Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

Slovenia

Conținut furnizat de
Slovenia

GĂSIREA INSTANŢELOR COMPETENTE

Instrumentul de căutare de mai jos vă va ajuta să identificați instanțele/autoritățile competente pentru un anumit instrument juridic european. Rețineți că deși am făcut eforturi pentru a stabili exactitatea rezultatelor, este posibil ca anumite cazuri excepționale privind determinarea competenței să nu fie acoperite.

Slovenia

Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare


*mențiuni obligatorii

Articolul 50 alineatul (1) litera (a) – Instanțele competente pentru emiterea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare

Instanțele desemnate ca fiind competente pentru emiterea unei ordonanțe asigurătorii în cazul în care un creditor a obținut un act autentic [articolul 6 alineatul (4)] sunt instanțele locale (okrajna sodišča) [articolul 279b alineatul (1) din Legea privind executarea și garantarea creanțelor civile (Zakon o izvršbi in zavarovanju)]. Uradni list RS (UL RS; Monitorul Oficial al Republicii Slovenia) numerele 3/07 – text oficial consolidat, 93/07, 37/08 – ZST-1, 45/08 – ZArbit, 28/09, 51/10, 26/11, 17/13 – decizie a Curții Constituționale, 45/14 – decizie a Curții Constituționale, 53/14, 58/14 – decizie a Curții Constituționale, 54/15, 76/15 – decizie a Curții Constituționale, 11/18; denumită în continuare „ZIZ”).

O listă a instanțelor locale poate fi consultată aici.

Articolul 50 alineatul (1) litera (b) – Autoritatea desemnată ca fiind competentă pentru obținerea informațiilor privind contul bancar

Autoritatea desemnată ca fiind competentă pentru obținerea informațiilor privind contul bancar (articolul 14) este Agenția Republicii Slovenia pentru Registrele Juridice Publice și Servicii Conexe (Agencija Republike Slovenije za javnopravne evidence in storitve - AJPES) (articolul 279c din ZIZ);

Datele de contact: Tržaška cesta 16, 1000 Ljubljana

gp@ajpes.si - sediul central
info@ajpes.si - informații pentru utilizatori

Articolul 50 alineatul (1) litera (c) – Metodele de obținere a informațiilor privind contul bancar

Metode de obținere a informațiilor privind contul bancar [articolul 14 alineatul (5)]:

AJPES, care a fost desemnată ca fiind autoritatea responsabilă cu informațiile, menține registrul conturilor de operațiuni, care este o bază de date informatizată unică privind conturile de operațiuni ale persoanelor fizice și juridice (articolul 191 și următoarele din Legea privind serviciile de plăți, serviciile de emitere de monedă electronică și sistemele de plăți (Zakon o plačilnih storitvah, storitvah izdajanja elektronskega denarja in plačilnih sistemih); UL RS nr. 7/18 și nr. 9/18 – rectificare., denumită în continuare „ZPlaSSIED”). Acest lucru face ca procesul de obținere a informațiilor să fie foarte eficace, deoarece nu este necesar ca autoritatea responsabilă cu informațiile să întrebe banca dacă debitorul deține un cont bancar [articolul 14 alineatul (5) litera (a)].

Deși legislația slovenă permite obținerea de informații privind contul debitorului în modul prevăzut la articolul 14 alineatul (5) litera (c) (a se vedea articolul 31 din ZIZ), instanțele utilizează foarte rar această opțiune, întrucât pot obține informații privind contul bancar al debitorului consultând electronic registrul conturilor de operațiuni [articolul 4 din ZIZ, articolul 13 din Legea privind tribunalele (Zakon o sodiščih), UL RS numerele 94/07 – textul oficial consolidat, 45/08, 96/09, 86/10 – ZJNepS, 33/11, 75/12 – ZSPDSLS-A, 63/13, 17/15 și 23/17 – ZSSve; denumită în continuare „ZS”].

