Obligațiile de întreținere

1 Ce înseamnă conceptele „întreținere” și „obligație de întreținere” în practică? Care sunt categoriile de persoane care trebuie să plătească indemnizație de întreținere unei alte persoane?

În conformitate cu articolul 128 din Codul familiei și al tutelei, o „obligație de întreținere” este o obligație impusă rudelor în linie ascendentă și descendentă, precum și fraților și surorilor, de a furniza mijloace de subzistență (inclusiv îmbrăcăminte, hrană, locuință, combustibil pentru încălzire și medicamente) și, dacă este necesar, mijloace pentru educație (inclusiv preocuparea pentru dezvoltarea fizică și mentală și asigurarea accesului la educație și cultură).

„Întreținerea” constituie o indemnizație în bani sau în natură. În cazul copiilor, aceasta acoperă, de asemenea, implicarea personală în educarea acestora și munca într-o gospodărie comună ca parte a unei obligații de întreținere.

„Creanța de întreținere” este dreptul unei persoane de a solicita îndeplinirea unei obligații de întreținere față de persoana în cauză de către o altă persoană.

De regulă, obligațiile de întreținere rezultă din diferite tipuri de relații de familie.
În funcție de tipul de relație de familie, dreptul polonez stabilește următoarele tipuri de obligații de întreținere:

1. obligația de întreținere între rude (în cazul căreia obligația părinților față de copil este o formă specifică): în cazul rudelor, numai persoanele care se confruntă cu dificultăți au dreptul la întreținere. Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt încă în măsură să se întrețină singuri, cu excepția cazului în care venitul rezultat din bunurile copilului este suficient pentru a acoperi costurile legate de întreținerea și educația sa. Copiii cu vârsta peste 18 ani nu mai au dreptul la întreținere, cu excepția cazului în care doresc să își continue studiile și rezultatele lor până la acel moment justifică această alegere sau cu excepția cazului în care obligația de întreținere ar trebui menținută din cauza stării de sănătate sau a situației personale a copilului. În plus, părinții nu sunt obligați să plătească indemnizații de întreținere copiilor care au peste 18 ani și, deși sunt apți să muncească, încep studii suplimentare, dar le neglijează, nu fac progrese satisfăcătoare, nu obțin note de trecere și nu promovează examenele în termenele prevăzute și, astfel, nu reușesc să își finalizeze studiile în intervalul specificat pentru programul lor de studiu.
   În cazul în care este imposibil sau excesiv de dificil să se obțină indemnizația de întreținere de la persoana care are obligația principală de a o plăti (un părinte), este posibil să se formuleze o cerere de creanță față de persoanele care au o obligație secundară (de exemplu, bunicii unui copil care sunt părinții unui debitor absent). Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că simpla neplată a indemnizației de întreținere de către o persoană care are această obligație nu este suficientă pentru a obține plata indemnizațiilor de întreținere de la bunici; ca să obțină indemnizația de întreținere de la bunici, persoana care are dreptul la această indemnizație trebuie să trăiască în condiții dificile, iar bunicii trebuie să aibă capacitatea financiară de a plăti indemnizația de întreținere. Ordinele de întreținere emise pe numele bunicilor sunt, de obicei, pentru sume mai mici decât cele impuse persoanei care are obligația principală de a plăti indemnizația de întreținere.
2. obligația care decurge din adopție: în cazul în care efectul adopției creează exclusiv o relație între adoptator și persoana adoptată, obligația de întreținere a adoptatorului față de persoana adoptată are întâietate față de obligația de întreținere a rudelor în linie ascendentă și a fraților și surorilor persoanei adoptate față de persoana respectivă, iar orice obligație de întreținere care îi revine persoanei adoptate față de rudele sale în linie ascendentă și față de frații și surorile sale este pe ultimul loc. În caz contrar, normele prevăzute la punctul 1 se aplică persoanei adoptate.
3. obligația existentă între persoane înrudite prin alianță (mama vitregă, tatăl vitreg, copiii vitregi): numai persoanele care se confruntă cu dificultăți au dreptul la întreținere, dacă, în situația în cauză, impunerea unei obligații de întreținere este conformă cu normele conduitei sociale. În conformitate cu legislația și jurisprudența din Polonia, termenul „dificultăți” înseamnă incapacitatea unei persoane de a-și satisface nevoile rezonabile din propriile resurse și prin propriile eforturi.
4. obligația existentă între soți în timpul căsătoriei: membrii familiei pot invoca dreptul la un „nivel de trai egal” pentru toți membrii familiei. În conformitate cu articolul 27 din Codul familiei și al tutelei, ambii soți sunt obligați, în funcție de abilitățile și de capacitățile lor de câștig și finanțare, să ajute la satisfacerea nevoilor familiei constituite prin relația lor. Această obligație poate fi, de asemenea, considerată îndeplinită integral sau parțial sub forma unor eforturi personale pentru creșterea copiilor și îngrijirea gospodăriei comune.
5. obligația existentă între soți după desfacerea căsătoriei: în cazul în care unul dintre soți a fost considerat singurul responsabil pentru destrămarea căsătoriei, iar divorțul determină o deteriorare substanțială a situației financiare a soțului nevinovat, acesta din urmă poate solicita să i se îndeplinească nevoile rezonabile, chiar dacă persoana respectivă nu se confruntă cu dificultăți. În alte cazuri, un soț/o soție care se confruntă cu dificultăți poate solicita întreținere din partea fostei soții/fostului soț în funcție de nevoile sale rezonabile și de câștigurile și capacitățile financiare ale fostei soții/fostului soț. Obligația de întreținere încetează în cazul în care soțul/soția divorțat(ă) care beneficiază de întreținere se recăsătorește. Cu toate acestea, în cazul în care un soț/o soție divorțat(ă) care nu a fost considerat(ă) responsabil(ă) de destrămarea căsătoriei este obligat(ă) să plătească indemnizație de întreținere, obligația de întreținere expiră, de asemenea, la cinci ani de la pronunțarea hotărârii de divorț, cu excepția cazului în care, la cererea persoanei care beneficiază de întreținere, instanța prelungește perioada de cinci ani din cauza unor circumstanțe excepționale.
6. obligația unui tată de copil născut în afara căsătoriei față de mama copilului: un tată care nu este soțul mamei trebuie să contribuie, în conformitate cu situația sa, la costurile asociate cu sarcina și nașterea, precum și la costurile întreținerii mamei pentru o perioadă de trei luni după naștere. În cazul în care există o justificare convingătoare, mama poate solicita ca tatăl să contribuie la costurile sale de întreținere pentru o perioadă mai mare de trei luni.

