- 1 Ce înseamnă conceptul juridic de „notificare sau comunicare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „notificarea sau comunicarea actelor judiciare”?
- 2 Care acte judiciare trebuie notificate sau comunicate în mod oficial?
- 3 Cine este responsabil de notificarea sau comunicarea unui act judiciar?
- 4 Informații legate de adresa destinatarului
- 5 În practică, care este modalitatea obișnuită de notificare sau comunicare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?
- 6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?
- 7 Notificări sau comunicări „indirecte”
- 8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 18 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor)
- 9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?
- 10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care notificarea sau comunicarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul este notificat sau comunicat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă notificarea sau comunicarea actului (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de notificare sau comunicare a actului?
- 11 În cazul în care destinatarul refuză să accepte un act din cauza limbii utilizate (articolul 12 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor), iar instanța sau autoritatea sesizată în cauză decide, în urma verificării, că refuzul nu a fost justificat, există o cale de atac specifică pentru a contesta decizia respectivă?
- 12 Trebuie să se plătească pentru notificarea sau comunicarea unui act și, dacă da, care este suma? Există o diferență între situația în care actul urmează să fie notificat sau comunicat în temeiul dreptului intern și situația în care cererea de notificare sau de comunicare provine dintr-un alt stat membru? A se vedea, de asemenea, notificarea în temeiul articolului 15 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor referitoare la notificarea sau comunicarea unui act dintr-un alt stat membru
Informații pe regiuni
1 Ce înseamnă conceptul juridic de „notificare sau comunicare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „notificarea sau comunicarea actelor judiciare”?
„Notificarea” (izsniegšana) unui document judiciar înseamnă livrarea la timp a documentului către un destinatar, pentru a-i permite acestuia să își exercite și să își apere drepturile. Legea de procedură civilă (Civilprocesa likums) prevede mai multe tipuri diferite de notificare sau comunicare, inclusiv prin scrisoare recomandată, prin poșta electronică, comunicarea prin intermediul unui executor judecătoresc (tiesu izpildītājs) și comunicarea printr-un curier (ziņnesis). Se consideră că un document judiciar a fost notificat sau comunicat atunci când acesta este notificat sau comunicat în conformitate cu cerințele formale stabilite prin legislație, iar notificarea sau comunicarea este înregistrată sub forma stabilită în acest scop.
2 Care acte judiciare trebuie notificate sau comunicate în mod oficial?
Documentele judiciare întocmite în conformitate cu articolul 56 alineatul (2) din Codul de procedură civilă: hotărârile, deciziile, notificările, citațiile, cererile efectuate în cadrul unor proceduri specifice, căi de atac ordinare, recursuri în casație, copiile certificate ale comunicărilor scrise și toate documentele elaborate și transmise instanței de către părțile implicate în cauză, dar notificate sau comunicate ulterior altor părți de către instanță.
3 Cine este responsabil de notificarea sau comunicarea unui act judiciar?
Un document dintr-o altă țară va fi comunicat în Letonia prin intermediul unui executor judecătoresc.
Autoritatea centrală este Consiliul executorilor judecătorești din Letonia (Zvērinātu tiesu izpildītāju padome).
Adresă: Lāčplēša iela 27-32, Rīga, LV-1011, Letonia
Telefon: +371 67290005, fax: +371 62302503
E-mail: documents@lzti.lv
Pentru mai multe detalii, accesați: https://www.lzti.lv/service-foreign-documents/
4 Informații legate de adresa destinatarului
Letonia a ales mecanismul menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din regulament, și anume furnizarea de informații detaliate prin intermediul portalului european e-justiție cu privire la modul de identificare a adreselor persoanelor cărora trebuie să li se notifice sau comunice acte.
4.1 Autoritatea solicitată din acest stat membru încearcă, din proprie inițiativă, să determine locul în care se găsește destinatarul actelor judiciare care trebuie notificate sau comunicate? A se vedea, de asemenea, notificarea în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor
Autoritățile letone competente nu efectuează cereri de informații privind adresele. Autoritățile letone nu depun din proprie inițiativă cereri de informații la Registrul persoanelor fizice în cazul în care adresa indicată în cererea de notificare sau comunicare nu este corectă.
Autoritatea care înaintează cererea sau partea solicitantă este responsabilă de identificarea adresei destinatarului.
4.2 În acest stat membru, autoritățile judiciare străine și/sau părțile la procedurile judiciare au acces la registre sau servicii care să le permită să afle adresa actuală a persoanei în cauză? Dacă da, ce registre sau servicii sunt disponibile și ce procedură trebuie urmată? Ce taxă, dacă este cazul, trebuie plătită?
