Asistenţă juridică

Croaţia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Articolul 151 din Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku) prevede că cheltuielile aferente litigiului includ cheltuielile suportate în cursul procedurii sau în legătură cu aceasta. Aceste costuri includ, de exemplu, cheltuielile pentru prezentarea de probe, taxele judiciare, cheltuielile de publicitate, diurna și cheltuielile de deplasare ale judecătorilor și ale grefierilor, cheltuielile de deplasare ale părților ocazionate de înfățișarea lor în instanță și alte costuri similare. Cheltuielile aferente litigiului includ, de asemenea, remunerația pentru activitatea avocaților și a altor persoane care au dreptul la remunerație în condițiile legii.

În conformitate cu articolul 152 din Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku), fiecare parte trebuie să achite în avans costurile pe care trebuie să le suporte pentru acțiunile sale. În cazul în care una dintre părți propune prezentarea unor probe, aceasta are obligația, impusă prin ordin al instanței, să plătească, în avans, suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor care trebuie suportate pentru introducerea probelor. În cazul litigiilor, succesul este principiul de bază atunci când se hotărăște care este partea ce va suporta la final costurile aferente litigiului. Astfel, articolul 154 alineatul (1) din Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku) prevede că o parte care cade în pretenții este obligată să plătească cheltuielile părții adverse și ale intervenientului său în cadrul procedurii. Intervenientul care susține partea care cade în pretenții trebuie să suporte costurile ocazionate de acțiunile sale. În temeiul articolului 154 alineatul (2) din Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku), în cazul în care o parte obține un succes parțial în litigiu, instanța trebuie să decidă cu privire la rambursarea cheltuielilor pe baza gradului de succes în cadrul litigiului, în legătură cu procedura care a fost depusă în cele din urmă. Se aplică norme speciale pentru cazurile în care costurile aferente litigiilor sunt suportate ca urmare a culpei uneia dintre părți sau din cauza unui eveniment cu care s-a confruntat partea respectivă, atunci când hotărârea este pronunțată pe baza unei mărturisiri, când reclamantul renunță la proces sau își retrage pretenția, când litigiul este soluționat de instanță și părțile implicate în litigiu participă la litigiu [articolele 156-161 din Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku)].

2 Ce presupune asistența juridică?

În temeiul Legii privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći), scopul asistenței judiciare este acela de a garanta egalitatea în fața legii, de a oferi resortisanților Republicii Croația și altor persoane o protecție judiciară eficace și acces la instanță și la alte organisme publice, în condiții egale, în conformitate cu dispozițiile Legii privind asistența judiciară gratuită.

Asistența judiciară este oferită sub formă de asistență judiciară primară sau secundară.

Asistența judiciară primară include:

  • informații juridice generale;
  • consultanță juridică;
  • depunerea unor documente în scris la organismele de drept public, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și organizațiile internaționale în conformitate cu tratatele internaționale și cu normele privind funcționarea acestor organisme;
  • reprezentarea în cadrul procedurilor în fața organismelor de drept public;
  • asistență judiciară pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor.

Asistența judiciară primară este oferită de oficiile administrației de stat la nivel județean și de organismul administrativ competent al Municipiului Zagreb (denumite în continuare: birouri), asociații autorizate și cabinete de avocatură. Pentru furnizarea de asistență judiciară primară, birourile sunt autorizate să furnizeze informații juridice generale și consultanță juridică și să depună documente.

Asistența judiciară secundară include:

  • consultanță juridică;
  • depunerea unor documente în scris în cadrul procedurilor privind protecția drepturilor lucrătorilor în raportul de muncă cu angajatorul;
  • depunerea unor documente în scris în cadrul procedurilor judiciare;
  • reprezentarea în procedurile judiciare;
  • asistență judiciară pentru soluționarea pe cale amiabilă a unui litigiu.

Asistența judiciară secundară este oferită de avocați.