2 Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizație de întreținere? Normele în materie de întreținere în cazul minorilor sunt diferite de cele aplicabile adulților?

Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt capabili încă să se întrețină singuri. Întrucât copiii sunt obligați să își continue educația până la vârsta de 18 ani, aceștia au, de regulă, dreptul la întreținere până când împlinesc vârsta majoratului sau până la finalizarea studiilor. În cazul în care o persoană care are dreptul la indemnizație de întreținere nu se poate întreține singură (de exemplu, din cauza bolii sau a handicapului), indemnizația de întreținere poate fi oferită pe perioadă nedeterminată.

Ar trebui remarcat faptul că o obligație de întreținere nu expiră automat după ce persoana îndreptățită împlinește vârsta de 18 ani, iar respectiva expirare nu depinde de o hotărâre a unui creditor sau a unui părinte responsabil cu întreținerea. Pentru a stabili că o obligație de întreținere ar trebui să expire, este necesară o hotărâre judecătorească prin care să se evalueze dacă un copil care împlinește vârsta majoratului este capabil să se întrețină singur etc. O cerere de încetare a obligației de întreținere este înaintată instanței districtuale competente de pe raza domiciliului creditorului. Acest lucru este valabil pentru întreținerea dispusă de o instanță, și nu pentru așa­numita întreținere voluntară, care este reglementată de un acord privat între părți.

Alocațiile plătite din Fondul de stat pentru întreținere sunt acordate persoanelor îndreptățite să le primească, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Persoanele respective au dreptul la aceste alocații până când împlinesc vârsta de 25 de ani, dacă își continuă educația în școli și instituții de învățământ superior, sau pe perioadă nelimitată în cazul în care au fost declarate persoane cu handicap grav. O condiție pentru primirea alocațiilor din fondul pentru întreținere este ca venitul familiei pe fiecare membru să nu depășește 900 PLN pe lună. În cazul în care această sumă este depășită ca urmare a principiului „złotówka za złotówkę” [„1 zlot pentru 1 zlot”], persoana care are dreptul la întreținere nu pierde acest drept în favoarea alocației. Persoana care are dreptul la întreținere primește o sumă care constă în diferența dintre cuantumul alocației din fondul pentru întreținere, plătibilă persoanei care are dreptul la aceasta, și cuantumul cu care venitul familial (calculat pe membru de familie) a fost depășit. În cazul în care prestația calculată în acest mod este mai mică de 100 PLN, nu se acordă niciun sprijin.

3 Trebuie să mă adresez unei autorități sau unei instanțe pentru a obține indemnizația de întreținere? Care sunt principalele elemente ale procedurii?

Sunt posibile următoarele situații de întreținere:

1. persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol;

2. părțile ajung la un acord extrajudiciar privind obligația de întreținere;

3. în cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația, se poate solicita plata întreținerii în fața instanței districtuale (sąd rejonowy) competente de pe raza domiciliului persoanei care beneficiază de întreținere (articolul 32 din Codul de procedură civilă) sau a domiciliului pârâtului [articolul 27 alineatul (1) din Codul de procedură civilă] sau o astfel de cerere poate fi formulată în cursul procedurii de divorț sau de separare desfășurate în fața unei instanțe regionale (sąd okręgowy).