1. Pentru a găsi adresa unei persoane fizice, se poate depune o cerere oficială la Biroul pentru cetățenie și migrație (Pilsonības un migrācijas lietu pārvalde) din cadrul Ministerului de Interne, care ține un registru al persoanelor fizice. O cerere de eliberare a unui extras din Registrul persoanelor fizice (par izziņas sniegšanu no Fizisko personu reģistra) trebuie să precizeze motivul pentru care datele sunt necesare, astfel încât operatorii de date să poată decide dacă există motive întemeiate pentru furnizarea unor astfel de informații.
2. Adresa unei societăți comerciale poate fi obținută gratuit prin consultarea informațiilor din Registrul comerțului. Toate înregistrările din Registrul comerțului sunt publicate gratuit pe site, asigurând astfel disponibilitatea lor inițială online pentru public.
4.3 Ce tip de asistență pentru informațiile legate de adresa destinatarului din alte state membre oferă autoritățile acestui stat membru în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor? A se vedea, de asemenea, notificarea în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor
Consiliul executorilor judecătorești din Letonia nu efectuează cereri de informații privind adresele (și anume căutarea de inculpați).
5 În practică, care este modalitatea obișnuită de notificare sau comunicare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?
Documentul este notificat sau comunicat de executorul judecătoresc, care îl contactează pe destinatar.
6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?
Documentele judiciare sunt trimise pe cale electronică, prin poștă sau prin intermediul unui curier. Documentele judiciare sunt transmise pe cale electronică, în următoarea ordine:
1) online, în cazul în care destinatarul a notificat instanței că este de acord să comunice cu instanța online;
2) la adresa de e-mail indicată de destinatar, în cazul în care destinatarul a notificat instanței că este de acord să comunice cu instanța prin e-mail;
3) la adresa electronică oficială a destinatarului.
În cazul în care transmiterea electronică a documentelor judiciare către o persoană fizică în conformitate cu această procedură nu este posibilă, acestea sunt trimise la locul de reședință declarat de persoana fizică și, în cazul în care în declarație este indicată o adresă suplimentară, la acea adresă suplimentară, cu excepția cazului în care persoana fizică a indicat o altă adresă pentru comunicarea cu instanța.
În cazul în care pârâtul nu are un loc de reședință declarat și nu a furnizat o altă adresă pentru comunicarea cu instanța, documentele instanței sunt notificate sau comunicate la adresa pârâtului indicată de una dintre părțile la procedură, în cazul în care aceasta este cunoscută. Documentele judiciare pot fi trimise, de asemenea, la locul de muncă al unei persoane.
În cazul în care transmiterea electronică a documentelor judiciare către o persoană juridică în cadrul acestei proceduri nu este posibilă, acestea se trimit la sediul social al acesteia.
Documentele judiciare livrate de un curier sau de o parte la procedură se notifică sau se comunică personal destinatarului pe bază de semnătură.
Pentru anumite documente judiciare, legea poate prevedea transmiterea acestora prin scrisoare recomandată sau prin alte mijloace de livrare sau de notificare sau comunicare.
6.1 Ce tip de notificare sau comunicare pe cale electronică în sensul articolului 19 alineatul (1) din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor este disponibilă în acest stat membru în care notificarea sau comunicarea trebuie efectuată direct către o persoană a cărei adresă cunoscută pentru notificare sau comunicare se află într-un alt stat membru?
Ambele forme de notificare sau comunicare menționate la articolul 19 alineatul (1) din regulament sunt disponibile, și anume transmiterea electronică a documentelor judiciare în următoarea ordine:
1) online, în cazul în care destinatarul a notificat instanței că este de acord să comunice cu instanța online;
2) la adresa de e-mail indicată de destinatar, în cazul în care destinatarul a notificat instanței că este de acord să comunice cu instanța prin e-mail;
3) la adresa electronică oficială a destinatarului.
6.2 A specificat acest stat membru, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor, condiții suplimentare în care va accepta notificarea sau comunicarea electronică prin e-mail menționată la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv? A se vedea, de asemenea, notificarea în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor
Nu au fost stabilite alte condiții.
7 Notificări sau comunicări „indirecte”
7.1 Permite legislația acestui stat membru utilizarea altor metode de notificare sau comunicare în cazul în care nu a fost posibilă notificarea sau comunicarea actelor către destinatar (de exemplu, notificarea la adresa personală, la executorul judecătoresc, prin intermediul serviciilor de curierat sau prin afișare)?
În conformitate cu articolul 56 alineatul (8) din Codul de procedură civilă, în cazul în care persoana care livrează documentele juridice nu se întâlnește personal cu destinatarul, aceasta notifică sau comunică documentele oricărui membru adult al familiei care locuiește cu persoana respectivă. În cazul în care persoana care livrează documentele nu se întâlnește personal cu destinatarul la locul său de muncă, aceasta lasă documentele la dispoziția administrației pentru a fi transmise destinatarului. În cazurile menționate mai sus, persoana care preia documentele trebuie să indice prenumele și numele de familie, ora și data notificării sau comunicării, relația sa cu destinatarul sau funcția sa și trebuie să transmită documentele destinatarului fără întârziere.
