Asistenţă juridică

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Orice persoană care dorește să introducă sau a introdus deja o acțiune în justiție trebuie să suporte următoarele cheltuieli:

1. onorarii pentru numirea unui avocat care să pregătească și să depună cererea de asistență judiciară sau alte căi de atac, să participe la sesiunile de mediere, să participe la ședințele de judecată în calitate de avocat/consilier al reclamantului în cadrul procedurilor relevante, să prezinte documente, să transmită documente spre notificare sau comunicare de către un executor judecătoresc (dikastikós epimelitís) și să furnizeze un titlu executoriu unui executor judecătoresc pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească;
2. costurile notificării sau comunicării cererilor judiciare sau ale altor căi de atac;
3. costurile de traducere și/sau interpretare, în cazurile transfrontaliere;
4. costurile aferente numirii de experți, în cazul în care acești experți sunt numiți prin ordin al instanței sau la cererea părții în cauză;
5. taxele judiciare pentru depunerea documentelor și instituirea măsurilor de executare;
6. cheltuielile de judecată atribuite celeilalte părți.

2 Ce presupune asistența juridică?

Cetățenii au dreptul de a solicita asistență financiară pentru a introduce o acțiune în justiție sau pentru a participa la procedurile judiciare inițiate împotriva lor. Acesta acoperă, de asemenea, reprezentarea juridică în instanța de al doilea grad de jurisdicție, costurile unui notar (simvolaiográfos) și ale unui executor judecătoresc, precum și cheltuielile de executare.

Conținutul asistenței judiciare în cauzele civile și comerciale este prevăzut de Legea nr. 3226/2004 privind acordarea de asistență judiciară cetățenilor cu venituri mici și alte dispoziții, astfel cum a fost modificată (denumită în continuare „legea”).

Asistența judiciară poate lua, de asemenea, forma numirii unui avocat care să ofere consultanță juridică în vederea soluționării unui litigiu transfrontalier înainte ca acesta să fie înaintat în instanță [articolul 10 litera c) din lege].

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Articolul 11 din lege prevede că toți cetățenii Uniunii Europene pot beneficia de asistență judiciară. În plus, resortisanții țărilor terțe și apatrizii care își au reședința legală sau reședința obișnuită în Uniunea Europeană și care sunt în măsură să facă dovada îndeplinirii condițiilor relevante sunt eligibili pentru asistență judiciară.

Asistența judiciară se acordă dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Conform articolului 1 alineatul (2) din lege, persoanele cu un venit anual familial care nu depășește două treimi din venitul minim anual stabilit prin lege au dreptul la asistență judiciară. În cazul unor dispute familiale, venitul celeilalte părți la dispută (soț/soție) nu se consideră ca contribuind la venitul reclamantului.

Se aplică norme speciale în cazul persoanelor domiciliate sau care își au reședința obișnuită într-un alt stat membru. Conform articolului 10 din lege, pragul la care se face referire mai sus nu este obligatoriu dacă reclamantul demonstrează că diferența în costul vieții dintre țara lor de origine și Republica Elenă face ca acesta să fie în imposibilitatea de a suporta costurile protecției juridice.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Da, și anume pentru proceduri civile, de dreptul familiei, comerciale și penale.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Procedura este reglementată de articolul 2 din lege. Procedura de acordare a asistenței judiciare este declanșată de îndată ce beneficiarul depune o cerere, care conține un rezumat al obiectului procedurii sau al actului, precum și dovada că sunt îndeplinite condițiile pentru obținerea ajutorului.

Cererea trebuie să fie însoțită de documentele justificative necesare, de dovada situației financiare a solicitantului [în special o copie a unei declarații fiscale sau un certificat din partea directorului biroului fiscal competent, care să ateste că solicitantul nu este obligat să depună o declarație, o copie a unei declarații de avere, un certificat de verificare fiscală, numărul de identificare fiscală al solicitantului (AFM), certificate de asistență socială, declarații pe proprie răspundere] și dovada reședinței în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) în cazul unui resortisant al unei țări terțe.

Cererea și documentele justificative se depun cu cel puțin 15 zile înainte de proces sau de actul pentru care se solicită asistență judiciară. Acest termen poate fi redus în cazul unei citații ulterioare. Procedura este gratuită și nu este necesară asistarea de către un avocat.

Articolul 8 alineatul (1) prevede că cererile de asistență judiciară trebuie depuse la instanțele de prim grad de jurisdicție (protodikeía) competente teritorial și material să le examineze.

În cazul actelor care nu au legătură cu procedurile judiciare, instanța competentă este instanța civilă districtuală (eirinodikeío) de la locul de reședință al solicitantului.

Solicitantul poate introduce o cale de atac împotriva deciziei judecătorului, care va fi audiată în cursul procedurii privind măsurile provizorii (diadikasía ton asfalistikón métron). Existența unei prezumții este suficientă pentru acceptarea cererii și nu este necesară documentația completă. Instanța dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește administrarea probelor.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Toate instanțele din Grecia operează un birou special pentru a-i ajuta pe cetățenii cu venituri mici care au dreptul la asistență juridică gratuită să inițieze procedura. Unele instanțe furnizează online un formular de cerere, de exemplu Tribunalul civil districtual din Patras (Eirinodikeío Pátras), a se vedea https://www.eirinodikeio-patras.gov.gr/nomiki-voithia.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Solicitanții trebuie să prezinte dovada situației lor financiare. Documentele justificative relevante sunt prevăzute în lege (a se vedea întrebarea 5).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererea ar trebui înaintată unei instanțe (a se vedea întrebarea 5).