Toate cererile sunt scutite de taxa judiciară. Cu toate acestea, cererea ar trebui să îndeplinească cerințele unui memoriu, și anume să indice numele instanței sesizate; numele și prenumele, numărul PESEL [act de identitate personal național] ale părților, reprezentanților legali și mandatarilor acestora; tipul de memoriu; o descriere clară a solicitării; valoarea creanței; o descriere a faptelor care justifică solicitarea și, dacă este necesar, justificarea competenței instanței, de asemenea; semnătura părții sau a reprezentantului legal sau a mandatarului (trebuie să fie anexată procura); o listă a anexelor; domiciliul sau sediul părților, al reprezentanților legali și al mandatarilor acestora și o descriere a creanței. Memoriile ulterioare trebuie să conțină numărul de dosar. Cererea trebuie să fie însoțită, de asemenea, de certificatul de naștere al copilului, prin care se arată că persoana căreia i se solicită indemnizația de întreținere este părintele copilului; o cerere de întreținere poate fi depusă alternativ împreună cu o cerere de stabilire a paternității;

4. de asemenea, este posibilă încheierea unui acord în fața unui notar public, caz în care instanța districtuală va emite numai un ordin prin care acordul este pus în executare. Pentru semnarea unui acord în fața unui notar public se plătește o taxă, deoarece aceasta este o solicitare de emitere a unui titlu executoriu;

5. un acord poate fi încheiat, de asemenea, în instanță, caz în care pârâtul poate fi scutit de plata taxei judiciare sau i se poate solicita să plătească numai jumătate din aceasta.

4 Cererea poate fi depusă în numele unei rude (în caz afirmativ, până la ce grad) sau al unui copil?

Următoarele persoane pot depune o cerere de întreținere în numele unei persoane îndreptățite să primească întreținere:

• un mandatar (pe lângă avocat sau consilierul juridic, următoarele persoane pot îndeplini funcția de mandatar: părinții, soțul, frații, rudele în linie ascendentă sau persoanele legate de beneficiarul întreținerii prin adopție, precum și o persoană care gestionează bunurile persoanei îndreptățite la întreținere);
• un reprezentant al unei autorități publice locale responsabile cu asistența socială [în conformitate cu Legea din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial [Dziennik Ustaw] din 2004, nr. 64, actul 593), aceștia sunt: un administrator al unui centru municipal de asistență socială sau un administrator al unui centru districtual de asistență pentru familii];
• articolul 61 alineatul (1) paragraful (1) din Codul de procedură civilă prevede că organizațiile neguvernamentale pot, în cadrul atribuțiilor lor statutare, să inițieze proceduri de întreținere sub rezerva consimțământului scris al persoanei fizice în cauză;
• un procuror, în cazul în care acest lucru este necesar în scopul de a impune respectarea statului de drept și a interesului public.

Reprezentanții legali acționează în numele minorilor care beneficiază de întreținere. Cu toate acestea, odată ce un minor împlinește vârsta majoratului, acesta acționează independent.

Un partener sau o cunoștință a persoanei care beneficiază de întreținere nu poate acționa în numele persoanei care beneficiază de întreținere, cu excepția cazului în care partenerul sau cunoștința este una dintre persoanele enumerate mai sus.

5 Dacă intenționez să inițiez o acțiune în justiție, cum pot afla care este instanța competentă?

Conform Codului de procedură civilă, instanțele districtuale dețin competența materială în cauzele legate de întreținere. Competența teritorială este determinată în funcție de domiciliul persoanei care are dreptul la întreținere sau al pârâtului. Instanțele care au în raza lor teritorială anumite municipalități sunt specificate în Regulamentul Ministrului Justiției din 28 decembrie 2018 privind stabilirea sediilor și a competenței curților de apel, a instanțelor provinciale și a celor teritoriale și a sferei competenței acestora (Monitorul Oficial din 2018, actul 2548).

Instanțele provinciale au competență în cauzele privind recunoașterea în Polonia a hotărârilor instanțelor din statele membre ale UE [articolul 1151(1) alineatul (1) din Codul de procedură civilă], în cazul în care o hotărâre a fost pronunțată înainte ca statul în care a fost pronunțată aceasta să adere la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (JO L 331, 16.12.2009, p. 17), și anume înainte de 18 iunie 2011.