Articolul 59 din Codul de procedură civilă. Citarea în instanță prin publicare
(1) În cazul în care adresa pârâtului nu a putut fi verificată în conformitate cu articolul 54.1 din Legea de procedură civilă sau dacă documentele nu pot fi transmise la adresa care a fost precizată de partea respectivă la procedură în conformitate cu articolul 54.1 alineatul (1) din lege ori dacă documentele nu pot fi transmise în conformitate cu articolul 56.2 din lege, pârâtul poate fi citat să apară în fața instanței prin publicarea citației în Monitorul Oficial (Latvijas Vēstnesis).
(2) Indiferent de publicarea unui aviz de citare în Monitorul Oficial, reclamanții au dreptul să publice citația în alte ziare, pe cheltuiala proprie.
(3) Textul citației publicate într-un ziar trebuie să corespundă cu conținutul citației.
(4) Instanța poate judeca o cauză în lipsa pârâtului, cu condiția să fi trecut cel puțin o lună de la publicarea citației în Monitorul Oficial.
(5) Pe lângă publicarea în Monitorul Oficial, citația se notifică sau se comunică și la adresa la care este situat imobilul pârâtului, în cazul în care reclamantul a indicat o astfel de adresă.
7.2 În cazul în care se aplică alte metode, în ce moment se consideră că au fost notificate sau comunicate actele?
Articolul 56.1 din Legea de procedură civilă Data livrării și a notificării sau comunicării documentelor judiciare
(1) În cazul în care documentele judiciare au fost livrate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 56 din prezenta lege, cu excepția cazului prevăzut la alineatul (9) din prezenta lege, se consideră că o persoană a fost informată cu privire la data și locul ședinței de judecată sau ale unei acțiuni procedurale sau cu privire la conținutul actului relevant, iar documentele judiciare se consideră notificate sau comunicate:
1) la data la care destinatarul sau o altă persoană le primește în conformitate cu articolul 56 alineatul (3), (7) sau (8) din Legea de procedură civilă;
2) la data la care persoana relevantă a refuzat să le primească (articolul 57 din lege);
3) în cazul în care documentele au fost trimise prin poștă, în a șaptea zi de la data trimiterii;
4) în cazul în care documentele au fost trimise pe cale electronică, în a treia zi de la data trimiterii.
(2) Faptul că documentele judiciare au fost livrate la locul de reședință declarat al unei persoane fizice, la adresa suplimentară precizată în declarație, la adresa indicată de persoana fizică pentru corespondența cu instanța sau la sediul unei persoane juridice, precum și faptul că avizul de notificare sau comunicare este primit de la oficiul poștal sau documentele sunt returnate nu afectează în sine faptul că documentele au fost notificate. Destinatarul poate respinge prezumția că documentele au fost notificate sau comunicate în a șaptea zi de la data trimiterii, în cazul în care acestea sunt trimise prin poștă, sau în a treia zi de la data trimiterii, în cazul în care acestea sunt trimise pe cale electronică, invocând circumstanțe obiective independente de voința sa, care l-au împiedicat să primească documentele la adresa indicată.
7.3 În cazul în care o altă metodă de notificare sau comunicare este depunerea actelor judiciare într-un anumit loc (de exemplu, la un oficiu poștal), cum este informat destinatarul cu privire la faptul că actele au fost depuse în acest mod?
În cazul în care documentele judiciare sunt notificate sau comunicate prin depunerea lor la un oficiu poștal, trebuie lăsat sau trimis un aviz scris în acest sens la adresa destinatarului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, avizul se aplică pe ușa domiciliului, a sediului social sau a locului de reședință al beneficiarului sau se notifică sau comunică unei persoane care locuiește în apropiere pentru a fi transmis mai departe destinatarului. Avizul trebuie să specifice clar că documentul depus a fost trimis de către instanță.
7.4 În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actelor, care sunt consecințele? Se consideră că actele au fost efectiv notificate sau comunicate dacă refuzul nu era legitim?
Articolul 57 din Legea privind Codul de procedură civilă. Consecințe ale refuzului de a accepta documentele judiciare
(1) În cazul în care destinatarul refuză să accepte documentele judiciare, persoana care transmite documentele adnotează documentul în mod corespunzător, specificând motivele refuzului, data și ora.
(2) Refuzul de a accepta documentele judiciare nu constituie un impediment pentru soluționarea unei cauze pendinte.