Articolul 50 alineatul (1) litera (d) – Instanțele la care se poate introduce calea de atac împotriva refuzului de a emite o ordonanță asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

Căile de atac sunt introduse (articolul 21) la:

- instanța care a respins cererea creditorului de emitere a unei ordonanțe asigurătorii [instanța locală sau districtuală (okrožno sodišče)].

Lista instanțelor locale, lista instanțelor districtuale.

Articolul 50 alineatul (1) litera (e) – Autoritățile desemnate ca fiind competente pentru primirea, transmiterea și notificarea sau comunicarea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare și a altor documente

Autoritatea desemnată ca fiind competentă pentru primirea, transmiterea și notificarea sau comunicarea ordonanței asigurătorii și a altor documente [articolul 4 alineatul (14)] este:

- conform articolului 10 alineatul (2), articolului 23 alineatele (3), (5) și (6), articolului 25 alineatul (3), articolului 27 alineatul (2), articolului 28 alineatul (3) și articolului 36 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 655/2014, Tribunalul local din Maribor.

Articolul 50 alineatul (1) litera (f) – Autoritatea competentă pentru executarea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare

Autoritatea competentă pentru executarea ordonanței asigurătorii (capitolul 3) este:

Tribunalul local din Maribor, care are competență teritorială pentru executarea unei ordonanțe asigurătorii emise de un tribunal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene (articolul 279d din ZIZ).

Articolul 50 alineatul (1) litera (g) – Măsura în care conturile comune și cele ale mandatarilor pot fi indisponibilizate

Măsura în care conturile comune și conturile mandatarilor pot fi indisponibilizate (articolul 30) este stabilită după cum urmează:

un cont de plăți comun este un cont de plăți deschis de un furnizor de servicii de plată în numele a două sau mai multe persoane fizice sau a două sau mai multe persoane juridice [articolul 14 alineatul (1) din Legea privind serviciile și sistemele de plată (Zakon o plačilnih storitvah in sistemih, ZPlaSS)].

Fiecare titular al unui cont de plăți comun poate dispune de toate fondurile în numerar din contul respectiv, cu excepția cazului în care contractul de administrare a contului de plăți comun prevede alte dispoziții referitoare la autorizarea utilizării fondurilor în numerar din cont [articolul 14 alineatul (2) din ZPlaSS].

Toate fondurile în numerar dintr-un cont de plăți comun pot fi folosite pentru rambursarea datoriilor unui titular al contului față de părți terțe. Un acord între titularii unui cont de plăți comun privind cuantumul cotelor aferente fiecărui titular și privind răspunderea fiecărui titular nu restricționează drepturile părților terțe de a obține, în cadrul unei proceduri de executare sau de faliment împotriva unui titular, rambursarea creanțelor lor din totalul fondurilor în numerar existente în contul de plăți comun [articolul 14 alineatul (3) din ZPlaSS]. Fondurile în numerar dintr-un cont de plăți comun pot fi, așadar, folosite pentru rambursarea datoriilor unui titular al contului față de părți terțe.

În cazul în care executarea se limitează la anumite active ale debitorului în conformitate cu un act specific, limitările respective sunt examinate în raport cu fiecare titular al contului de plăți comun în cadrul procedurii de executare împotriva unui titular al contului de plăți comun [articolul 14 alineatul (4) din ZPlaSS].

Articolul 50 alineatul (1) litera (h) – Normele aplicabile cuantumurilor exceptate de la înființarea unui sechestru

Cuantumurile exceptate de la înființarea unui sechestru și cuantumurile pentru care executarea este limitată sunt reglementate de următoarele norme (articolul 31):

venitul este exceptat de la executare în cazul în care caracteristica sa comună este aceea de a constitui nu un venit de bază, precum salariile, ci, de regulă, un venit suplimentar mai scăzut care, în majoritatea cazurilor, are funcția unei corecții sociale [articolul 101 din Legea privind executarea și garantarea creanțelor civile (ZIZ)].