În conformitate cu articolul 1153 alineatul (14) din Codul de procedură civilă modificat, următoarele titluri sunt executorii în Polonia:

1. hotărârile pronunțate de instanțele din statele membre ale UE și tranzacțiile și documentele oficiale emise de statele respective și care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1215/2012, dacă acestea sunt executorii;
2. hotărârile pronunțate de instanțele din statele membre ale UE, tranzacțiile și documentele oficiale emise de statele respective având calitatea de titlu executoriu european;
3. somațiile europene de plată transmise de instanțele din statele membre ale UE și care au fost declarate executorii în statele respective în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1896/2006;
4. hotărârile pronunțate de instanțele din statele membre ale UE în temeiul procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă și certificate în statele respective în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2007;
5. hotărârile cu privire la aspectele legate de întreținere pronunțate în statele membre ale UE părți la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind Legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (JO L 331, 16.12.2009, p. 17), precum și tranzacțiile și documentele oficiale privind aspectele legate de întreținere din statele respective și care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 4/2009;
6. hotărârile pronunțate în statele membre ale UE care conțin măsurile de protecție care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 606/2013, dacă acestea sunt executorii.

6 Ca reclamant, trebuie să folosesc un intermediar pentru a iniția o acțiune în justiție (de exemplu, un avocat, o autoritate centrală sau locală etc.)? În caz negativ, ce procedură se aplică?

Reprezentarea de către un avocat nu este necesară în cauzele privind obligația de întreținere. Părțile pot acționa în nume propriu sau prin intermediari specialiști.

A se vedea punctele 7 și 20 pentru informații detaliate cu privire la posibilitatea de a beneficia de un avocat numit din oficiu, care să acționeze în numele persoanei care beneficiază de întreținere.

7 Trebuie să plătesc taxe judiciare pentru inițierea unei acțiuni în justiție? În caz afirmativ, care este nivelul acestor taxe? Dacă mijloacele mele financiare sunt insuficiente, pot beneficia de asistență juridică pentru a suporta cheltuielile de judecată?

Partea care solicită întreținere și pârâtul într-o cauză privind reducerea cuantumului întreținerii sunt scutiți de la plata taxelor judiciare [articolul 96 alineatul (1) punctul (2) din Legea din 28 iulie 2005 privind taxele judiciare în cauzele civile (Monitorul Oficial din 2005, nr. 167, actul 1398, astfel cum a fost modificat)]. Aceste persoane sunt scutite integral, ceea ce înseamnă că nu suportă cheltuieli de judecată, cheltuieli pentru introducerea unei căi de atac sau cheltuieli de executare.

O persoană obligată să plătească indemnizația de întreținere poate solicita, de asemenea, scutirea de la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care solicită modificarea cuantumului alocației. În astfel de situații, trebuie depusă o declarație privind bunurile deținute și veniturile încasate, iar instanța se pronunță după examinarea cauzei.

De asemenea, partea care beneficiază de scutirea de plata taxelor judiciare poate să solicite asistență juridică gratuită sub forma unui avocat numit din oficiu. În cazul în care cererea de desemnare a unui avocat este acceptată, onorariul avocatului este plătit de oponentul părții care beneficiază de avocat din oficiu. În cazul în care partea beneficiară este căzută în pretenții, onorariul avocatului este suportat de Trezoreria de Stat.

Drepturile resortisanților statelor membre în această privință sunt reglementate de Legea din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu înainte de a iniția o acțiune civilă (Monitorul Oficial din 2005, nr. 10, actul 67).

8 Ce tip de indemnizație de întreținere îmi poate acorda instanța? Cum se calculează cuantumul indemnizației de întreținere? Se poate modifica hotărârea instanței în cazul în care intervin schimbări privind costurile legate de trai sau circumstanțele familiale? În caz afirmativ, în ce mod se poate modifica hotărârea instanței (de exemplu, există un sistem automat de indexare)?

Cuantumul indemnizației de întreținere depinde de veniturile și de capacitatea financiară a persoanei care are obligația de a plăti întreținerea și de nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere. Nevoile persoanei care beneficiază de întreținere includ tot ceea ce este necesar pentru subzistența sa, atât din punct de vedere material, cât și spiritual (nevoi culturale și spirituale). Nevoile minorilor includ, de asemenea, costurile legate de educația acestora. Atunci când se evaluează venitul și capacitatea financiară a persoanelor care au obligația de a plăti indemnizația de întreținere, nu se ia în considerare venitul pe care acestea îl câștigă efectiv, ci cel pe care l-ar putea obține în cazul în care și-ar utiliza integral capacitatea de câștig. Aceasta înseamnă că se poate impune plata întreținerii inclusiv unui șomer care nu are un venit regulat, iar plățile pot fi executate silit.

În cazul în care intervine o schimbare a împrejurărilor, se poate solicita modificarea hotărârii judecătorești sau a acordului în materie de întreținere. Oricare dintre părțile unei obligații de întreținere poate solicita o astfel de modificare. În funcție de circumstanțele de fapt, o parte poate solicita anularea obligației de întreținere sau creșterea ori scăderea indemnizației de întreținere. Valoarea indemnizației poate fi modificată în cazul în care nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere sau capacitatea de câștig a persoanei obligate să plătească indemnizația de întreținere au crescut sau au scăzut.

