Informații destinate autorităților care eliberează un certificat european de moștenitor

1 Tipurile de registre existente în statul membru care conțin informații relevante pentru succesiuni

Principalele registre existente în România care conțin informații relevante pentru succesiuni sunt următoarele:

1. Cartea funciară
2. Registrele de stare civilă
3. Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM)
4. Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL)
5. Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (RNNOS)
6. Registrul național notarial de evidență a procurilor și a revocărilor acestora (RNNEPR)
7. Registrul național notarial de evidență a succesiunilor cu element de extraneitate (RNNES)
8. Registrul National de Publicitate Mobiliară (RNPM)
9. Registrul Comerțului

2 Informațiile cuprinse în fiecare registru al statului membru, astfel cum sunt enumerate la punctul 1

1. Cartea funciară

Cartea funciară descrie imobilele și arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri.

În cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară și alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

Prin imobil, în sensul prezentului titlu, se înțelege una sau mai multe parcele de teren alăturate, indiferent de categoria de folosință, cu sau fără construcții, aparținând aceluiași proprietar, situate pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale și care sunt identificate printr-un număr cadastral unic.

Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (A.N.C.P.I.) coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru și asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii țări.

Datele de contact ale instituției sunt disponibile pe site-ul acesteia: https://www.ancpi.ro/.

2. Registrele de stare civilă

Registrele de stare civilă sunt documentele în temeiul cărora se întocmesc actele de naștere, de căsătorie și de deces. În arhivă, registrele de stare civilă se ordonează și se așază pe unități administrativ-teritoriale, iar în cadrul acestora, pe acte și fapte, cronologic.

3. Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM)

În Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM) se înscrie, pentru opozabilitate față de terți, regimul matrimonial ales de soți. Sunt supuse înscrierii actele de căsătorie, pentru căsătoriile încheiate pentru căsătoriile încheiate începând cu data de 01.10.2011; convențiile matrimoniale și actele de modificare a regimului matrimonial.

Datele de contact ale registrului sunt disponibile pe site-ul: https://cnarnn.infonotsystems.ro/ersan/

4. Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL)

În Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL) se înregistrează se înscriu următoarele tipuri de acte juridice, încheiate de către notarii publici, autoritățile sau instituțiile specializate române: testamente, modificările și completările acestora(codicile); declarații de revocare ale testamentelor; retractarea revocării testamentelor; dispozițiile testamentare cu privire la sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituțiile specializate de credit și revocările acestora etc.

Datele de contact ale registrului sunt disponibile pe site-ul: https://cnarnn.infonotsystems.ro/ersan/

5. Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (RNNOS)

În Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale se află înregistrate, pentru opozabilitate față de terți, toate actele notariale referitoare la acceptarea și/sau renunțarea la moștenire, întocmite în formă autentică, după cum urmează: declarațiile de renunțare la moștenire autentificate în termenul de opțiune, din anul 1995 și până în prezent ; declarațiile de neacceptare a moștenirii (conform cărora succesibilii declară după împlinirea termenului de opțiune că nu au înțeles să își însușească titlul de moștenitor) din anul 2007 până în prezent; declarațiile de acceptare a moștenirii sub beneficiu de inventar, autentificate din anul 1995 până la 31 martie 2012; toate declarațiile de acceptare pură și simplă a moștenirii, autentificate din anul 2007 până la zi.

Datele de contact ale registrului sunt disponibile pe site-ul: https://cnarnn.infonotsystems.ro/ersan/

6. Registrul național notarial de evidență a procurilor și a revocărilor acestora (RNNEPR)

În materia succesiunilor care se dezbat pe cale notarială este relevant Registrul național notarial de evidență a procurilor și a revocărilor acestora întrucât în acesta se înscriu toate procurile/mandatele date în scopul dezbaterii moștenirii pe cale notarială, precum şi orice acte de revocare expresă ale acestora. Actele de revocare a procurilor sunt înscrise începând cu anul 2007 iar, din anul 2013, sunt înregistrate și procurile cu incidență în activitatea notarială.

Datele de contact ale registrului sunt disponibile pe site-ul: https://cnarnn.infonotsystems.ro/ersan/

7. Registrul național notarial de evidență a succesiunilor cu element de extraneitate (RNNES)

În Registrul național notarial de evidență a succesiunilor cu element de extraneitate - RNNES, se înscriu, începând cu anul 2007, cauzele succesorale referitoare la cetățenii români, străini sau apatrizi, cu ultimul domiciliu necunoscut sau care nu se află pe teritoriul României, de pe urma cărora au rămas bunuri în România, precum și soluțiile certificatelor europene de moștenitor, după caz.

Datele de contact ale registrului sunt disponibile pe site-ul: https://cnarnn.infonotsystems.ro/ersan/

8. Registrul National de Publicitate Mobiliară (RNPM)

Registrul Național de Publicitate Mobiliară este sistemul legal de publicitate mobiliară pentru ipoteci mobiliare, fiducii, avize specifice, creanțe securitizate și obligațiuni ipotecare. Registrul Național de Publicitate Mobiliară este structurat pe persoane și bunuri, având funcția de evidența priorității în caz de executare silită, de publicitate a actelor și operațiunilor juridice prevăzute de lege.