În conformitate cu articolul 102 din ZIZ, executarea este limitată în ceea ce privește venitul, care, în general, ia forma unui venit de bază, cum ar fi salariile, și anume venitul considerat a proveni dintr-un raport de muncă. În general, se permite reținerea a maximum două treimi dintr-un astfel de venit, însă debitorului trebuie să îi rămână o sumă egală cu 76 % din salariul minim. Fiecărui debitor trebuie să îi rămână aceeași valoare reziduală. În cazul anumitor creanțe privilegiate, suma care trebuie lăsată debitorului este mai scăzută – 50 % din salariul minim. În ambele cazuri, suma care trebuie lăsată debitorului este mai mare în cazul în care acesta este responsabil de întreținerea membrilor familiei.

Exceptările de la executare și limitările aplicabile executării trebuie luate în considerare de către cei responsabili de aplicarea deciziilor de executare (banca) fără o cerere din partea debitorului, mai puțin în cazul în care există dreptul la o limită superioară din motive de întreținere. Debitorul trebuie să demonstreze executorului existența acestui drept punându-i la dispoziție un act autentic [articolul 102 alineatul (5) din ZIZ].

Lista exactă a exceptărilor de la înființarea sechestrului sau a limitărilor privind cuantumurile este prevăzută la articolele 101, 102 și 103 din ZIZ.

Articolul 50 alineatul (1) litera (i) – Taxele, dacă sunt percepute de bănci, pentru punerea în aplicare a ordonanțelor naționale echivalente sau pentru furnizarea de informații privind contul bancar, precum și informații referitoare la partea căreia îi revine obligația de a plăti taxele respective

Perceperea de taxe (articolul 43): în conformitate cu politica lor comercială și cu ratele respective de remunerare a serviciilor, băncile pot percepe o taxă pentru desfășurarea activităților pe baza ordonanțelor naționale echivalente (primirea ordonanței și transferul fondurilor).

Furnizorii de servicii de plată trebuie să publice pe siturile lor de internet informații complete și exacte cu privire la tarifele pe care le aplică pentru executarea actelor bazate pe o decizie de executare sau o ordonanță asigurătorie de indisponibilizare a conturilor bancare (articolul 190 din ZPlaSSIED).

Informațiile privind contul bancar sunt furnizate de AJPES. Informațiile din registrul conturilor de tranzacții ale persoanelor juridice și ale persoanelor fizice implicate în activități comerciale sunt puse gratuit la dispoziția publicului pe site-ul internet al AJPES (articolul 146 din ZPlaSSIED). Pentru furnizarea de informații din registrul conturilor de operațiuni privind contul unei persoane fizice, agenția percepe solicitantului o taxă în conformitate cu tarifele convenite cu ministrul responsabil cu finanțele (articolul 195 din ZPlaSSIED). Rata de compensare a costurilor furnizării de informații privind conturile de operațiuni ale persoanelor fizice din registrul conturilor de operațiuni (UL RS nr. 49/10) este publicată pe site-ul internet al AJPES. În conformitate cu rata respectivă, valoarea compensării costurilor depinde de modul în care este depusă cererea de informații privind contul bancar (rata este mai scăzută pentru transferul electronic de date decât pentru datele transmise pe baza unei cereri în scris) și de numărul de unități de date transmise.

Taxa pentru punerea în aplicare a ordonanțelor naționale echivalente se plătește de către debitor, iar taxa pentru furnizarea de informații privind contul bancar se plătește de către persoana care a depus cererea (în general, creditorul).

Instanța accesează gratuit informațiile privind conturile bancare, consultând registrul ținut de AJPES, sau solicită organizației care efectuează operațiuni de plată (banca) să îi comunice dacă debitorul a deschis un cont la aceasta [articolul 4 alineatul (1) din ZIZ, articolul 13 din ZS).

AJPES furnizează instanțelor, autorității fiscale și altor autorități responsabile de executare acces electronic direct la informațiile din registrul conturilor de operațiuni.

