NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini germană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
    Swipe to change

    Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

    Austria

    Conținut furnizat de
    Austria

    GĂSIREA INSTANŢELOR/AUTORITĂȚILOR COMPETENTE

    Instrumentul de căutare de mai jos vă va ajuta să identificați instanțele/autoritățile competente pentru un anumit instrument juridic european. Rețineți că deși am făcut eforturi pentru a stabili exactitatea rezultatelor, este posibil ca anumite cazuri excepționale privind determinarea competenței să nu fie acoperite.

    Austria

    Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare


    *mențiuni obligatorii

    Articolul 50 alineatul (1) litera (a) – Instanțele competente pentru emiterea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini germană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Tribunalul Cantonal Viena-Centru (Bezirksgericht Innere Stadt Wien) este instanța competentă să emită o ordonanță asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare pentru o creanță menționată într-un act autentic în sensul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul privind ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare, ordonanță care este solicitată înainte de începerea executării.

    În celelalte cazuri, instanța competentă este cea în fața căreia este pendinte, la data primei cereri, procedura de executare în legătură cu care trebuie să fie emisă o ordonanță asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (b) – Autoritatea desemnată ca fiind competentă pentru obținerea informațiilor privind contul bancar

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini germană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Autoritatea competentă pentru obținerea de informații referitoare la conturi în cadrul unei proceduri de emitere a unei ordonanțe asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare pendinte pe teritoriul austriac este tribunalul cantonal în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința obișnuită debitorul.

    Dacă debitorul nu își are nici domiciliul, nici reședința obișnuită în Austria, autoritatea competentă este Tribunalul Cantonal Viena-Centru (Bezirksgericht Innere Stadt Wien) [a se vedea mai sus răspunsul referitor la articolul 50 alineatul (1) litera (a)]. Datele de contact ale Tribunalului Cantonal Viena-Centru pot fi găsite aici:

    În cazul în care procedura de emitere a ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare este pendinte în fața unei instanțe austriece, instanța respectivă are, de asemenea, competența de a obține informații referitoare la conturi.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (c) – Metodele de obținere a informațiilor privind contul bancar

    Obligația este însoțită de o ordonanță in personam. Prin intermediul ordonanței, instanța trebuie să someze debitorul să indice conturile bancare deținute pe teritoriul național. Ordonanța trebuie să îi interzică debitorului să dispună de conturile bancare deținute pe teritoriul național care sunt vizate de ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare, în limita sumei care trebuie să fie indisponibilizată prin ordonanță. Ordonanța trebuie să îi impună, de asemenea, debitorului să anuleze toate autorizațiile de debitare directă și ordinele de plată programată pe baza cărora sunt debitate fonduri din contul care trebuie să fie indisponibilizat, în măsura în care acestea subminează posibilitatea de recuperare a sumei care trebuie să fie indisponibilizată prin ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare și nu pot fi acoperite de suma disponibilă ce nu poate face obiectul indisponibilizării.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (d) – Instanțele la care se poate introduce calea de atac împotriva refuzului de a emite o ordonanță asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

    Instanța care a emis ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare este competentă să judece căile de atac. Calea de atac trebuie introdusă în fața acestei instanțe [a se vedea mai sus răspunsul referitor la articolul 50 alineatul (1) litera (a)].

    Articolul 50 alineatul (1) litera (e) – Autoritățile desemnate ca fiind competente pentru primirea, transmiterea și notificarea sau comunicarea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare și a altor documente

    Articolul 10 alineatul (2) al treilea paragraf: autoritatea competentă a statului membru de executare este Tribunalul Cantonal Viena-Centru (Bezirksgericht Innere Stadt Wien).

    Articolul 23 alineatul (3): dacă Austria este doar statul membru de executare, autoritatea competentă căreia trebuie să îi fie transmise documentele este Tribunalul Cantonal Viena-Centru.

