietarului lor. În mod similar, datoriile personale ale unui partener rămân personale. Dimpotrivă, bunurile a căror proprietate nu se poate dovedi ca fiind a unuia sau a celuilalt partener sunt considerate bunuri deținute în comun, fiecare deținând jumătate.

În cazul în care partenerii au optat pentru regimul comunității de bunuri achiziționate după intrarea în parteneriat, se consideră că bunurile indivize aparțin fiecărui partener, fiecare deținând jumătate. În consecință, bunurile deținute în comun vor fi împărțite în mod egal între parteneri, cu excepția bunurilor care rămân în proprietatea fiecăruia (a se vedea mai sus și articolul 515-5-2 din Codul civil).

Dispozițiile privind alocarea preferențială prin partaj (articolele 831, 831-2, 832-3 și 832-4 din Codul civil) sunt aplicabile între parteneri.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

În cazul partajului pe cale amiabilă al unui bun care necesită înregistrare cadastrală (cu alte cuvinte, un bun imobil), actul de lichidare și de partaj trebuie fie încheiat în formă autentică.

Articolul 710-1 din Codul civil prevede că, „pentru a se putea încheia formalitățile de înregistrare cadastrală, orice act sau drept trebuie să se întemeieze pe un act autentic întocmit de un notar care profesează în Franța, o hotărâre judecătorească sau un act autentic emis de o autoritate administrativă”.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

Forma de „parteneriat civil” prevăzută de legislația malteză este aceea a „uniunii civile” conform Legii privind uniunile civile – Capitolul 530 din Legile Maltei. Înregistrarea parteneriatului ca uniune civilă este permisă între două persoane de același sex sau de sex diferit. Odată înregistrată, uniunea civilă are efectele și consecințele corespunzătoare conform legii căsătoriei civile. Partenerii dintr-o uniune civilă contractată înainte de intrarea în vigoare a Legii din mai 2017 de modificare a Legii privind căsătoria și a altor legi pot, în termen de 5 ani de la 1 septembrie 2017, să transforme uniunea civilă în căsătorie. În cazul în care uniunea civilă se transformă în căsătorie, uniunea civilă încetează după transformare, iar căsătoria rezultată este considerată a fi existat de la data constituirii uniunii civile.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Întrucât o uniune civilă și o căsătorie civilă produc aceleași efecte juridice, regimurile matrimoniale sunt, la rândul lor, aceleași. În conformitate cu legislația malteză, părțile care ar dori să facă parte dintr-o uniune civilă au libertatea de a-și alege regimul care le va reglementa patrimoniul. Totuși, regimul matrimonial principal din Malta este cel al comunității de bunuri dobândite.

Acest regim se aplică, în temeiul legii, oricărei uniuni, cu excepția cazului în care părțile la o uniune deja încheiată sau urmează să se încheie decid, prin intermediul unui înscris autentic, că regimul lor matrimonial va fi guvernat de un alt regim, care nu poată să contravină spiritului legislației malteze. Respectivul regim trebuie instituit printr-un înscris autentic.

Alte tipuri de regimuri matrimoniale existente în Malta și care se aplică și uniunilor civile sunt cel al separației de bunuri și cel al comunității de surplus sub separație de bunuri.

Comunitatea de bunuri dobândite, în calitate de regim matrimonial legal din Malta, prevede că tot ceea ce este dobândit de părți în urma parteneriatului face parte din comunitatea de bunuri dobândite și, prin urmare, aparține ambelor părți în cote egale. Legislația malteză prevede în mod specific bunurile ce vor face parte din comunitatea de bunuri dobândite și exclude donațiile, moștenirile și bunurile ce aparțin doar uneia dintre părți.

Separația de bunuri, un alt regim matrimonial pe care părțile îl pot alege în locul comunității de bunuri dobândite, prevede că fiecare parte are dreptul să dețină controlul absolut asupra bunurilor dobândite înainte și după uniune și să le administreze, fără a fi necesar acordul celeilalte părți.