Nu există o sumă fixă pentru indemnizația de întreținere în Polonia și aceasta nu se calculează ca procent fix din veniturile persoanei plătitoare. În 2014, salariul minim brut era de 1 680 PLN (aproximativ 400 EUR). În 2013, salariul mediu brut era de 3 650 PLN (aproximativ 900 EUR) pe lună. Salariul minim brut era de 1 750 PLN în 2015, de 1 850 PLN în 2016, de 2 250 PLN în 2019 și de 2 600 PLN în 2020; în 2021, salariul minim brut este de 2 800 PLN, iar în 2022 va fi de 3 010 PLN. În practică, în majoritatea cazurilor, valoarea indemnizației de întreținere acordate de instanțe variază între 300 PLN și 1 000 PLN pe lună/copil. Cuantumul indemnizației de întreținere nu face obiectul indexării automate în funcție de vârsta copilului sau de nivelul inflației.

9 În ce mod și cui se plătește indemnizația de întreținere?

O persoană numită debitor într-un titlu executoriu este obligată să plătească indemnizație de întreținere. De regulă, întreținerea stabilită în Polonia se plătește în zloți polonezi reprezentantului legal al minorului (în numerar sau prin transfer bancar), în fiecare lună, în general înainte de data de 10 a lunii. În cazul unei întârzieri a plății, hotărârile judecătorești prevăd aplicarea unor dobânzi legale (începând cu 4 noiembrie 2021, dobânda este de 6,75 % pe an) la suma restantă [articolul 481 alineatul (2) din Codul civil].

Prin urmare, în principiu, o obligație de întreținere este suportată exclusiv de persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere. În cazul în care persoana respectivă nu plătește în mod benevol, beneficiarul întreținerii poate solicita autorității competente în materie de executare (de regulă, un executor judecătoresc) începerea procedurii de executare silită. Executarea silită poate fi inițiată, de asemenea, din oficiu, la cererea instanței de prim grad de jurisdicție care a emis hotărârea de stabilire a cuantumului indemnizației de întreținere. Persoana care beneficiază de întreținere poate, de asemenea, să transmită ordinul de executare angajatorului debitorului sau instituției care plătește pensia debitorului și să solicite reținerea sumelor corespunzătoare întreținerii din remunerația debitorului. O astfel de solicitare este obligatorie pentru partea plătitoare.

Odată ce copilul a împlinit vârsta majoratului, acesta devine creditor independent, iar indemnizația de întreținere trebuie plătită acestuia, cu excepția cazului în care, în calitate de creditor adult, acesta este de acord cu forma anterioară de plată (de exemplu, prin acordarea unei procuri și depunerea acesteia la organismul de executare). Nu este necesar să se modifice hotărârea de întreținere sau să se precizeze că indemnizația de întreținere urmează să fie plătită unui adult.

Când se depune o cerere de executare împotriva debitorului obligației de întreținere, poate fi ales orice executor judecătoresc. În conformitate cu articolul 921 din Codul de procedură civilă, executarea bunurilor imobile se efectuează de către un executor judecătoresc din cadrul instanței competente pe raza căreia se află bunul imobil. În cazul în care bunul este situat pe raza mai multor instanțe competente, creditorul alege una dintre acestea. Cu toate acestea, procedura inițiată la cererea unui creditor poate fi conexată cu o procedură inițiată la cererea altor creditori. În acest scop, executorul judecătoresc care a inițiat executarea va notifica executorului judecătoresc care poate fi însărcinat cu executarea începerea și finalizarea ulterioară a executării.

10 Dacă persoana vizată (debitorul) nu plătește de bună voie indemnizația de întreținere, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?

În cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol, aceasta poate fi obligată să facă acest lucru (a se vedea punctul 9).

În plus, în conformitate cu articolul 209 din Codul penal (Monitorul Oficial din 1997, nr. 88, actul 553), orice persoană care evită să se conformeze unei obligații de întreținere stabilite printr-o hotărâre judecătorească, printr-un acord încheiat în fața unei instanțe sau a altei autorități sau în temeiul unui alt acord este pasibilă de o amendă, de măsuri neprivative de libertate sau de o sentință care impune închisoarea pe o perioadă de un an, în cazul în care cuantumul total al restanțelor este echivalent cu cel puțin trei indemnizații de întreținere obișnuite sau în cazul în care întârzierea unei indemnizații de întreținere neobișnuite depășește trei luni. În cazul în care infractorul a determinat ca o persoană îndreptățită la întreținere să nu își poată satisface nevoile vitale de bază, infractorul este pasibil de o amendă, de măsuri neprivative de libertate sau de o sentință care impune închisoarea pe o perioadă de doi ani.

Infracțiunea este urmărită penal la solicitarea victimei, a unei instituții de asistență socială sau a unui organism care ia măsuri împotriva debitorului obligației de întreținere. În cazul în care victimei i s-au acordat prestații sau indemnizații corespunzătoare, care se plătesc în cazul nerespectării obligației de plată a întreținerii, urmărirea se efectuează din oficiu.