    Dacă ordonanța este emisă în Austria, aceasta trebuie transmisă de instanța care a emis-o. Tribunalul Cantonal Viena-Centru este competent să emită o ordonanță asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare care a fost solicitată înainte de inițierea unei procedurii pe fond sau în cazul în care s-a pronunțat o hotărâre definitivă, dar executarea nu a început încă. În celelalte cazuri, instanța competentă este tribunalul cantonal (Bezirksgericht) sau tribunalul regional (Landesgericht) în fața căruia este pendinte, la data primei cereri, procedura pe fond sau procedura de executare în legătură cu care trebuie să fie emisă o ordonanță asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare.

    Articolul 23 alineatele (5) și (6) și articolul 27 alineatul (2): dacă ordonanța asigurătorie de indisponibilizare a conturilor bancare a fost emisă în Austria, autoritatea competentă pentru executare este instanța care a emis ordonanța. [instanța care a emis ordonanța: a se vedea răspunsul referitor la articolul 23 alineatul (3).]

    Dacă ordonanța asigurătorie de indisponibilizare a conturilor bancare nu a fost emisă în Austria, autoritatea competentă este Tribunalul Cantonal Viena-Centru.

    Articolul 25 alineatul (3): în acest caz, declarația trebuie să fie transmisă Tribunalului Cantonal Viena-Centru.

    Articolul 28 alineatul (3): în acest caz, documentele trebuie să fie transmise Tribunalului Cantonal Viena-Centru.

    Articolul 36 alineatul (5): în acest caz, decizia trebuie să fie transmisă Tribunalului Cantonal Viena-Centru.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (f) – Autoritatea competentă pentru executarea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare

    Dacă ordonanța asigurătorie de indisponibilizare a conturilor bancare este emisă în Austria, instanța care a emis ordonanța este competentă și pentru executarea acesteia.

    Dacă ordonanța asigurătorie de indisponibilizare a conturilor bancare este emisă în alt stat membru, autoritatea competentă pentru executare este Tribunalul Cantonal Viena-Centru (Bezirksgericht Innere Stadt Wien).

    Articolul 50 alineatul (1) litera (g) – Măsura în care conturile comune și cele ale mandatarilor pot fi indisponibilizate

    În cazul în care există mai mulți titulari ai aceluiași cont și fiecare dintre ei poate dispune singur de cont, astfel cum este cazul unui Oder-Konto (cont comun de care titularii pot dispune individual), creanța poate face obiectul unei indisponibilizări efective chiar dacă ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare a fost emisă doar împotriva unuia dintre titularii contului, întrucât debitorul are dreptul de a plăti creanța acționând singur.

    Pe de altă parte, în cazul unui Und-Konto, un cont de care toți titularii pot dispune numai în comun, indisponibilizarea este posibilă numai dacă decizia în acest sens îi vizează pe toți titularii care au dreptul să dispună de cont (de exemplu răspunderea tuturor titularilor contului în calitate de debitori solidari).

    În privința conturilor mandatarilor, în cazul unei proceduri de obținere a unei ordonanțe asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare inițiată împotriva fiduciarului în calitate de debitor, constituitorul se poate opune indisponibilizării în temeiul articolului 37 din Codul procedurilor de executare (Exekutionsordnung). Prin acțiunea sa, constituitorul revendică faptul că, în calitate de activ fiduciar, contul este proprietatea debitorului, dar nu este imputabil patrimoniului său și, prin urmare, nu face parte din fondurile care pot fi utilizate pentru executarea creanțelor.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (h) – Normele aplicabile cuantumurilor exceptate de la înființarea unui sechestru

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini germană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Dispozițiile referitoare la protecția împotriva indisponibilizării creanțelor sunt prevăzute la articolul 290 și următoarele din Codul procedurilor de executare (Exekutionsordnung, denumit în continuare „EO”), iar dispozițiile conexe privind protecția conturilor sunt prevăzute la articolul 292i din EO; le puteți accesa aici: http://www.ris.bka.gv.at/. Acestea sunt norme obligatorii.

