I. Liste și registre de experți

În Austria, experții sunt înregistrați în funcție de specializare. Registrele de experți sunt gestionate de Tribunalul Regional (Landesgericht).

Registrele sunt disponibile publicului aici.

Experții trebuie să solicite înscrierea în registru și să promoveze un examen în acest sens.

II. Calificările experților

Solicitanții care doresc să fie numiți de instanțele judecătorești trebuie să facă dovada experienței lor profesionale în domeniul lor de expertiză. În plus, expertul trebuie să dețină cunoștințe substanțiale ale celor mai importante principii ale dreptului procedural din Austria, să știe să redacteze un aviz și să furnizeze dovezi că în perioada imediat anterioară înregistrării, a desfășurat o activitate profesională în domeniul de expertiză timp de cinci ani, dacă deține o diplomă de masterat, sau de 10 ani, dacă nu deține o diplomă de masterat. În plus, expertul trebuie să aibă capacitate juridică deplină și să fie de încredere. Pentru a fi de încredere, experții trebuie să aibă o conduită generală ireproșabilă, în așa fel încât imparțialitatea lor și calitatea activității lor să fie garantate.

Solicitarea înscrierii în registrul de experți „autorizați și certificați” (potrivit formulării cu privire la expertul recunoscut de EEEI) trebuie să fie înaintată președintelui Tribunalului Regional din districtul în care solicitantul își are domiciliul obișnuit sau locul de desfășurare a activității profesionale.

Pe parcursul procedurilor de înregistrare, președintele responsabil pentru înregistrare va însărcina o comisie de verificare a îndeplinirii cerințelor de înregistrare.

Experții trebuie să depună un jurământ înainte de a fi înregistrați.

Dacă experții îndeplinesc toate cerințele menționate mai sus, ei sunt numiți pe o perioadă de cinci ani de către președintele responsabil pentru înregistrare. Experții trebuie să solicite reînregistrarea o dată la cinci ani. Dacă experții continuă să îndeplinească toate cerințele, ei sunt renumiți (deși nu este necesar să susțină alt examen).

Experții pot fi eliminați din registru în trei cazuri: la cerere, dacă nu mai îndeplinesc cerințele sau la decizia autorității competente. Decizia de a nu reînregistra un expert trebuie să conțină motivele pentru care cererea de reînregistrare a expertului a fost respinsă și poate fi contestată.

Există un cod deontologic publicat de Asociația experților autorizați și certificați din Austria.

III. Remunerarea experților

III.1 Informații generale

Onorariile experților sunt reglementate de Legea privind dreptul la plată din Austria (Gebührenanspruchgesetz, 1975). Această lege conține norme generale care li se aplică experților. În plus, aceasta include un sistem specific de compensare pentru medici, antropologi, stomatologi, medici veterinari, experți în analize chimice și experți în autovehicule.

III.2 Onorarii

De obicei, onorariile depind de complexitatea avizului. Un sistem specific de compensare există în procedurile penale și în procedurile de dreptul familiei pentru anumiți experți (a se vedea punctul II.1 de mai sus).

III.3 Plată

Expertul trebuie să emită către instanța judecătorească o factură aferentă onorariilor sale, în termen de 14 zile de la momentul la care a încheiat a emis avizul. În general, onorariile sunt plătite prin transfer bancar.

III.3.1 Proceduri civile

În procedurile civile, înainte ca expertul să înceapă să lucreze la aviz, instanța judecătorească ordonă, în general, ca ambele părți să plătească un avans (Kostenvorschuss) către instanța judecătorească. Cuantumul avansului depinde de complexitatea cazului și de amploarea avizului pe care expertul trebuie să îl furnizeze. Remunerația este calculată, în general, pe baza numărului de ore pe care expertul le-a petrecut lucrând la caz înmulțit cu un tarif orar; cheltuielile și TVA sunt incluse, de asemenea, în remunerația expertului. Judecătorul stabilește, pe baza experienței sale, cuantumul pe care trebuie să îl depună părțile. Dacă cuantumul depus nu este suficient, se poate ordona o plată suplimentară.

III.3.2 Proceduri penale

În procedurile penale, remunerația expertului este plătită de stat.

III.3.3 Proceduri de drept familial

În procedurile de drept familial, remunerația expertului este plătită, de obicei, de stat.

III.4 Cazuri de asistență judiciară

În general, asistența judiciară se acordă persoanelor care, având în vedere situației lor economică, sunt incapabile să suporte parțial sau total costurile procedurii, inclusiv costurile experților. Beneficiarii asistenței judiciare trebuie să ramburseze onorariile, integral sau parțial, dacă situația lor financiară se îmbunătățește substanțial în termen de trei ani de la procedură. Partea care cade în pretenții trebuie să acopere cheltuielile părții căreia i se dă câștig de cauză.