Articolul 5 alineatul (3b) punctul (2) din Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care au dreptul la întreținere (Monitorul Oficial din 2007, nr. 192, actul 1378) prevede că autoritatea competentă poate cere suspendarea permisului de conducere al debitorului.

În cazul în care executarea nu este încununată de succes, un executor judecătoresc poate solicita înscrierea debitorului în registrul debitorilor insolvabili.

11 Vă rugăm să descrieți pe scurt eventualele limite ale procesului de executare, în special eventualele norme legate de protecția debitorilor și termenele de prescripție sau de decădere care se aplică în sistemul juridic din țara dumneavoastră

În conformitate cu articolul 1083 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, plățile restante aferente obligației de întreținere pot fi acoperite în întregime prin poprirea unui cont bancar.

În conformitate cu articolul 833 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, remunerația obținută în schimbul muncii prestate face obiectul executării în măsura specificată în Codul muncii. De regulă, poate fi poprită o proporție de 60 % din salariu. O proporție de până la trei cincimi din sumele acordate de Trezoreria de Stat pentru scopuri speciale, cu precădere subvenții și sprijin, poate fi, de asemenea, poprită [articolul 831 alineatul (1) punctul (2) din Codul de procedură civilă].

În plus, în conformitate cu articolul 829 din Codul de procedură civilă, următoarele bunuri nu fac obiectul executării silite:

1. articolele de uz gospodăresc, așternuturile, lenjeria intimă și articole de îmbrăcăminte de zi cu zi esențiale pentru debitor și membrii dependenți ai familiei sale, precum și îmbrăcămintea strict necesară în vederea prestării de servicii sau în vederea realizării activității profesionale;
2. stocuri de alimente și de combustibil necesare pentru satisfacerea nevoilor de bază ale debitorului și ale membrilor dependenți ai familiei sale timp de o lună;
3. o vacă, două capre sau trei oi strict necesare pentru subzistența debitorului și a membrilor dependenți ai familiei sale, împreună cu stocuri suficiente de furaje și material de așternut până la următoarea recoltă;
4. unelte și alte instrumente care pot fi necesare pentru uzul personal al debitorului pentru a efectua o muncă remunerată, precum și materiile prime necesare pentru procesul de producție pentru o perioadă de o săptămână, cu excepția autovehiculelor;
5. în cazul debitorilor care se angajează periodic sau permanent, suma de bani corespunzătoare părții din remunerație care nu se poate executa pentru perioada până la următoarea scadență; iar în cazul debitorilor fără remunerație regulată, suma de bani strict necesară pentru subzistența debitorului și a membrilor dependenți ai familiei pentru o perioadă de două săptămâni;
6. articole necesare în scopuri educaționale, documente personale, decorațiuni și articole utilizate pentru practici religioase, precum și articole cotidiene care pot fi vândute numai la un preț care este semnificativ mai mic decât valoarea lor, însă care au o valoare utilitară mare pentru debitor;
7. medicamente în sensul Legii privind produsele farmaceutice din 6 septembrie 2001 (Monitorul Oficial din 2019, actul 499, astfel cum a fost modificat), care sunt necesare funcționării instituției medicale în sensul dispozițiilor legale privind asistența medicală pentru o perioadă de trei luni, și medicamente necesare pentru funcționarea sa în sensul Legii privind medicamentele din 20 mai 2010 (Monitorul Oficial, nr. 107, actul 679 și Monitorul Oficial din 2011, nr. 102, actul 586 și nr. 113, actul 637);
8. articole sau echipamente necesare din cauza unui handicap al debitorului sau al membrilor familiei acestuia.

Potrivit articolului 833 alineatul (6) din Codul de procedură civilă, nu fac obiectul executării nici indemnizațiile de întreținere, compensația datorată în cazul neexecutării plății indemnizației de întreținere, prestațiile familiale, alocațiile pentru familie, îngrijire sau naștere, alocațiile pentru orfanii care și-au pierdut ambii părinți, beneficiile pentru îngrijitori, prestațiile sociale, prestațiile pentru integrare, prestațiile de creștere sau prestația unică prevăzută la articolul 10 din Legea din 4 noiembrie 2016 privind sprijinul acordat femeilor însărcinate și familiile acestora „Za życiem” [„Pentru viață”] (Monitorul Oficial din 2019, actul 473).

Ministrul Justiției, în consultare cu Ministrul Agriculturii și Ministrul Finanțelor, vor specifica, prin regulament ministerial, ce articole care aparțin unui fermier nu pot fi supuse executării (articolul 830 din Codul de procedură civilă).