8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 18 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor)
8.1 În cazul în care serviciul de curierat livrează un act trimis din străinătate către un destinatar din acest stat membru, într-o situație în care este necesară o confirmare de primire (articolul 18 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor), serviciul de curierat livrează actul doar destinatarului în persoană sau poate, în conformitate cu normele naționale în materie de livrări poștale, să livreze actul și unei alte persoane de la aceeași adresă?
În cazul în care se indică în mod expres, notificarea sau comunicarea unui document poate fi efectuată la sediul instanței, destinatarul fiind citat să se înfățișeze în instanță.
Dacă documentul este notificat sau comunicat prin scrisoare recomandată, acesta poate fi comunicat prin poștă. Documentul expediat va fi notificat sau comunicat la oficiul poștal sau prin intermediul personalului serviciului poștal responsabil cu livrarea, iar acesta trebuie semnat, la primire, de către persoana indicată ca destinatar sau de un reprezentant al acelei persoane; de asemenea, trebuie prezentată dovada identificării și a împuternicirii. Partea care utilizează acest serviciu poștal poate, de asemenea, preciza că actul trebuie comunicat numai personal destinatarului vizat.
8.2 În conformitate cu normele în materie de livrări poștale din acest stat membru, cum se poate efectua notificarea sau comunicarea actelor din străinătate, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor, dacă la adresa de livrare nu a fost găsit nici destinatarul, nici o altă persoană abilitată să primească livrarea (dacă este posibil, în temeiul normelor naționale în materie de livrări poștale – a se vedea mai sus)?
Dacă nu se poate efectua notificarea sau comunicarea prin scrisoare recomandată, nu există o altă modalitate de a notifica sau a comunica documentul prin poștă.
8.3 Oficiul poștal prevede o anumită perioadă de timp pentru ridicarea actelor înainte de a le trimite înapoi cu mențiunea nelivrat? În cazul unui răspuns afirmativ, în ce mod este informat destinatarul că are corespondență de ridicat de la oficiul poștal?
Destinatarul unui document trimis prin scrisoare recomandată este informat printr-o notificare trimisă la adresa de domiciliu a destinatarului.
Destinatarul – cu condiția ca operatorul poștal să prevadă posibilitatea de a-l informa cu privire la primirea corespondenței prin anumite mijloace electronice – are dreptul să solicite, în conformitate cu procedurile stabilite de operatorul poștal, să fie informat cu privire la primirea trimiterii poștale prin mijloace electronice adecvate. Într-un astfel de caz, avizul scris de primire pe suport de hârtie nu trebuie să fie trimis destinatarului.
Documentul se păstrează la oficiul poștal timp de 30 de zile de la data primirii. Destinatarul este invitat să ridice articolul de la oficiul poștal de cel puțin două ori.
9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?
În cazul în care un document judiciar este notificat sau comunicat prin poștă, se întocmește o notă la dosar în care se precizează locul și data la care documentul a fost notificat sau comunicat și se face o adnotare pe trimiterea poștală.
10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care notificarea sau comunicarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul este notificat sau comunicat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă notificarea sau comunicarea actului (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de notificare sau comunicare a actului?
Instanța contactează țara străină respectivă, fie direct, fie prin intermediul unei autorități centrale, și îi solicită să facă o nouă cerere de notificare sau comunicare a documentelor pe baza solicitării destinatarului.
11 În cazul în care destinatarul refuză să accepte un act din cauza limbii utilizate (articolul 12 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor), iar instanța sau autoritatea sesizată în cauză decide, în urma verificării, că refuzul nu a fost justificat, există o cale de atac specifică pentru a contesta decizia respectivă?
Instanța examinează refuzul pârâtului de a primi actul și se pronunță asupra temeiniciei acțiunii, motivându-și decizia, pe care destinatarul o poate ataca în cadrul procedurii generale de apel.
12 Trebuie să se plătească pentru notificarea sau comunicarea unui act și, dacă da, care este suma? Există o diferență între situația în care actul urmează să fie notificat sau comunicat în temeiul dreptului intern și situația în care cererea de notificare sau de comunicare provine dintr-un alt stat membru? A se vedea, de asemenea, notificarea în temeiul articolului 15 din Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor referitoare la notificarea sau comunicarea unui act dintr-un alt stat membru
În Letonia, documentele sunt notificate sau comunicate în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) din regulament, în schimbul unei taxe de 133,33 EUR (TVA inclus) pentru fiecare cerere de notificare sau comunicare a documentelor. Plata trebuie efectuată prin virament bancar, iar eventualul comision bancar este suportat de persoana care plătește taxa.
Cont bancar:
Număr de cont: 90001497619
Sediul social: Lāčplēša iela 27-32, Riga, LV-1011, Letonia
Banca: Swedbank AS
Cont nr.: LV93HABA0551038096742
Codul SWIFT: HABALV22
La rubrica „scopul plății” se completează: datele de contact ale destinatarului
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.