III.5 Rambursarea onorariilor experților

Instanța judecătorească pronunță soluția (proporțională) privitoare la cheltuielile de judecată ca parte din hotărârea judecătorească. Astfel, costurile acordate au titlu executoriu.

IV. Răspunderea experților

Experții sunt trași la răspundere în conformitate cu normele generale de dreptul contractelor și cu cele privind răspunderea civilă. Au obligația de a încheia o asigurare de răspundere civilă profesională pentru a beneficia de acoperire în cazul unei posibile trageri la răspundere.

V. Informații suplimentare cu privire la procedurile care implică experți

Site-ul web al Asociației experților autorizați și certificați din Austria furnizează informații detaliate cu privire la costuri (exemple de facturi) și la modalitatea de a deveni expert autorizat. Acest site web are un ridicat caracter informativ și este ușor accesibil publicului.

V.1 Baze juridice

Principalele dispoziții legale aplicabile expertizei judiciare în Austria sunt:

• articolele 351-367 din Codul de procedură civilă al Austriei (Zivilprozessordnung, ZPO);
• articolul 31 din Legea privind procedura judiciară necontencioasă (Außerstreitgesetz);
• articolele 52-53a din Codul de procedură administrativă al Austriei (Allgemeines Verwaltungsverfahrensgesetz 1991);
• articolele 104, 112 și 125-128 din Codul de procedură penală al Austriei (Strafprozessordnung 1975).

V.2. Numirea experților

Experții pot fi numiți doar de instanța judecătorească, nu și de părțile implicate. Numirea experților într-o procedură administrativă este similară cu cea dintr-o procedură civilă. În procedurile de investigații penale, expertul poate fi numit de procuror.

V.2.a. Numirea de către o instanță judecătorească

Instanța judecătorească de drept civil are competența discreționară de a numi un expert fie din oficiu, fie la cererea explicită a unei părți, dacă faptele relevante nu pot fi stabilite în alt mod. Singura limită a acestei competențe este principiul contradictorialității. Instanța judecătorească are libertatea de a numi orice persoană pe care o consideră potrivită să exercite calitatea de expert. Expertul trebuie să semnaleze instanței judecătorești orice conflict de interese. Experții numiți de instanța judecătorească au acces la elementele relevante din dosar.

V.2.b. Numirea de către părți

În Austria, părțile pot desemna un expert privat. Raportul său trebuie să fie invocat și prezentat de părți; în caz contrar, acesta va fi respins ca inadmisibil. Dacă cerințele respective sunt îndeplinite, instanța judecătorească examinează și evaluează în mod liber avizul expertului. Raportul este considerat o probă, dar nu poate anula raportul unui expert numit de instanța judecătorească. Acesta are legătură mai degrabă cu baza juridică a argumentelor părții litigante.

Instanța judecătorească poate decide dacă să își bazeze raționamentul hotărârii pe avizul expertului numit de o parte.

V.3 Procedură

Experții numiți de instanța judecătorească pot fi audiați încrucișat de avocații părților.

V.3.a. Raportul de expertiză

În procedurile din Austria care implică expertize, nu este obligatoriu un raport de expertiză preliminar. Raportul principal poate fi furnizat în scris sau verbal. Nu este obligatoriu ca raportul de expertiză să aibă o anumită structură.

Dacă instanța judecătorească consideră că raportul este incomplet sau în cazul unui abuz în serviciu nejustificat din partea expertului, aceasta poate ordona, din oficiu sau la solicitarea părților, elaborarea unui raport nou sau suplimentar. Instanța judecătorească poate ordona, de asemenea, ca expertul să plătească taxe judiciare ca urmare a abuzului în serviciu nejustificat comis de acesta.

Raportul de expertiză poate fi contestat prin declarații ale părților și printr-o contraexpertiză.

În procedurile civile, părțile sunt implicate într-o mare măsură în activitățile expertului. Acestea trebuie să coopereze și să răspundă la toate solicitările expertului cu privire la documente. Părțile pot interoga în mod direct expertul în timpul audierilor încrucișate și îi pot solicita expertului să comenteze declarațiile lor.

V.3.b. Audierea în cadrul instanței judecătorești

Instanța judecătorească ordonă expertului să participe la audieri numai în cazuri excepționale.

Informațiile prezentate aici au fost colectate în timpul proiectului „Find an Expert” („Găsește un expert”), de la persoane de contact din fiecare țară selectată de Institutul European de Expertiză și Experți (EEEI).