În plus, articolul 831 din Codul de procedură civilă prevede că 75 %, în special, din prestațiile de asistență socială, în sensul Legii din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial din 2013, actul 182, astfel cum a fost modificat), și din creanțele datorate debitorului de la bugetul de stat sau din Fondul Național de Sănătate (Narodowy Fundusz Zdrowia) pentru furnizarea de prestații medicale, în sensul Legii din 27 august 2004 privind prestațiile medicale finanțate din fonduri publice (Monitorul Oficial din 2008, nr. 164, actul 1027, astfel cum a fost modificat), înainte ca prestațiile respective să fi fost acordate, nu fac obiectul executării, cu excepția cazului în care acestea sunt creanțe datorate angajaților debitorului sau furnizorilor de servicii menționați la articolul 5 alineatul (41) literele (a) și (b) din Legea privind prestațiile de asistență medicală finanțate din fonduri publice din 27 august 2004.

Articolul 137 alineatul (1) din Codul familiei și al tutelei prevede că creanțele de întreținere fac obiectul unui termen de prescripție de trei ani.

Articolul 121 alineatul (1) din Codul civil prevede că, în cazul unei creanțe a unui copil împotriva unui părinte, termenul de prescripție nu începe să curgă în perioada răspunderii părintești. Orice termen de prescripție care a început să curgă este suspendat în ceea ce privește creanțele unui copil.

12 Există un organism sau o autoritate care mă poate sprijini în încercarea de a obține indemnizație de întreținere?

Astfel cum se menționează la punctul 4, o cerere de întreținere poate fi depusă în numele beneficiarului, inclusiv de administratori ai centrelor de asistență socială, de anumite organizații sociale, de reprezentanți ai autorităților publice la nivel local responsabile cu asistența socială și, în unele cazuri, de asemenea, de către procurori. Astfel de entități pot sprijini reclamantul și prin participarea la procedurile în desfășurare legate de întreținere. Rolul acestora este să sprijine persoana care are dreptul la întreținere în cadrul procedurilor în fața unei instanțe.

Instanțele regionale care acționează ca autoritate centrală în temeiul dreptului internațional ajută persoanele care au dreptul la întreținere să urmărească creanțele de întreținere în străinătate. Asistența judiciară internațională (cum ar fi scutirea de la plata cheltuielilor de judecată sau numirea unui reprezentant legal) poate fi, de asemenea, solicitată prin intermediul instanței regionale competente. Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de faptul că depinde de normele statului de destinație dacă o astfel de asistență judiciară este gratuită sau parțial exigibilă.

Persoanele care își au reședința în străinătate și care doresc să urmărească creanțe de întreținere împotriva unui debitor care își are reședința în Polonia pot primi asistență pentru depunerea cererii de la autoritățile centrale competente (listă disponibilă la adresa: https://www.gov.pl/web/stopuprowadzeniomdzieci/lista-organow-centralnych).

în conformitate cu repartizarea responsabilităților în cadrul autorităților centrale din Polonia, acestea vor transmite documentația pentru acțiuni ulterioare Ministerului Justiției (Unitatea pentru proceduri internaționale de familie din cadrul Departamentului pentru familie și minori).

De asemenea, este posibil să se depună o cerere direct la instanța districtuală competentă sau la autoritatea de executare competentă.

Pentru mai multe informații despre obținerea asistenței judiciare gratuite accesați și site-ul: https://np.ms.gov.pl/

Cu toate acestea, ar trebui subliniat că autoritățile centrale poloneze – atât Ministerul Justiției, cât și instanțele districtuale – nu reprezintă părțile și nici nu pot oferi consultanță juridică în locul reprezentanților autorizați.

13 Este posibil ca anumite organizații (publice sau private) să facă plăți în parte sau în totalitate în locul debitorului obligației de întreținere?

Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care au dreptul la întreținere (Monitorul Oficial din 2009, nr. 1, actul 7, astfel cum a fost modificat) stabilește normele privind asistența acordată de stat persoanelor care au dreptul la întreținere în cazurile în care executarea nu a reușit.

Indemnizațiile dintr-un fond pentru întreținere pot fi obținute numai dacă venitul familiei pe fiecare membru nu depășește 800 PLN pe lună sau, de la 1 iulie 2020, 900 PLN pe lună.
De la 1 iulie 2020, se aplică și regula „1 zlot pentru 1 zlot”, dacă venitul familiei pe membru depășește suma menționată mai sus de 900 PLN, sprijinul este redus și este datorat la valoarea reprezentând diferența dintre cuantumul prestației din fondul pentru întreținere datorat persoanei care are dreptul la întreținere și valoarea cu care este mai mare venitul familiei pe membru [articolul 9 alineatul (2a)]. Cu toate acestea, în cazul în care prestația calculată în acest mod este mai mică de 100 PLN, este emisă o decizie de respingere și prestația nu este plătită [articolul 9 alineatul (2b)].

Cererile se depun la primăria municipiului sau a orașului pe raza căruia se află domiciliul persoanei care are dreptul la întreținere. Plata prestațiilor din fond poate fi, de asemenea, delegată unei unități organizaționale a municipalității, de exemplu unui centru de asistență socială.