Comunitatea de surplus sub separație de bunuri, un alt regim matrimonial pe care părțile îl pot alege în locul comunității de bunuri dobândite, prevede că fiecare dintre părțile parteneriatului are dreptul să dobândească, să întrețină și să administreze bunurile cumpărate în numele său în calitate de proprietar exclusiv al bunului respectiv. Însă, în cadrul acestui regim, părțile nu sunt împiedicate să dobândească bunuri împreună, care să fie administrate în comun de acestea.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

În cadrul regimului comunității de bunuri dobândite, regula generală este aceea că ambele părți sunt obligate să reglementeze și să administreze în comun bunurile matrimoniale. Totuși, în ceea ce privește acest regim, legislația malteză face distincție între administrarea obișnuită, adică acele acte care pot fi realizate de unul dintre parteneri pe cont propriu, și o administrare extraordinară, adică actele efectuate de părți în comun. Legislația malteză enumeră doar actele de administrare extraordinară; prin urmare, ceea ce legea nu menționează în mod expres trebuie considerat a constitui un act de administrare obișnuită. Prin urmare, o cerință formală care trebuie întotdeauna respectată pentru buna funcționare a regimului comunității de bunuri dobândite este acordul ambelor părți ale parteneriatului. În cazurile în care nu s-a acordat consimțământul părților pentru un contract de transfer sau de creare a unui drept real sau personal asupra bunurilor mobile și imobile, contractul poate fi anulat la cererea părții care nu și-a dat acordul.

În cadrul regimului separației de bunuri, regula generală este aceea că fiecare parte din parteneriat are dreptul să reglementeze și să administreze bunurile în nume propriu, fără consimțământul celeilalte părți.

În cadrul regimului comunității de surplus sub separație de bunuri, regula generală este aceea că, atunci când una dintre părțile parteneriatului alege să dobândească bunuri pe cont propriu, aceasta poate face acest lucru fără a fi nevoită să obțină mai întâi consimțământul celeilalte părți și are dreptul de a reglementa și de a administra bunul respectiv singură. Iar dacă ambele părți ale parteneriatului fac o achiziție comună, se presupune că ambele și-au dat acordul și, prin urmare, ambele au dreptul de a reglementa și de a administra achiziția în comun.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

În cadrul regimului comunității de bunuri dobândite, partenerii sunt obligați să acționeze în comun. Prin urmare, aceștia nu sunt liberi să reglementeze și să administreze singuri, cu excepția acelor acte de administrare obișnuită care nu necesită acordul ambelor părți.

Pe de altă parte, în cadrul regimului separației de bunuri, fiecare partener este liber să facă ce consideră de cuviință cu bunurile aflate pe numele său, fără nicio interferență din partea celeilalte părți.

În cadrul regimului comunității de surplus sub separație de bunuri, în cazul în care una dintre părțile la acord face o achiziție fără acordul celeilalte, partea dobânditoare este liberă să reglementeze regimul fără restricții. Totuși, dacă părțile dobândesc bunuri în comun, acestea pot acționa împreună numai în cazul în care este vorba despre o achiziție comună.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În cadrul regimului comunității de bunuri dobândite, legea prevede clar că acest regim intră în vigoare la data căsătoriei și încetează la decesul unuia dintre soți sau la desfacerea căsătoriei. De asemenea, legea prevede că, în cazul despărțirii soților, se poate solicita partajul legal al patrimoniului.

În cadrul regimului comunității de surplus sub separație de bunuri, legea prevede că acesta încetează, printre altele, la desfacerea căsătoriei și la separarea legală a soților.

Totuși, în cadrul regimului separației de bunuri, în cazul în care soții au pus capăt căsătoriei, s-au separat sau au anulat căsătoria, aceștia continuă să dispună de bunurile dobândite în nume propriu și să le administreze.

Acest lucru se aplică și în cazul parteneriatelor înregistrate.

Prin urmare, efectele divorțului, separării sau anulării asupra bunurilor matrimoniale sunt de așa natură încât tot ceea ce s-a obținut în timpul căsătoriei este împărțit între părți, fie pe cale amiabilă, fie printr-o hotărâre a instanței competente.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

La decesul uneia dintre părți, legea succesorală malteză se va aplica numai dacă Malta are jurisdicție, iar principalul factor care trebuie luat în considerare este dacă defunctul a lăsat sau nu un testament.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Autoritatea competentă să se pronunțe cu privire la regimurile matrimoniale este Curtea Civilă (secția de dreptul familiei) - Il-Qorti Ċivili (Sezzjoni tal-Familja).

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

Odată ce regimul matrimonial produce efecte în cazul parteneriatului, acesta dă naștere, dacă este cazul, unei relații juridice între parteneri și terți. Terții au dreptul să își exercite drepturile legale împotriva ambilor parteneri în comun sau separat, după caz, în funcție de persoana cu care au încheiat un contract sau față de care au contractat o datorie.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

Procedura de partaj are loc în mod normal în etapa în care părțile au inițiat procedura de separare sau divorț. Înainte de a apela la instanța competentă, aceste tipuri de proceduri impun părților să înceapă procedura de mediere, în care mediatorul are sarcina de a încerca să le împace.

