1. Procedurile de rectificare şi retragere (articolul 10 (2))
Acest regulament va fi pus în aplicare prin normele de procedură pentru Anglia și Țara Galilor instituite în temeiul Codului de procedură civilă (Civil Procedure Act) din 1997. Aceste norme de procedură sunt cunoscute sub denumirea de „norme de procedură civilă” (Civil Procedure Rules) (CPR) și sunt definite printr-un instrument statutar.
Partea 74.27 din Codul de procedură civilă și Instrucțiunea practică 74B, care o însoțește, conțin dispoziții privind titlul executoriu european în Anglia și Țara Galilor, inclusiv privind procedurile de rectificare și retragere.
Articolul 10 se referă la dreptul de a solicita instanței rectificarea unui certificat (dacă este în contradicție cu hotărârea judecătorească) sau retragerea acestuia (dacă este în contradicție cu regulamentul). Procedura prevăzută pentru a face față unor astfel de situații figurează în partea 23 din CPR, care conține normele privind depunerea unei cereri în instanță. O cerere formulată în temeiul articolului 10 va fi înaintată instanței care a emis titlul executoriu european, utilizând procedura prevăzută în partea 23.
Cererea va fi prezentată pe baza unui formular, denumit „formularul (*) N244”. Solicitantul trebuie să precizeze obiectul cererii sale (și anume rectificarea sau retragerea) și motivul pentru care introduce respectiva cerere (de exemplu, pentru că există o neconcordanță în certificat).
(*) UK confirmă că vor fi utilizate formularele standard prevăzute în regulament. În anexele IV la regulament sunt prezentate formularele pe care trebuie să le utilizeze instanța pentru a elibera certificatele. Creditorii vor utiliza formularele aflate în vigoare în Regatul Unit pentru a depune cererile necesare, iar certificatul va fi eliberat prin intermediul formularului prevăzut în regulament. Se are în vedere posibilitatea de a depune o cerere în temeiul articolului 10 alineatul (3), utilizând formularul standard de cerere aflat în vigoare în Regatul Unit sau formularul prevăzut în anexa VI la regulament.
2. Motive de revizuire (articolul 19 (1))
Acest regulament va fi pus în aplicare prin normele de procedură pentru Anglia și Țara Galilor instituite în temeiul Codului de procedură civilă (Civil Procedure Act) din 1997. Aceste norme de procedură sunt cunoscute sub denumirea de „norme de procedură civilă” (Civil Procedure Rules) (CPR) și sunt definite printr-un instrument statutar.
În conformitate cu articolul 19 alineatul (1), debitorul trebuie să aibă dreptul de a solicita reexaminarea hotărârii în cazul în care actul de sesizare a instanței nu i-a parvenit sau în cazul în care nu a putut să conteste creanța, fără ca acest lucru să îi fie imputabil.
Partea 13 din CPR îi va permite debitorului vizat de hotărâre să solicite reexaminarea hotărârii în circumstanțele prevăzute la articolul 19. În această parte este stabilită procedura de urmat pentru a introduce o cerere de anulare sau de modificare a hotărârii pronunțate în cauza judecată în lipsă. O hotărâre pronunțată în cauza judecată în lipsă poate fi obținută în cazul în care debitorul vizat de hotărâre nu a depus o confirmare a notificării sau comunicării și/sau nu a depus un memoriu în apărarea sa. Partea 13 din CPR îi va permite debitorului vizat de hotărâre să solicite reexaminarea hotărârii în circumstanțele prevăzute la articolul 19. În această parte este stabilită procedura de urmat pentru a introduce o cerere de retragere sau de rectificare a hotărârii pronunțate în cauza judecată în lipsă.
Nu este prevăzut niciun formular pentru introducerea unei cereri de anulare sau de modificare a hotărârii pronunțate în cauza judecată în lipsă. Solicitantul își introduce, de regulă, cererea prin intermediul formularului N244 (http://www.hmcourts-service.gov.uk/courtfinder/forms/n244_eng.pdf). Solicitantul ar trebui să indice decizia pe care dorește să o obțină și motivele care stau la baza anulării sau a modificării hotărârii, de exemplu faptul că notificarea sau comunicarea nu a avut loc în timp util pentru a-i permite să își pregătească apărarea. Examinarea acestei cereri va antrena reexaminarea hotărârii.
3. Limbile acceptate (articolul 20 (2))
Certificatele trimise în Anglia și în Țara Galilor vor fi acceptate în limba engleză.
4. Autorităţi competente desemnate să autentifice actele autentice (articolul 25)
Chiar dacă înscrisurile autentice emise de alte state membre vor fi puse în aplicare în Anglia și în Țara Galilor, ele nu sunt generate în Anglia și în Țara Galilor. Prin urmare, nu este necesar să se desemneze o autoritate care să le certifice.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.