9. Registrul Comerțului

Registrul comerțului este serviciul public de interes general prin care se asigură înregistrarea şi publicitatea profesioniștilor persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, înmatricularea şi publicitatea profesioniștilor societăți, societăți europene, societăți cooperative, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic şi grupuri europene de interes economic, cu sediul principal în România, înregistrarea şi publicitatea sucursalelor acestora, precum şi a sucursalelor persoanelor juridice enumerate cu sediul principal în străinătate.

Registrul comerțului este structurat pe următoarele categorii de registre și anume:

• un registru pentru înregistrarea societăților, companiilor naționale, societăților naționale, regiilor autonome, grupurilor de interes economic, societăților europene, grupurilor europene de interes economic, a altor persoane juridice expres prevăzute de lege, cu sediul principal în România, a sucursalelor acestora şi, după caz, a sucursalelor persoanelor juridice cu sediul principal în străinătate;
• un registru pentru înregistrarea societăților cooperative şi societăților cooperative europene cu sediul principal în România, a sucursalelor acestora şi, după caz, a sucursalelor societăților cooperative sau societăților cooperative europene cu sediul principal în străinătate;
• un registru pentru înregistrarea persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, cu sediul profesional şi, după caz, puncte de lucru în România.

Datele de contact ale registrului sunt disponibile pe site-ul instituției: https://www.onrc.ro/index.php/ro/

Unele dintre registrele mai sus funcționează la nivel național. Este cazul, de exemplu, al Registrului național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM) și al Registrului național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL). În privința, registrelor de stare civilă, acestea sunt organizate pe unități administrativ-teritoriale.

În subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară funcționează oficii de cadastru și publicitate imobiliară, organizate în fiecare județ și în municipiul București. În subordinea oficiilor teritoriale, la nivelul fiecărei circumscripții judecătorești funcționează cel puțin un birou de cadastru și publicitate imobiliară sau, după caz, un birou de relații cu publicul, ca unități fără personalitate juridică.

Potrivit art. 334 alin. (5) Cod civil, în ceea ce privește Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), orice persoană, fără a fi ținută să justifice vreun interes, poate cerceta registrul și poate solicita, în condițiile legii, eliberarea de extrase certificate.

Referitor la activitatea notarială, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin, notarul public are acces liber la birourile de publicitate imobiliară, precum și la alte instituții în vederea obținerii actelor și informațiilor necesare îndeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita și obține de la organul fiscal competent al autorității administrației publice locale certificatul fiscal emis pe suport hârtie sau în format electronic.

În ceea ce privește Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL) și Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale (RNNEOS), acestea pot oferi informații autorităților naționale, fără taxă.

Informațiile care pot fi oferite autorităților naționale din registrele naționale RNNRM și RNNEL, RNNEOS sunt cele care sunt supuse înscrierii în aceste registre.

În ceea ce privește RNNRM și RNNEL, RNNEOS oferirea de informații din aceste evidențe la nivel național au putea fi refuzată, de exemplu, dacă din solicitare nu se poate identifica suficient persoana sau înscrisul în legătură cu care informațiile au fost solicitate.

În conformitate cu art. 1046 din Codul civil, în scop de informare a persoanelor care justifică existența unui interes legitim, testamentele care se autentifică se înscriu în Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL). Însă, informații cu privire la existența unui testament se pot da numai după decesul testatorului.

În cadrul RNNEL se înscriu și verifică următoarele tipuri de acte juridice: testamente, modificările și completările acestora(codicile); declarații de revocare ale testamentelor; retractarea revocării testamentelor; dispozițiile testamentare cu privire la sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituțiile specializate de credit și revocările acestora. În cazul testamentelor, a codicilelor și a actelor de revocare ale acestora, actul juridic nu este transmis registrului în vederea înscrierii. Registrul conține informații doar despre existența acestor acte, nu și despre conținutul lor. Ulterior verificării existenței dispoziției testamentare, conținutul testamentului poate fi aflat de la notarul public în a cărui arhivă se află actul sau, după caz, de la autoritățile sau instituțiile specializate române.

Solicitarea persoanelor interesate în legătură cu verificarea existenței unui testament se va face doar în baza certificatului de deces. În cazul verificărilor făcute prin intermediul notarilor publici, informațiile solicitate sunt transmise acestora prin intermediul portalului, deci pe cale electronică.

Înregistrările în registrele naționale și răspunsul la interogări sunt în limba română.

La cererea persoanelor interesate care se adresează notarului public, acestea pot solicita date despre existența unor dispoziții testamentare din registrul național de evidență prin intermediul aplicației electronice și pe cheltuiala acestora.