Dacă medierea este reușită, partenerii se pot separa într-un mod amiabil și pot ajunge la un acord cu privire la drepturile lor reciproce, la drepturile lor asupra copiilor și la împărțirea patrimoniului matrimonial, printr-un înscris autentic examinat de instanța competentă, care se asigură că drepturile părților sunt echilibrate. După aprobarea de către instanța competentă, acest contract este legalizat și înregistrat în vederea producerii tuturor efectelor juridice, inclusiv în ceea ce-i privește pe terți.

Dacă medierea nu este încununată de succes și părțile nu ajung la un acord pe cale amiabilă, acestea trebuie să inițieze procedura corespunzătoare în fața instanței competente, unde să pledeze pentru dizolvarea regimului matrimonial, astfel încât patrimoniul matrimonial să poată fi împărțit între ele. Odată ce hotărârea instanței competente dobândește autoritate de lucru judecat, această hotărâre este înregistrată în vederea producerii tuturor efectelor juridice, inclusiv în ceea ce îi privește pe terți.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Pentru ca bunurile imobile să fie înregistrate în Malta, notarul public care a întocmit contractul prezintă un act de legalizare la Registrul Public în acest scop. Odată cu înregistrarea actului de legalizare, bunurile imobile sunt înregistrate, iar contractul este obligatoriu din punct de vedere legal pentru părți și opozabil terților.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

Pe lângă instituția căsătoriei, în Austria există și instituția parteneriatului înregistrat în conformitate cu Legea privind parteneriatele înregistrate [Eingetragenene Partnerschaft-Gesetz, EPG].

În hotărârea sa din 4 decembrie 2017, Curtea Constituțională a eliminat diferențele de reglementări pentru cuplurile formate din persoane de sex opus și pentru cele formate din persoane de același sex. De la 1 ianuarie 2019, cuplurile de același sex pot să se căsătorească în Austria. În mod similar, cuplurile de sex opus pot încheia un parteneriat înregistrat (ceea ce nu li se permitea, anterior, decât cuplurilor de același sex).

Există diferențe minore între normele care reglementează parteneriatele înregistrate și cele aplicabile cuplurilor căsătorite, de exemplu în ceea ce privește vârsta minimă (18 ani; „certificatul care atestă lipsa oricărui impediment în calea căsătoriei” nu este obligatoriu începând de la 16 ani) și în ceea ce privește desfacerea unui parteneriat înregistrat (permisă după trei ani de separare a partenerilor; în ceea ce privește căsătoriile, în cazuri excepționale se prevede o perioadă de șase ani).

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Ca și în cazul căsătoriei, regimul matrimonial implicit pentru parteneriatele înregistrate este regimul separației de bunuri (Gütertrennung) [articolul 1217 alineatul (2) coroborat cu articolul 1233 din Codul civil austriac, Allgemeines Bürgerliches Gesetzbuch]. Fiecare partener înregistrat își păstrează bunurile introduse în parteneriat și este singurul proprietar al bunurilor pe care le dobândește. Acesta este, de asemenea, unicul creditor al debitorilor săi și unicul debitor al creditorilor săi.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Partenerii înregistrați își pot reglementa regimul matrimonial prin intermediul unui acord de parteneriat înregistrat, în aceleași condiții ca și cuplurile căsătorite. Părțile pot alege un regim matrimonial implicit diferit, prin intermediul unui acord contractual. Astfel de acorduri trebuie să facă obiectul unui act notarial pentru a fi valabile (articolul 1 din actul notarial, Notariatsaktsgesetz).

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

În ceea ce privește fondul, se aplică aceleași norme ca cele care reglementează căsătoria.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În ceea ce privește fondul, se aplică aceleași norme ca cele care reglementează căsătoria (articolul 24 și următoarele din Legea privind parteneriatul înregistrat).

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În ceea ce privește fondul, se aplică aceleași norme ca cele care reglementează căsătoria (articolul 24 și următoarele din Legea privind parteneriatul înregistrat).

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În ceea ce privește fondul, se aplică aceleași norme ca cele care reglementează căsătoria.