Asistența judiciară secundară include, de asemenea:

  • exonerare de la plata cheltuielilor aferente litigiului;
  • exonerare de la plata taxelor judiciare.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Următoarele persoane sunt eligibile pentru a beneficia de asistență judiciară gratuită:

  • resortisanții croați;
  • copiii care nu sunt resortisanți croați și sunt găsiți în Republica Croația neînsoțiți de un adult responsabil în condițiile legii;
  • resortisanții străini cu permis de ședere temporară în condiții de reciprocitate sau resortisanți străini cu permis de ședere permanentă;
  • resortisanții străini aflați sub protecție temporară;
  • resortisanții străini aflați în situație de ședere ilegală și resortisanții străini cu permis de ședere pe termen scurt în procedurile de pronunțare a unei decizii de expulzare sau a unei decizii de returnare;
  • solicitanții de azil, resortisanții străini aflați sub protecție subsidiară și membrii familiilor lor având reședința legală în Republica Croația, în procedurile în care asistența judiciară nu este prevăzută de o lege specifică.

În general, pentru a beneficia de asistență judiciară secundară trebuie îndeplinite următoarele condiții privind deținerea de bunuri:

  1. veniturile totale ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale nu trebuie să depășească lunar valoarea bazei bugetare (3 326,00 HRK) pentru fiecare membru al gospodăriei; și
  2. valoarea totală a bunurilor deținute de solicitant și de membrii gospodăriei sale nu trebuie să depășească valoarea a 60 de baze bugetare (199 560,00 HRK).

Asistența judiciară secundară va fi acordată fără a determina situația financiară dacă solicitantul este:

  1. un copil aflat în procesul de exercitare a dreptului la întreținere;
  2. victima unei infracțiuni violente în proceduri care au ca obiect exercitarea dreptului la despăgubire pentru prejudiciul cauzat de infracțiune;
  3. o persoană îndreptățită la o indemnizație de sprijin în conformitate cu reglementările specifice care guvernează exercitarea drepturilor în cadrul sistemului de protecție socială; sau
  4. o persoană care are dreptul la prestații în temeiul Legii privind drepturile veteranilor de război din patria croată și ale membrilor familiilor lor (Zakon o pravima hrvatskih branitelja iz Domovinskog rata i članova njihovih obitelji) și al Legii privind protecția invalizilor de război militari și civili (Zakon o zaštiti vojnih i civilnih invalida rata).

Asistența judiciară poate fi acordată și pentru litigiile transfrontaliere. Un litigiu transfrontalier este un litigiu în care solicitantul de asistență judiciară își are adresa permanentă sau are reședința uzuală într-un stat membru al Uniunii Europene, care nu este statul membru în care instanța își desfășoară activitatea sau în care hotărârea urmează să fie executată.

Asistența judiciară în litigiile transfrontaliere se acordă în cazul acțiunilor civile și comerciale și în procedurile de mediere sau de soluționare extrajudiciară, executarea de înscrisuri autentice și acordarea de consultanță judiciară în astfel de proceduri. Dispozițiile privind asistența judiciară în litigiile transfrontaliere nu se aplică în cadrul procedurilor în materie fiscală, vamală și nici în alte proceduri administrative.

Solicitantul asistenței judiciare în cazul unui litigiu transfrontalier va beneficia de asistență judiciară dacă îndeplinește condițiile stabilite prin Legea privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći). În mod excepțional, asistența judiciară poate fi acordată unui solicitant care nu îndeplinește condițiile de acordare a asistenței judiciare prevăzute de Legea privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći), dacă dovedește că nu poate plăti cheltuielile aferente procedurilor din cauza diferenței dintre costul al vieții din statul membru de reședință și cel din Republica Croația.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară primară poate fi furnizată pentru orice chestiune judiciară:

  • dacă solicitantul nu deține cunoștințe suficiente și nu are capacitatea suficientă pentru a-și exercita dreptul;
  • dacă solicitantului nu i s-a acordat asistență judiciară pe baza unor reglementări specifice;
  • dacă cererea depusă nu este vădit nefondată; și
  • dacă circumstanțele materiale ale solicitantului nu permit plata asistenței judiciare profesionale, întrucât plata acesteia ar putea periclita mijloacele de subzistență ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale.