Articolul 50 alineatul (1) litera (j) – Baremul taxelor sau alt set de norme de stabilire a taxelor percepute de orice autoritate sau alt organism implicat în prelucrarea sau în executarea ordonanței asigurătorii

Baremul taxelor sau alt set de norme de stabilire a taxelor aplicabile percepute de orice autoritate sau alt organism implicat în prelucrarea sau în executarea ordonanței asigurătorii (articolul 44):

Taxa judiciară trebuie plătită la depunerea unei cereri de garantare a unei creanțe printr-o ordonanță asigurătorie (articolul 29b coroborat cu articolele 239 și 279a din ZIZ). La solicitarea unei ordonanțe asigurătorii se aplică o taxă judiciară de 30 EUR [tariful nr. 4012 din Legea privind taxele judiciare (Zakon o sodnih taksah – ZST-1, UL RS numerele. 37/08, 97/10, 63/13, 58/14 – decizie a Curții Constituționale, 19/15 – decizie Curții Constituționale, 30/16, 10/17 – ZPP-E și 11/18 – ZIZ-L, denumită în continuare ZST-1] sau de 24 EUR (tarifele nr. 4041 și nr. 4012 ZST-1), dacă cererea este transmisă pe cale electronică;

În cazul în care ordonanța asigurătorie a fost emisă de un tribunal sloven, banca se află în Slovenia și tribunalul a emis și o decizie prin care cere băncii să acționeze în conformitate cu articolul 260 alineatul (1) punctul (4) sau cu articolul 271 alineatul (1) punctul (4) din ZIZ [articolul 279e alineatul (1)], taxa judiciară acoperă și pronunțarea hotărârii respective, deoarece această pronunțare are loc în cadrul procedurii de emitere a unei ordonanțe asigurătorii (de exemplu, procedura prin care se hotărăște executarea unui sechestru).

În cazul în care ordonanța asigurătorie a fost emisă de un tribunal străin și este primită spre executare de către un tribunal sloven deoarece banca se află în Slovenia, hotărârea prin care tribunalul ordonă băncii să acționeze în conformitate cu articolul 260 alineatul (1) punctul (4) sau cu articolul 271 alineatul (1) punctul (4) din ZIZ [articolul 279e alineatul (1)] este pronunțată în cadrul procedurii inițiate în temeiul ordonanței asigurătorii primite. În temeiul articolului 24 din regulament, în acest caz nu se plătește taxa judiciară deoarece decizia nu poate fi considerată a fi o decizie privind o măsură intermediară sau o măsură preliminară, iar procedura în care este pronunțată decizia respectivă nu poate fi considerată a fi procedura de garantare a unei creanțe, ci, mai degrabă generează decizia prin care instanța dă instrucțiuni băncii cu privire la modul de executare a unei ordonanțe asigurătorii emise în străinătate.

Articolul 50 alineatul (1) litera (k) – Ordinea de prioritate, dacă este cazul, a ordonanțelor naționale echivalente

Ordinea de prioritate a ordonanțelor naționale echivalente în temeiul dreptului intern (articolul 32):

în cazul în care mai mulți creditori solicită creanțe monetare de la același debitor și privind același obiect al executării, creanțele trebuie rambursate în ordinea în care creditorii au obținut dreptul de rambursare în legătură cu obiectul respectiv, cu excepția cazurilor în care legislația prevede altfel (articolul 12 din ZIZ).

