

Informații pe regiuni
Cheltuielile cu procesul sunt, în special, cheltuielile părților și ale reprezentanților acestora, inclusiv taxele judiciare, pierderile de venituri ale părților și ale reprezentanților lor legali, cheltuielile cu colectarea probelor, cheltuielile notariale și tarifele pentru actele executate în calitate de comisar judiciar, onorariile și cheltuielile executorului în procedurile succesorale, tarifele pentru interpretariat și onorariile de reprezentare atunci când reprezentarea este realizată de un avocat.
Părțile la proces plătesc cheltuielile cu procesul pe care le suportă personal și pe cele ale reprezentanților lor. Cheltuielile comune sunt plătite de părți proporțional cu implicarea lor în cauză și în proces.
În cazul în care părților le este desemnat un avocat în vederea reprezentării, statul acoperă cheltuielile acestuia și onorariul de reprezentare.
În procedurile succesorale, onorariile și cheltuielile notariale sunt plătite de moștenitor, cu condiția ca masa succesorală să nu fie insolvabilă. Dacă există mai mulți moștenitori, aceștia plătesc respectivele cheltuieli proporțional cu valoarea netă a cotei lor succesorale. În alte cazuri, aceste cheltuieli sunt suportate de stat.
Termenul „asistență judiciară” este definit în Legea nr. 327/2005 privind acordarea de asistență judiciară persoanelor care se confruntă cu lipsuri materiale și de modificare a Legii nr. 586/2003 privind profesia juridică și a Legii nr. 455/1991 privind activitatea de tranzacționare (Legea privind tranzacționarea), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 8/2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006 („Legea privind asistența judiciară”). Secțiunea 4 alineatul (a) din Legea privind asistența judiciară conține următoarele dispoziții: „Asistență judiciară înseamnă furnizarea de servicii juridice persoanelor îndreptățite la acestea în temeiul prezentei legi cu privire la exercitarea drepturilor lor, incluzând, în special, consultanță juridică, asistență în cadrul procedurilor extrajudiciare, întocmirea de cereri pentru instanțe, reprezentarea în cadrul procedurilor judiciare și îndeplinirea actelor în legătură cu acestea, precum și acoperirea integrală sau parțială a cheltuielilor conexe.”
În condițiile prevăzute de Legea privind asistența judiciară, în cazul litigiilor de la nivel național, asistența judiciară poate fi acordată oricărei persoane fizice, în timp ce în cazul litigiilor transfrontaliere poate fi acordată numai persoanelor fizice domiciliate sau cu reședința obișnuită într-un stat membru (aceasta include toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei).
„Persoanele eligibile” sunt persoanele fizice care au dreptul la asistență judiciară acordată printr-o decizie definitivă a Centrului de asistență judiciară, după ce dovedesc că îndeplinesc condițiile prevăzute la secțiunea 6 din Legea privind asistența judiciară.
„Persoanele străine eligibile” sunt persoane fizice care îndeplinesc condițiile prevăzute în Legea privind asistența judiciară pentru dreptul la asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier și al căror drept a fost acordat printr-o decizie definitivă a Centrului de asistență judiciară.
„Persoanele eligibile din țară” sunt persoanele fizice care au reședința permanentă sau temporară în Republica Slovacă și solicită asistență judiciară într-un alt stat membru în care instanța competentă gestionează litigiul transfrontalier.
În temeiul Legii privind asistența judiciară, aceasta se poate acorda în cauzele de drept civil, dreptul muncii și dreptul familiei, în procedurile de remitere de datorie în conformitate cu legislația specială, în procedurile în fața unei instanțe administrative și, în astfel de cazuri, inclusiv în procedurile în fața Curții Constituționale a Republicii Slovace („litigii la nivel național”). În litigiile transfrontaliere, asistența judiciară poate fi acordată în temeiul Legii privind asistența judiciară în cauzele de drept civil, dreptul familiei, drept comercial și azil, în procedurile de expulzare administrativă, în procedurile referitoare la detenția unui resortisant al unei țări terțe, în procedurile referitoare la detenția reclamantului, în procedurile referitoare la acordarea azilului și, în astfel de cazuri, inclusiv în procedurile în fața unei instanțe administrative și în cadrul procedurilor în fața Curții Constituționale a Republicii Slovace, precum și persoanelor pentru care valabilitatea unui act de dreptul muncii a fost suspendată în conformitate cu legislația specială în procedurile privind depunerea unei cereri pentru o măsură de urgență.