Înregistrarea în cartea funciară a transferului dreptului de proprietate se face în baza înscrisului care constată acest transfer-de exemplu, actul autentic prin care se transferă dreptul de proprietatea asupra unui imobil, certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească. Înscrisul trebuie să fie încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, și, ca regulă, să identifice corect numele sau denumirea părților și să menționeze codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală (dacă este atribuit) codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit persoanelor juridice, să individualizeze imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz etc.

3 Disponibilitatea informațiilor privind conturile bancare

În cazul în care, în vederea dezbaterii unei proceduri succesorale, notarul public român care este sesizat cu dezbaterea moștenirii are nevoie de informații în legătură cu existența unor conturi bancare deschise pe numele defunctului, acesta se adresează direct instituției bancare vizate, pe baza informațiilor primite de la succesibili, precizând că informațiile sunt solicitate în cadrul unui dosar succesoral înregistrat pe rolul biroului notarial.

Din punct de vedere legislativ, în temeiul art. 61 indice 1 din Legea nr. 207/2015 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală a fost emis Ordinul președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3746/2020 din 23 octombrie 2020 privind organizarea și funcționarea Registrului central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN și pentru aprobarea procedurii privind obligația instituțiilor de credit, instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică de a furniza informații conform art. 61 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală care detaliază procedura privind obligația instituțiilor de credit, instituțiilor de plată şi instituțiilor emitente de monedă electronică de a furniza informații entității fiscale centrale și procedura de înrolare în sistemul informatic pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice.

Agenția Națională de Administrare Fiscală organizează și operaționalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare, identificate prin IBAN.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are sediul în București str. Apolodor nr. 17 Sector 5 tel. 04021-3199750, 04021-3199759, 04021-3199776.

Potrivit art. 61 indice 1 alin.4 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorități publice centrale și locale, transmite informațiile în scopul îndeplinirii de către aceste autorități a atribuțiilor prevăzute de lege.

Potrivit alin. (5) al art. 61 indice 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală au acces la informațiile din Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare următoarele autorități și instituții prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare:

• organele de urmărire penală;
• autorități și instituții publice cu atribuții de reglementare, informare și control în domeniu, precum unitatea de informații financiare a României, autorități cu atribuții de control financiar/fiscal sau autorități cu atribuții de control fiscal, autoritatea vamală;
• organe de stat specializate în activitatea de informații prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare;
• autorități administrative autonome și instituții cu rol de reglementare și supraveghere sectorială și control al entităților raportoare, precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Prin urmare se pot transmite date din acest registru strict acestor categorii de autorități și instituții.

Conform art. 1 alin. (3) din Legea nr 129/2019, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanțare a terorismului la nivel național, evaluare care se realizează în cooperare cu autoritățile şi instituțiile prevăzute în răspunsul anterior, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal.

4 Disponibilitatea unui registru al drepturilor de proprietate intelectuală

Potrivit HG nr. 573/1998 privind organizarea şi funcționarea Oficiului de Stat pentru Invenții şi Mărci, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) este autoritatea unică pe teritoriul României în acordarea protecției proprietății industriale care înregistrează și examinează cererile din domeniul proprietății industriale, eliberează titluri de protecție care conferă titularilor lor drepturi exclusive pe teritoriul României și este depozitarul registrelor naționale ale cererilor depuse și al registrelor naționale ale titlurilor de protecție acordate pentru invenții, mărci, indicații geografice, desene și modele, topografii de produse semiconductoare, modele de utilitate și certificate suplimentare de protecție.

De asemenea, în domeniul drepturilor de autor există Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) care este autoritate unică de reglementare, evidență prin registre naționale, supraveghere, autorizare, arbitraj și constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Datele de contact ale O.S.I.M. sunt disponibile pe pagina de internet a Oficiului: https://osim.ro/.

Datele de contact ale O.R.D.A. sunt disponibile pe pagina de internet a Oficiului: https://orda.ro/contact/.

5 Alte registre care conțin informații relevante pentru succesiuni

Alt registru cu relevanță în domeniul succesoral este Registrul național notarial de evidență a creditorilor persoanelor fizice și a opozițiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate față de terți, cererile creditorilor cu privire la creanțele pe care le au față de o persoană fizică. În ceea ce privește obligațiile fiscale ale persoanelor decedate, acestea sunt înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF) și ale Direcțiilor de impozite și taxe locale.

6 Disponibilitatea informațiilor privind testamentele închise și testamentele care nu sunt înregistrate

Conform prevederilor legale în vigoare, testamentele pot fi întocmite în formă autentică sau în formă olografă (testament scris, semnat și datat de mâna testatorului).

Numai testamentele autentice sunt supuse înscrierii în Registrul național notarial de evidență a liberalităților (RNNEL). În privința testamentelor olografe, nu sunt prevăzute de lege condiții speciale de păstrare sau de înregistrare. Acestea pot fi păstrate de testator, de beneficiarul testamentului sau de o terța persoană, după cum pot fi și depuse în depozitul unei autorități.