Asistența judiciară secundară furnizată de avocați și exonerarea de la plata cheltuielilor aferente litigiului poate fi acordată în următoarele tipuri de proceduri:

  • în legătură cu drepturile reale, cu excepția procedurilor care vizează cartea funciară;
  • în legătură cu procedurile legate de litigiile de muncă;
  • în legătură cu relațiile de familie, cu excepția procedurilor de divorț prin acord reciproc în care soții nu au copii minori în comun sau adoptați sau copii asupra cărora aceștia își exercită autoritatea părintească după vârsta majoratului;
  • proceduri de executare silită și proceduri aferente valorilor mobiliare pentru executarea sau asigurarea unei creanțe care rezultă din procedurile pentru care se poate acorda asistență judiciară în conformitate cu dispozițiile Legii privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći);
  • soluționarea pe cale amiabilă a litigiului;
  • în mod excepțional, în toate celelalte proceduri judiciare administrative și civile, atunci când o astfel de necesitate apare ca urmare a condițiilor de trai specifice ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale și în conformitate cu scopul fundamental al Legii privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći).

Asistența judiciară secundară oferită de avocați poate fi acordată în procedurile menționate mai sus în următoarele condiții:

  • dacă procedurile au un caracter mai complex;
  • dacă solicitantul nu se poate reprezenta singur;
  • dacă circumstanțele materiale ale solicitantului nu permit plata asistenței judiciare profesionale, întrucât plata acesteia ar putea pune în pericol mijloacele de subzistență ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale, în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la articolul 14 din Legea privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći);
  • dacă nu este o cauză care implică litigii vexatorii;
  • dacă, în ultimele șase luni de la data depunerii cererii, nu a fost respinsă o cerere depusă de solicitant din cauza furnizării intenționate a unor informații incorecte; și
  • dacă solicitantului nu i s-a acordat asistență judiciară pe baza unor reglementări specifice.

Exonerarea de la plata taxelor judiciare poate fi acordată în cadrul tuturor acțiunilor în justiție (acțiuni civile și litigii administrative), dacă circumstanțele materiale ale solicitantului sunt de așa natură încât plata asistenței judiciare profesionale ar periclita mijloacele de subzistență ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale, sub rezerva condițiilor speciale prevăzute la articolul 14 din Legea privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći). Atunci când se ia o decizie, se va acorda o atenție specială valorii taxelor judiciare în cadrul procedurii pentru care se solicită exonerarea.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Biroul trebuie să decidă asupra unei cereri de aprobare a asistenței judiciare secundare în termen de 15 zile de la data depunerii acesteia. Dacă solicitantul pierde dreptul de a iniția acțiunea pentru care a depus cererea, ca urmare a expirării termenului, biroul trebuie să pronunțe o decizie privind cererea într-o perioadă mai scurtă, pentru a permite solicitantului să inițieze acțiunea în timp util.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Procedura pentru obținerea asistenței judiciare primare este inițiată prin contactarea directă a furnizorului de asistență judiciară primară (asociație autorizată, cabinet sau birou de avocatură) și nu este necesară completarea unui formular specific de cerere.

Procedura pentru obținerea asistenței judiciare secundare este inițiată prin depunerea unei cereri de acordare a asistenței judiciare pe formularul prevăzut la biroul competent. Formularul de cerere pentru asistență judiciară poate fi obținut de la birouri și de pe site-urile birourilor și ale Ministerului Justiției.

Cererile de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier și cererile de transmitere a cererilor de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier trebuie prezentate pe formularele prevăzute în Decizia 2004/844/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2004 de stabilire a unui formular pentru cererile de asistență judiciară în aplicarea Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii și în Decizia 2005/630/CE a Comisiei din 26 august 2005 de stabilire a unui formular pentru transmiterea cererilor de asistență judiciară în temeiul Directivei 2003/8/CE a Consiliului, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Formularele și toate documentele de însoțire în cadrul unui litigiu transfrontalier trebuie să fie traduse în limba croată. În caz contrar, cererea va fi respinsă.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Atunci când o cerere este depusă la biroul competent, aceasta trebuie să fie însoțită de acordul scris al solicitantului și al membrilor gospodăriei sale pentru a permite accesul la toate datele privind veniturile și activele totale, în care solicitantul confirmă că informațiile furnizate sunt exacte și complete.