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

În ceea ce privește fondul, se aplică aceleași norme ca cele care reglementează căsătoria.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

În ceea ce privește fondul, se aplică aceleași norme ca cele care reglementează căsătoria.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Cererea de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară trebuie depusă la instanța districtuală în a cărei rază teritorială se află bunul imobil care urmează să fie înregistrat.

Cererea trebuie depusă în scris și trebuie semnată de către solicitant. În principiu, nu este necesară autentificarea semnăturii decât dacă este inclusă în cerere o declarație de înregistrare (Aufsandungserklärung).

Cererea trebuie să fie însoțită de un act public sau un document privat care să conțină temeiul juridic pentru achiziția bunului imobil (de exemplu, un contract de achiziție), precum și semnăturile autentificate ale părților. Pe lângă detaliile exacte referitoare la bunul imobil, documentele private trebuie să includă o declarație de înregistrare (Aufsandungserklärung).

Declarația de înregistrare este o declarație explicită care atestă consimțământul pentru înregistrare (înscrierea în cartea funciară) dat de persoana al cărei drept este restricționat, grevat de sarcini, anulat sau transferat unei alte persoane (vânzătorul, în cazul unui contract de cumpărare). Declarația de înregistrare trebuie să fie autentificată de o instanță judecătorească sau de un notar și semnată de partea contractantă. Declarația de înregistrare poate fi depusă, de asemenea, ca parte a cererii de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară. În acest caz, semnăturile de pe cerere trebuie să fie autentificate de către o instanță judecătorească sau de către un notar.

Cererea trebuie să fie însoțită de un certificat care să ateste respectarea obligațiilor fiscale (steuerrechtliche Unbedenklichkeitsbescheinigung), în conformitate cu articolul 160 din Codul fiscal federal (Bundesabgabeordnung). Certificatul constituie confirmarea din partea autorității fiscale a faptului că nu există obstacole în calea înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară în ceea ce privește impozitele datorate.

În cazul în care cererea este redactată de un avocat sau de un notar, aceasta trebuie să fie depusă pe cale electronică. În acest caz, documentele anexate trebuie plasate într-o arhivă de documente electronice. Certificatul referitor la respectarea obligațiilor fiscale furnizat de autoritatea fiscală poate fi înlocuit cu o declarație de autoevaluare a impozitelor redactată de avocat sau de notar.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate - Portugalia

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

Sistemul juridic portughez nu prevede instituția parteneriatului înregistrat.

Legea nr. 7/2001 definește totuși anumite măsuri de protecție a uniunilor de facto. Printre aceste măsuri, prevăzute la articolul 3 din legea menționată, se numără dreptul partenerului supraviețuitor de a utiliza domiciliul conjugal și de a primi o pensie. În plus, articolul 2020 din Codul civil portughez (Código Civil) prevede dreptul partenerului supraviețuitor la pensie alimentară.

Versiunile actualizate ale legislației menționate mai sus pot fi consultate în limba portugheză făcând click pe următoarele linkuri:

Legea 7/2001

Codul civil portughez

Notă: Prezenta fișă informativă conține informații generale, fără caracter obligatoriu pentru punctul de contact, Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială, instanțele judecătorești sau orice alte persoane. Vă sfătuim să consultați întotdeauna versiunea cea mai recentă a legislației aplicabile. Informațiile furnizate nu înlocuiesc consultanța juridică acordată de un practician în domeniul dreptului.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

A se vedea răspunsul la întrebarea 1.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

În sistemul juridic sloven nu există instituția parteneriatului înregistrat.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

/

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

/

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

/

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

/

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

/

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

/

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

/

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

/

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

/

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

În Finlanda există un singur tip de parteneriat înregistrat, și anume cel format din persoane de același sex și înregistrat până în 2017.

Modificările aduse Legii privind căsătoria și Legii privind parteneriatele înregistrate au intrat în vigoare la începutul lunii martie 2017. De la această dată, nu mai este posibilă înregistrarea unui parteneriat în Finlanda, întrucât persoanele de același sex se pot căsători.