Organul jurisdicțional sloven aplică o ordonanță asigurătorie emisă de o instanță dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene printr-o decizie prin care se impune aplicarea articolului 271 alineatul (1) punctul (4) din ZIZ, cu alte cuvinte, prin emiterea unei măsuri provizorii [articolul 279e alineatul (3)]. Instanța pronunță o decizie privind o măsură provizorie, impunând organizației care efectuează operațiuni de plată să refuze să plătească debitorului sau oricărei entități care acționează la solicitarea debitorului suma de bani din contul debitorului pentru care a emis măsura provizorie [articolul 271 alineatul (1) punctul 4 din ZIZ]. Aceste măsuri intermediare emise de o instanță slovenă pe baza unei ordonanțe asigurătorii europene a unui alt stat membru nu acordă dreptul de retenție asupra garanției [articolul 271 alineatul (2) din ZIZ]. Astfel de ordonanțe sunt emise de instanță dacă aceasta nu a emis încă o hotărâre privind fondul cauzei. Dacă la cererea sa de ordonanță asigurătorie creditorul atașează o hotărâre judecătorească, o tranzacție judiciară sau un act autentic, se pronunță măsura executorie stabilită la articolul 260 alineatul (1) punctul (4), adică se pronunță o decizie privind o măsură preliminară prin care se ordonă sechestrul pe o sumă de bani din contul debitorului deschis la organizația care efectuează operațiuni de plată [articolul 279e alineatul (3) și articolul 260 alineatul (1) punctul (4) din ZIZ]. Sechestrul acordă creditorului dreptul de retenție asupra activelor în numerar ale debitorului din conturile bancare [articolul 107 alineatul (3) coroborat cu articolul 138 alineatul (5) și cu articolul 239 din ZIZ].

Articolul 50 alineatul (1) litera (l) – Instanțele sau autoritatea de executare competente pentru acordarea unei căi de atac

Instanțele sau, după caz, autoritatea de executare competente pentru acordarea unei căi de atac [articolul 33 alineatul (1), articolul 34 alineatul (1) sau (2)]:

- o cale de atac (contestație) în temeiul articolului 33 alineatul (1) este introdusă la instanța care a emis ordonanța asigurătorie. Instanța este o instanță locală sau o instanță districtuală. Aceasta se pronunță cu privire la calea de atac (articolul 54 coroborat cu articolul 239 din ZIZ).

- o cale de atac în temeiul articolului 34 alineatul (1) este introdusă la Tribunalul local din Maribor, care a emis ordonanța de sechestru asigurător (prin intermediul unei măsuri preliminare sau provizorii) pe baza unei ordonanțe asigurătorii a unui alt stat și a notificat-o sau comunicat-o organizației care efectuează operațiuni de plată. Aceasta se pronunță cu privire la calea de atac (articolul 279f din ZIZ).

- o cale de atac în temeiul articolului 34 alineatul (2) din regulament (excepția de politici publice) este introdusă la Tribunalul local din Maribor.

Articolul 50 alineatul (1) litera (m) – Instanțele la care trebuie introdusă o cale de atac și termenul, dacă este prevăzut, pentru introducerea căii de atac

Instanțele la care trebuie introdusă o cale de atac, termenul pentru introducerea unei astfel de căi de atac în temeiul dreptului intern și evenimentul care marchează începutul termenului (articolul 37):

o cale de atac poate fi introdusă împotriva unei decizii privind contestația [articolul 9 alineatul (1) coroborat cu articolul 239 din ZIZ]. Calea de atac este introdusă la instanța care a emis ordonanța asigurătorie (instanța locală sau districtuală) sau la instanța locală responsabilă de executarea ordonanței asigurătorii în temeiul articolului 23 din regulament.

Calea de atac trebuie introdusă în termen de opt zile de la data pronunțării deciziei privind contestația de către instanța de prim grad de jurisdicție [articolul 9 alineatul (3) din ZIZ).

O instanță superioară hotărăște cu privire la calea de atac.

Datele de contact ale instanțelor superioare:

1 Instanța superioară din Celje

Prešernova ulica 22
3102 Celje - p.p. 1034

tel.: (03) 427 51 00
fax: (03) 427 52 70
e-mail: urad.visce@sodisce.si

2 Instanța superioară din Koper
Ferrarska 9
6000 Koper

tel.: (05) 668 30 00
fax: (05) 639 52 45
e-mail: urad.viskp@sodisce.si

3 Instanța superioară din Ljubljana
Tavčarjeva 9
1000 Ljubljana

tel.: (01) 366 44 44
fax: (01) 366 40 70
e-mail: urad.vislj@sodisce.si

4 Instanța superioară din Maribor
Sodna ulica 14
2000 Maribor

tel.: (02) 234 71 00
fax: (02) 234 73 18
e-mail: urad.vismb@sodisce.si

Articolul 50 alineatul (1) litera (n) – Taxele judiciare

Specificarea taxelor judiciare (articolul 42):