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Criteriile de obținere a asistenței judiciare sunt prevăzute în lege. În temeiul articolului 1 alineatul (2), cetățenii cu venituri reduse care au dreptul la asistență judiciară sunt cei al căror venit familial anual nu depășește două treimi din venitul personal minim anual stabilit în contractul general colectiv de muncă (Ethnikí Genikí Syllogikí Sýmvasi Ergasías). În cazul unui litigiu intern, venitul celeilalte părți la litigiu nu este luat în considerare.

Se aplică dispoziții speciale în cazul în care reședința sau reședința obișnuită a persoanei care solicită asistență judiciară într-o cauză civilă sau comercială se află într-un alt stat membru. În temeiul articolului 10 din lege, pragul de venit familial specificat nu este obligatoriu în cazul în care solicitantul poate dovedi că nu este în măsură să acopere cheltuielile de judecată din cauza diferenței de cost al vieții dintre statul membru în care își are reședința sau reședința obișnuită și Grecia.

Având în vedere caracterul transfrontalier al cererii, asistența judiciară se acordă, de asemenea, pentru a acoperi costurile de interpretare, costurile pentru traducerea oficială a documentelor necesare pentru soluționarea litigiului și cheltuielile de deplasare suportate de solicitant pentru o persoană care îi sprijină cererea și care trebuie să participe personal la audiere, în cazul în care instanța decide că persoana respectivă nu poate participa în alt mod la procedură. Asistența judiciară poate lua, de asemenea, forma numirii unui avocat care să ofere consultanță juridică în vederea soluționării unui litigiu înainte ca acesta să fie introdus în instanță.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Partea trebuie să se adreseze instanței competente (a se vedea întrebarea 5).

În cazul în care asistența judiciară este acordată de instanță, beneficiarul are dreptul la serviciile juridice menționate în răspunsul la întrebarea 2.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Acest aspect este reglementat la articolul 5 din lege. În cazul în care este numit un avocat, acesta este selectat de pe o listă întocmită de baroul competent (Dikigorikós Sýllogos). Avocații din oficiu (synígoroi ypiresías) sunt desemnați în ordine alfabetică din lista relevantă a baroului, iar alegerea lor este aprobată de instanța care acordă asistența judiciară. Avocatul desemnat poate refuza să acorde asistență părții. În cazul în care refuză, un alt avocat este numit de aceeași instanță.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Articolul 9 din lege, cu modificările ulterioare, oferă detalii cu privire la cheltuielile acoperite de asistența judiciară. A se vedea răspunsurile de la întrebările 1 și 2.

Asistența judiciară se acordă în cazurile de divorț prin acordul soților (synainetikó diazýgio) și constă într-o scutire de la obligația de a plăti parțial sau integral cheltuielile de judecată aferente procedurii desfășurate în fața unui notar, precum și onorariul avocatului desemnat să reprezinte reclamanții în fața notarului.

Asistența judiciară nu afectează obligația de a plăti eventualele cheltuieli de judecată acordate celeilalte părți.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Acest lucru nu este prevăzut în lege. O posibilă alternativă constă în acoperirea altor costuri de către ONG-uri, în special în cazul migranților și al refugiaților.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da. Articolul 9 alineatul (3) din lege prevede că asistența judiciară se acordă separat pentru fiecare proces, se aplică oricărei instanțe de orice grad de jurisdicție și acoperă, de asemenea, executarea hotărârii.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În temeiul articolului 4 alineatul (2) și alineatul (3) din lege, asistența judiciară poate fi revocată sau limitată prin decizia judecătorului competent, emisă din oficiu sau la propunerea procurorului (eisangeléas), în cazul în care se stabilește că nu au fost îndeplinite condițiile de acordare a ajutorului sau că acestea s-au schimbat în mod substanțial. Solicitanții cărora li s-a acordat asistență judiciară pe baza unei cereri sau a unor informații false sunt obligați să ramburseze costurile de la care au fost scutiți.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

În temeiul articolului 8 alineatul (2), solicitantul poate introduce o cale de atac la instanța de prim grad de jurisdicție care statuează în complet de mai mulți judecători (polymelés protodikeío) împotriva hotărârii judecătorului instanței civile districtuale, a judecătorului instanței de prim grad de jurisdicție care statuează în complet unic (monomelés protodikeío) sau a președintelui instanței de prim grad de jurisdicție în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii. Calea de atac va fi judecată în cursul procedurii provizorii [articolul 682 și următoarele din Codul de procedură civilă (Kódikas Politikís Dikonomías)]. Nu se poate introduce nicio cale de atac în fața Curții Supreme (Áreios Págos). Se poate depune o nouă cerere în cazul în care intervine o modificare a faptelor [articolul 2 alineatul (5) din lege].

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

Legea privind asistența juridică nu conține nicio dispoziție în acest sens.