Persoanele care au încheiat un parteneriat înregistrat pot, dacă doresc, să transforme parteneriatul în căsătorie, dacă parteneriatul este înregistrat în Finlanda. Acest lucru nu este însă obligatoriu, cuplurile putând continua să conviețuiască în cadrul parteneriatului înregistrat.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

Raporturile patrimoniale ale unui parteneriat înregistrat sunt reglementate de aceleași norme ca și regimurile matrimoniale.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Părțile la un parteneriat înregistrat pot să încheie o convenție matrimonială anterior sau posterior înregistrării parteneriatului înregistrat. Transformarea unui parteneriat înregistrat într-o căsătorie nu afectează valabilitatea convenției matrimoniale încheiate înainte sau după înregistrarea parteneriatului.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

Raporturile patrimoniale ale unui parteneriat înregistrat sunt reglementate de aceleași norme ca și regimurile matrimoniale.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

Partajul bunurilor după desfacerea parteneriatului înregistrat urmează aceleași reguli ca cel care are loc în caz de divorț.

Partajul bunurilor se poate face încă din perioada de reflecție în cazul desfacerii parteneriatului înregistrat, din momentul introducerii acțiunii la instanța de fond. Oricare dintre părți poate solicita partajul bunurilor.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În cazul decesului uneia dintre părțile la un parteneriat înregistrat, partajul bunurilor se efectuează în același mod ca și în cazul căsătoriei, iar partenerul supraviețuitor are drepturi echivalente cu cele ale soțului supraviețuitor.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În Finlanda, autoritatea nu inițiază acțiuni din proprie inițiativă. În cazul în care părțile nu ajung la un acord cu privire la partaj, instanța de fond (Käräjäoikeus), la cerere, numește un executor testamentar care va proceda la partajarea patrimoniului.

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

Efectele patrimoniale ale unui parteneriat înregistrat în raporturile juridice dintre un partener și terți sunt echivalente cu efectele patrimoniale ale unei căsătorii în contextul acestor raporturi juridice.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

După dizolvarea parteneriatului înregistrat, partajul se face în același mod ca și după desfacerea căsătoriei.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Dreptul de proprietatea asupra bunurilor imobile este înregistrat în momentul în care se solicită titlul de proprietate. Titlul de proprietate este înscris în registrul ipotecilor. Proprietarul figurează apoi pe certificatul de proprietate.

În cazul unei modificări a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile ca urmare a unui partaj sau a separării bunurilor, actul original, o justificare a motivului partajului sau separării, cum ar fi o declarație a instanței de fond privind existența unei acțiuni de desfacere a unui parteneriat, precum și o eventuală chitanță privind achitarea taxelor pe transferul bunurilor, se depun la Serviciul național de cartografiere (Maanmittauslaitos) în scopul eliberării titlului de proprietate.

Perioada de înregistrare a titlului de proprietate asupra bunurilor imobile în urma partajului ca urmare a desfacerii unui parteneriat înregistrat începe din momentul în care partajul devine definitiv. Această perioadă de înregistrare este de șase luni.

1 Există diferite forme de parteneriat înregistrat în acest stat membru? Explicați diferențele dintre acestea.

Nu, există o singură formă de parteneriat înregistrat, destinat cuplurilor de același sex. Posibilitatea de a încheia un astfel de un parteneriat nu mai există însă din 2009, odată cu modificarea legislației privind căsătoria. Potrivit acestor modificări, cuplurile de același sex se pot căsători în aceleași condiții cu cele heterosexuale. Prin urmare, dispozițiile legale privind căsătoria se aplică fără distincție cuplurilor heterosexuale sau homosexuale. Cu toate acestea, un parteneriat înregistrat înainte de 2009 rămâne valabil până la dizolvarea acestuia la cererea părților sau până când părțile doresc să îl transforme în căsătorie.

2 Există un cadru legal care reglementează aspectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate în acest stat membru? Ce prevede acesta? Căror forme de parteneriat înregistrat li se aplică acest cadru?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

3 În ce mod pot partenerii să își aleagă regimul patrimonial al parteneriatului înregistrat? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

4 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim patrimonial pentru parteneriatul înregistrat?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

5 Care sunt efectele juridice ale desfacerii sau ale anulării parteneriatului asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

6 Care sunt efectele juridice ale decesului unuia dintre parteneri asupra efectelor patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

7 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește efectele patrimoniale ale parteneriatului înregistrat?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

8 Care sunt efectele regimului patrimonial al parteneriatului înregistrat asupra raportului juridic dintre un partener și un terț?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

9 O scurtă descriere a procedurii de lichidare, inclusiv partajul și repartizarea bunurilor care au făcut obiectul parteneriatului înregistrat în acest stat membru.

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.

10 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

În cazul parteneriatelor înregistrate se aplică aceleași reguli ca în cazul cuplurilor căsătorite.