taxele judiciare în procedurile privind obținerea unei ordonanțe asigurătorii sau a unei căi de atac împotriva unei astfel de ordonanțe sunt identice cu taxele pentru obținerea unei ordonanțe naționale echivalente sau a unei căi de atac împotriva unei astfel de ordonanțe naționale.

Plata taxelor judiciare este reglementată prin articolul 29b din ZIZ. Taxele judiciare trebuie plătite la depunerea cererii de executare, a contestației sau a căii de atac ori cel târziu în termen de opt zile de la data notificării sau comunicării ordinului de plată a taxelor judiciare.

În cazul în care taxele judiciare pot fi calculate automat, se emite un ordin de plată atunci când cererea este depusă electronic, oferind solicitantului instrucțiuni privind plata taxelor prin transfer către un cont specific și menționarea numărului de referință indicat în ordinul de plată. Se consideră că ordinul de plată al taxelor judiciare este notificat sau comunicat atunci când solicitantul însuși sau reprezentantul acestuia depune cererea electronic.

Dacă taxele judiciare nu sunt plătite la timp, se consideră că cererea a fost retrasă.

În ordinul de plată, instanța trebuie să înștiințeze partea în cauză cu privire la consecințele neplății taxelor judiciare.

Valoarea taxelor judiciare este stabilită de Legea privind taxele judiciare (ZST - 1) (UL RS numerele 37/08, 97/10, 63/13, 58/14 – decizie a Curții Constituționale, 19/15 – decizie a Curții Constituționale, 30/16). Taxele judiciare percepute sunt aceleași cu cele pentru procedurile aferente ordonanței naționale echivalente, care este ordonanța asigurătorie.

Pentru aceste taxe se percep următoarele sume fixe:


În cazul unei cereri depuse pe suport de hârtie

În cazul unei cereri depuse în format electronic

Procedura privind cererea de emitere a unei ordonanțe asigurătorii

30 de euro (tariful nr. 4012 ZST-1)

24 de euro (tarifele nr. 4041 și nr. 4012 ZST-1)

Procedura privind formularea unei contestații

30 de euro (tariful nr. 4022 ZST-1)

24 de euro (tarifele nr. 4041 și nr. 4022 ZST-1)

Procedura privind introducerea unei căi de atac

33 de euro (tariful nr. 4033 ZST-1)

26,4 de euro (tarifele nr. 4041 și nr. 4033 ZST-1)

Articolul 50 alineatul (1) litera (o) – Limbile acceptate pentru traducerea documentelor

Limbi acceptate pentru traducerea documentelor [articolul 49 alineatul (2)]:

limbile oficiale sunt slovena și cele două limbi ale minorităților naționale, care sunt utilizate în mod oficial în cadrul instanțelor din zonele în care locuiesc aceste minorități naționale (articolele 6 și 104 din ZPP). Limbile minorităților naționale sunt italiana și maghiara. Procedurile în fața instanței locale din Piran, a instanței locale din Koper și a instanței districtuale din Koper se desfășoară în limba italiană, iar procedurile în fața instanței locale din Lendava se desfășoară în limba maghiară.

Municipalitățile cu naționalitate mixtă sunt acoperite de Legea privind înființarea municipalităților și stabilirea frontierelor municipale (UL RS nr. 108/06 - text oficial consolidat și 9/11; denumită în continuare „ZUODNO”). Conform articolului 5 din ZUODNO: „Municipalitățile cu naționalitate mixtă sunt, conform prezentei legi, cele identificate ca atare de statutele actuale ale municipalităților Lendava, Hodoš - Šalovci, Moravske Toplice, Koper, Izola și Piran.”

Ultima actualizare: 31/03/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.