    Remunerațiile curente și pensiile pentru limită de vârstă pot fi indisponibilizate parțial; cuantumul părții din creanță care nu poate fi indisponibilizat („venitul de subzistență”) depinde de veniturile de care dispune debitorul și de obligațiile de întreținere ale acestuia. Aceste cuantumuri, care sunt majorate anual, pot fi găsite în tabelele publicate pe site-ul internet al Ministerului Federal al Justiției (https://www.bmj.gv.at/service/publikationen/Drittschuldnererkl%C3%A4rung.html)

    Obiectivul regulii de „protecție a conturilor” prevăzută la articolul 292i din EO este să evite riscul ca venitul de subzistență transferat prin virament bancar în contul debitorului după deducerea cuantumurilor care pot fi indisponibilizate să îi fie, de asemenea, indisponibilizat. În cazul în care în contul debitorului se fac plăți care pot fi indisponibilizate parțial, indisponibilizarea ar trebui anulată la cerere în măsura în care soldul contului corespunde părții din venituri care nu face obiectul indisponibilizării pentru perioada cuprinsă între data indisponibilizării și următoarea dată de plată.

    În plus, în conformitate cu articolul 290 din EO, anumite cuantumuri sunt exceptate complet de la indisponibilizare. Este vorba despre prestațiile următoare:

    1. costurile de reprezentare, în măsura în care acestea acoperă cheltuielile suplimentare generate efectiv de desfășurarea activității profesionale;
    2. subvențiile și indemnizațiile legale menite să acopere costurile suplimentare asociate unui handicap fizic sau mintal, incapacității de a-și asigura propria subzistență sau unei stări de dependență;
    3. sumele rambursate și indemnizațiile legate de dreptul la prestații în natură, precum și sumele rambursate în cadrul asigurărilor sociale obligatorii și compensarea cheltuielilor medicale suportate;
    4. alocațiile familiale legale.

    Imposibilitatea indisponibilizării nu se aplică în cazul în care executarea vizează o creanță pe care prestația este destinată să o plătească. Pentru ca sumele să fie exceptate de la indisponibilizare, este necesară o cerere din partea debitorului.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (i) – Taxele, dacă sunt percepute de bănci, pentru punerea în aplicare a ordonanțelor naționale echivalente sau pentru furnizarea de informații privind contul bancar, precum și informații referitoare la partea căreia îi revine obligația de a plăti taxele respective

    Băncile au dreptul la o compensație de 25 EUR pentru punerea în aplicare a unei ordonanțe asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare, aceeași sumă ca și pentru punerea în aplicare a unei ordonanțe de emitere a unei măsuri provizorii (einstweilige Verfügung), care este un instrument echivalent prevăzut în dreptul austriac.

    La cererea băncii, instanța trebuie să îi impună creditorului rambursarea acestor costuri în favoarea băncii.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (j) – Baremul taxelor sau alt set de norme de stabilire a taxelor percepute de orice autoritate sau alt organism implicat în prelucrarea sau în executarea ordonanței asigurătorii

    Pentru tratarea sau executarea unei ordonanțe asigurătorii și pentru comunicarea de informații privind conturile nu se percep taxe separate.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (k) – Ordinea de prioritate, dacă este cazul, a ordonanțelor naționale echivalente

    Instrumentele asigurătorii prevăzute în dreptul austriac în materie de executare sunt în principal executarea ca garanție (Exekution zur Sicherstellung) și ordonanța de emitere a unei măsuri provizorii (einstweilige Verfügung).