Da, în cazul în care solicitanții riscă să lipsească de la un termen, aceștia pot solicita asistență judiciară provizorie Centrului de asistență judiciară în același timp cu depunerea cererii. Centrul de asistență judiciară ia apoi o decizie fără întârzieri nejustificate cu privire la acordarea asistenței judiciare provizorii, înainte de a lua decizia privind acordarea dreptului de asistență judiciară.
Cererile sunt disponibile pe site-ul Centrului de asistență judiciară.
Acestea trebuie să fie documente care să justifice informațiile furnizate în formularul de cerere și să dovedească că solicitantul se confruntă cu lipsuri materiale (documentele care dovedesc această stare nu pot fi mai vechi de trei luni).
La biroul Centrului de asistență judiciară cel mai apropiat de reședința permanentă sau temporară a solicitantului.
Centrul de asistență judiciară decide dacă acordă asistență judiciară în termen de 30 de zile de la primirea cererii.
La invitația Centrului de asistență judiciară, solicitanții trebuie să încheie un contract de asistență judiciară direct cu Centrul sau cu un avocat desemnat și să acorde procură Centrului sau avocatului desemnat pentru actele conexe acordării asistenței judiciare.
În decizia de acordare a dreptului la asistență judiciară, Centrul de asistență judiciară desemnează un avocat care să reprezinte persoana eligibilă în instanță, atunci când este necesar pentru a-i proteja interesele.
Prin decizia sa, Centrul de asistență judiciară fie acordă dreptul deplin la asistență judiciară, fie refuză dreptul la aceasta.
Nu este cazul.
Da, asistența judiciară se acordă, de asemenea, pentru procedurile de recurs și pentru procedurile de executare.
Circumstanțele în care se poate retrage asistența judiciară sunt reglementate de secțiunea 14 din Legea privind asistența judiciară. Centrul de asistență judiciară poate decide retragerea asistenței judiciare în următoarele situații: în cazul în care persoana eligibilă nu cooperează cu Centrul sau cu avocatul desemnat, conform cerințelor; dacă, pe parcursul acordării asistenței judiciare, există modificări ale situației financiare și veniturilor persoanei eligibile, iar aceasta nu mai îndeplinește condiția prevăzută la secțiunea 6 alineatul (1) litera (a) pentru ca dreptul la asistență judiciară să continue; dacă persoana eligibilă nu încheie un contract cu avocatul desemnat sau nu acordă procură Centrului sau avocatului desemnat în termen de trei luni de la emiterea deciziei definitive de acordare a asistenței judiciare; dacă reiese că solicitantului i s-a acordat dreptul la asistență judiciară pe baza unor informații false sau incomplete; sau dacă persoana eligibilă nu dă curs cererii menționate la secțiunea 13 alineatul (3) (și anume cererea Centrului de a i se furniza în termen de 8 zile dovezi conform cărora persoana eligibilă încă îndeplinește condițiile pentru a beneficia de asistență judiciară).
O decizie de refuz al acordării asistenței judiciare trebuie să conțină informațiile prevăzute în legislația specială [adică Legea nr. 71/1967 privind procedurile administrative (Codul de procedură administrativă), astfel cum a fost modificată], și trebuie să informeze solicitantul că, cu excepția cazului în care există o modificare a veniturilor sau a situației financiare, acesta nu poate depune din nou o cerere pentru aceeași cauză decât după șase luni de la emiterea deciziei.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.