Victimele violenței domestice își dau consimțământul pentru a permite accesul doar la toate datele lor privind veniturile și proprietățile. Consimțământul nu trebuie oferit de membrii gospodăriei care participă la procedură în calitate de pârâți sau al căror interes este contrar interesului solicitantului.

Formularul de cerere de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier ar trebui să fie însoțit de documentația relevantă necesară pentru a lua o decizie cu privire la cerere.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Procedura pentru obținerea asistenței judiciare primare este inițiată prin contactarea directă a unui furnizor de asistență judiciară primară (asociație autorizată, cabinet sau birou de avocatură) și nu este necesară depunerea unei cereri specifice, în timp ce procedura pentru obținerea asistenței judiciare secundare este inițiată prin depunerea unei cereri la biroul competent pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul permanent sau unde își are reședința în mod obișnuit.

Solicitantul care își are domiciliul permanent sau reședința în mod obișnuit într-un stat membru al Uniunii Europene și solicită asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier în fața unei instanțe din Republica Croația trebuie să prezinte Ministerului Justiției din Republica Croația o cerere de asistență judiciară (autoritatea care primește cererea).

O parte care își are domiciliul permanent sau reședință în mod obișnuit în Republica Croația și care solicită asistență judiciară într-o dispută transfrontalieră în fața unei instanțe a unui alt stat membru al Uniunii Europene trebuie să depună cererea la biroul responsabil pentru locul său de reședință permanentă sau obișnuită.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Asistența judiciară secundară se acordă unui solicitant care îndeplinește condițiile pentru exercitarea dreptului la asistență judiciară prin emiterea unei decizii privind acordarea asistenței judiciare. Un birou trebuie să decidă cu privire la cerere în termen de 15 zile de la data depunerii.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Decizia privind asistența judiciară include dreptul de a utiliza unele sau toate formele de asistență judiciară secundară pentru o procedură de un anumit tip și grad. Decizia menționată mai sus conține datele cu caracter personal ale beneficiarului de asistență judiciară, o scurtă descriere a problemei juridice pentru care a fost acordată asistența judiciară, forma și domeniul de aplicare al asistenței judiciare aprobate, date cu privire la avocatul care va oferi asistență judiciară și alte date relevante pentru decizie.

În cazul în care solicitantul depune o cerere de asistență judiciară sub forma unei exonerări de la plata taxelor judiciare, acesta trebuie să informeze instanța de judecată cu privire la depunerea cererii de exonerare de la plata taxelor judiciare sau, în cazul în care va iniția o altă acțiune în cadrul procedurii judiciare, cu privire la depunerea cererii de exonerare de la plata taxelor judiciare și trebuie să prezinte decizia prin care este exonerat de la plata taxelor judiciare în cel mult șase luni de la data depunerii cererii sau de la data inițierii unei alte acțiuni în cadrul procedurii în fața instanței.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Decizia de acordare a asistenței judiciare secundare stabilește, de asemenea, avocatul care va oferi asistență judiciară beneficiarului. Beneficiarul de asistență judiciară trebuie să prezinte decizia avocatului specificat în decizie. În mod excepțional, biroul va numi un alt avocat cu acordul prealabil al beneficiarului, atașat la cererea de asistență judiciară.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

După cum s-a menționat mai sus, decizia de acordare a asistenței judiciare include dreptul de a utiliza unele sau toate formele de asistență judiciară secundară pentru o procedură de un anumit tip și grad. În temeiul deciziei de acordare a asistenței judiciare, beneficiarul poate fi exonerat integral sau parțial de la plata onorariilor avocatului, a cheltuielilor aferente litigiului (exonerare de la plata în avans a costurilor pentru martori, interpreți, experți, investigații și publicații ale curții) și a taxelor judiciare.