    Executarea ca garanție (articolele 370 și următoarele din EO) este utilizată pentru a garanta temporar o pretenție a creditorului – pe care o va revendica ulterior – înainte ca aceasta să dobândească forță executorie. Pentru executarea ca garanție, spre deosebire de ordonanța de emitere a unei măsuri provizorii, condiția necesară este existența unui titlu care să nu fie încă executoriu. Executarea ca garanție este autorizată numai pentru decontarea unei creanțe pecuniare. Una dintre măsurile asigurătorii enumerate la articolul 374 alineatul (1) din EO este poprirea creanțelor, în temeiul căreia creditorului i se conferă dreptul de gaj.

    În cadrul executării ca garanție, creditorul dobândește un drept de gaj. În conformitate cu articolul 32 din Regulamentul privind ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare, ordonanța asigurătorie are aceeași ordine de prioritate ca și o ordonanță națională echivalentă în statul membru de executare. Pentru a menține paralelismul cu instrumentele austriece, dreptul austriac prevede, așadar, că ordonanța asigurătorie europeană stabilește un drept de gaj atunci când creditorul a obținut deja o hotărâre judecătorească, o tranzacție judiciară sau un act autentic. Banca și debitorul trebuie să fie informate cu privire la stabilirea unui drept de gaj. Se asigură astfel convergența cu executarea ca garanție.

    O ordonanță de emitere a unei măsuri provizorii (articolul 378 și următoarele din EO) cu titlu de garanție a creanțelor pecuniare nu duce la dobândirea unui drept de gaj sau a unei priorități specifice. Pentru a obține o ordonanță de emitere a unei măsuri provizorii, partea care consideră că există riscul ca prestația la care are dreptul să nu îi fie executată nu are nevoie de un titlu.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (l) – Instanțele sau autoritatea de executare competente pentru acordarea unei căi de atac

    Instanța care a emis ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare este competentă să judece căile de atac. Calea de atac trebuie introdusă în fața acestei instanțe [a se vedea mai sus răspunsul referitor la articolul 50 alineatul (1) litera (a)].

    Articolul 34 alineatele (1) și (2): dacă ordonanța asigurătorie de indisponibilizare a conturilor bancare este emisă în alt stat membru, autoritatea competentă pentru judecarea căilor de atac este Tribunalul Cantonal Viena-Centru (Bezirksgericht Innere Stadt Wien). Calea de atac trebuie introdusă în fața acestei instanțe.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (m) – Instanțele la care trebuie introdusă o cale de atac și termenul, dacă este prevăzut, pentru introducerea căii de atac

    Calea de atac care poate fi introdusă împotriva unei decizii emise în conformitate cu articolul 33, 34 sau 35 din Regulamentul privind ordonanța europeană asigurătorie este recursul (Rekurs). Acesta trebuie introdus în termen de 14 zile la instanța care a emis ordonanța contestată și trebuie adresat tribunalului regional (Landesgericht) sau tribunalului regional superior (Oberlandesgericht) în a cărei jurisdicție se află tribunalul cantonal (Bezirksgericht) sau tribunalul regional competent. Recursurile trebuie să fie semnate de un avocat.

    Termenul începe să curgă de la data notificării sau comunicării copiei scrise a ordonanței contestate.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (n) – Taxele judiciare

    Se plătesc taxe numai în cazul în care procedura de emitere a unei ordonanțe asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare se desfășoară în afara unui proces civil. În plus, pentru introducerea căilor de atac împotriva unei ordonanțe asigurătorii se achită o taxă forfetară. Dispozițiile referitoare la taxe sunt prevăzute în Legea privind taxele judiciare (Gerichtsgebührengesetz), la poziția tarifară 1 nota 2, la poziția tarifară 2 nota 1a și la poziția tarifară 3 nota 1a. Cuantumul taxelor depinde de cuantumul creanței și se ridică la jumătate din taxele forfetare aplicare în cadrul procedurilor civile. Dispozițiile legale și tabelele pot fi consultate la adresa: http://www.ris.bka.gv.at/.

    Taxele judiciare prevăzute sunt taxe forfetare.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (o) – Limbile acceptate pentru traducerea documentelor

    Niciuna.

    Ultima actualizare: 14/05/2024

    Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.