Asistența judiciară se acordă integral dacă solicitantul este beneficiar al unei indemnizații de sprijin în conformitate cu reglementările specifice care guvernează exercitarea drepturilor în cadrul sistemului de protecție socială, și anume a dreptului la prestații în temeiul Legii privind drepturile veteranilor de război din patria croată și ale membrilor familiilor lor (Zakon o pravima hrvatskih branitelja iz Domovinskog rata i članova njihovih obitelji) și al Legii privind protecția invalizilor de război militari și civili (Zakon o zaštiti vojnih i civilnih invalida rata) sau dacă venitul total al solicitantului și al membrilor gospodăriei sale nu depășește 50 % din valoarea lunară a bazei bugetare pentru fiecare membru al gospodăriei.

Orice creștere a venitului total al solicitantului și al membrilor gospodăriei sale, care depășește 50 % din baza bugetară pe membru al gospodăriei, are ca rezultat o reducere a asistenței judiciare, astfel încât fiecare creștere de 10 % are ca rezultat o reducere a asistenței judiciare cu 10 %, dar valoarea asistenței judiciare nu trebuie să fie mai mică de 50 % din costurile determinate pentru asistența judiciară.

Dacă asistența judiciară nu a fost acordată integral, solicitantul poate formula o cale de atac la Ministerul Justiției împotriva părții din decizie în care se refuză acordarea asistenței judiciare. O astfel de cale de atac nu întârzie utilizarea valorii asistenței judiciare aprobate. Împotriva deciziei Ministerului Justiției de respingere a căii de atac se poate introduce o procedură administrativă.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În cazul în care se aprobă o sumă redusă de asistență judiciară, celelalte cheltuieli vor fi suportate de beneficiarul asistenței judiciare. În orice caz, dacă beneficiarului asistenței judiciare i se dă câștig de cauza, instanța va decide ca părții respective să îi fie rambursate cheltuielile procedurii de către cealaltă parte.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Printr-o cerere de asistență judiciară se poate solicita acordarea de asistență judiciară pentru ambele etape ale acțiunii civile. Pentru a pregăti căi de atac extraordinare, este necesară depunerea unei cereri speciale; o decizie specifică este pronunțată doar pentru acțiunea în justiție respectivă.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dacă, în cursul procedurii, situația financiară a beneficiarului de asistență judiciară și a membrilor gospodăriei sale se îmbunătățește în măsura în care, dacă această situație financiară îmbunătățită ar fi existat la momentul depunerii cererii, ar fi afectat dreptul solicitantului la asistență judiciară și domeniul de aplicare al asistenței judiciare, biroul competent va revoca integral sau parțial decizia de acordare a asistenței judiciare. Beneficiarii de asistență judiciară trebuie să informeze biroul cu privire la orice îmbunătățire a situației financiare în termen de opt zile de la data la care află despre aceasta. Beneficiarul de asistență judiciară poate face contestație la Ministerul Justiției împotriva deciziei de revocare a deciziei de acordare a asistenței judiciare în termen de 15 zile de la data primirii deciziei. Împotriva deciziei Ministerului Justiției se poate iniția o procedură administrativă.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Solicitantul sau beneficiarul de asistență judiciară poate formula, în termen de 15 zile de la data primirii deciziei, un apel împotriva deciziei prin care biroul respinge cererea de asistență judiciară sau împotriva părții din decizie prin care se refuză acordarea asistenței judiciare. Ministerul Justiției trebuie să pronunțe o hotărâre în cazul apelului în termen de opt zile de la data primirii unui apel valabil. Împotriva deciziei Ministerului Justiției se poate iniția o procedură administrativă.

Informații suplimentare:

Site-ul Ministerului Justiției

Legea privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći) [Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 143/13 și 98/19]

Legea de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku) (NN nr. 53/91, 91/92, 58/93, 112/99, 88/01, 117/03, 88/05, 02/07, 84/08, 96/08, 123/08, 57/11, 148/11 - text consolidat, 25/13, 89/14, 70/19)

Ultima actualizare: 24/06/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.