Cu toate acestea, în cazul în care persoana îndreptățită să primească un avans din întreținere locuiește într-o instituție care furnizează servicii de întreținere complete (de exemplu, un centru de asistență socială, un centru educațional și de îngrijire, un centru de detenție pentru tineri sau un centru pentru arestarea preventivă) sau la o familie substitutivă, este căsătorită sau are un copil și are dreptul la o prestație familială, avansul nu se mai acordă persoanei respective.

Legea se aplică numai în cazul în care persoana care beneficiază de întreținere are domiciliul în Polonia, pe durata perioadei în care este datorată prestația. Pentru mai multe informații, a se vedea https://www.gov.pl/web/rodzina/wiadczenia-z-funduszu-alimentacyjnego

14 În cazul în care locuiesc în acest stat membru, iar debitorul își are reședința în altă țară:

Dacă debitorul își are domiciliul în străinătate și persoana îndreptățită la întreținere domiciliază în Polonia, instanța regională pe raza căreia se află domiciliul persoanei îndreptățite la întreținere, în calitate de autoritate centrală relevantă, o ajută pe acea persoană să depună o cerere de întreținere. Ajutorul implică furnizarea informațiilor și a asistenței necesare persoanei care are dreptul la întreținere pentru completarea documentelor necesare, precum și verificarea dacă cererea este corectă din punct de vedere formal, înainte de depunerea cererii la autoritatea centrală competentă din străinătate.

14.1 Pot beneficia de asistența unei autorități sau a unei organizații private în acest stat membru?

Da [autoritatea centrală competentă desemnată în temeiul articolului 49 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009].

14.2 În caz afirmativ, ce autoritate sau ce organizație privată poate fi contactată?

Partea A unei cereri depuse în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere este completată de o instanță regională.

Lista instanțelor regionale care îndeplinesc funcția de autoritate centrală

Instanța	Adresă	Telefon: (+48)	Fax: (+48)	Adresă de e-mail
Instanța regională din Białystok	ul. Marii Skłodowskiej-Curie 1 15-950 Białystok	85745 92 20	85 7421517	oz@bialystok.so.gov.pl
Instanța regională din Bielsko-Biała	ul. Cieszyńska 10 43-300 Bielsko-Biała	33 499 04 88	33 4990488	patrycja.pater-osuch@bielsko-biala.so.gov.pl
Instanța regională din Bydgoszcz	ul. Wały Jagiellońskie 2 85-128 Bydgoszcz	52 325 31 55	52 3253255	oz@bydgoszcz.so.gov.pl
Sąd Okręgowy w Częstochowie	ul. Dąbrowskiego 23/35 42-200 Częstochowa	34 368 44 25	34 3684420	prezes@czestochowa.so.gov.pl anna.bocianowska@czestochowa.so.gov.pl
Instanța regională din Elbląg	pl. Konstytucji 1 82-300 Elbląg	55 611 24 09 55 611 24 08	55 6112215	oddzial.administracyjny@elblag.so.gov.pl
Instanța regională din Gdańsk	ul. Nowe Ogrody 30/34 80-803 Gdańsk	58 321 31 19 [întreținere] 58 321 31 41 [directorul biroului administrativ]	58 3213234	section.oz@gdansk.so.gov.pl
Instanța regională din Gliwice	ul. Kościuszki 15 44-100 Gliwice	32 338 00 52	32 3380204	oz@gliwice.so.gov.pl
Instanța regională din Gorzów Wielkopolski	ul. Mieszka I 33 66-400 Gorzów Wielkopolski	95 725 67 18 95 725 67 02	95 7202807 95 7256790	marta.samolak@gorzow-wlkp.so.gov.pl sekretariat@gorzow-wlkp.so.gov.pl
Instanța regională din Jelenia Góra	al. Wojska Polskiego 56 58-500 Jelenia Góra	75 641 51 13	75 7525113	oz@jelenia-gora.so.gov.pl o.administracyjny@jelenia-gora.so.gov.pl
Instanța regională din Kalisz	al. Wolności 13 62-800 Kalisz	62 765 77 64	62 7574936	administracja@kalisz.so.gov.pl
Instanța regională din Katowice	ul. Francuska 38 40-028 Katowice	32 607 01 83 32 783 68 06	32 6070184	obrot_zagraniczny@katowice.so.gov.pl
Instanța regională din Kielce	ul. Seminaryjska 12 a 25-372 Kielce	41 340 23 20 41 340 23 82 41 340 24 92	41 3402320	oz@kielce.so.gov.pl
Instanța regională din Konin	ul. Energetyka 5 62-510 Konin	63 245 14 43 63 2423022 +172	63 2426569	oz@konin.so.gov.pl administracja@konin.so.gov.pl
Instanța regională din Koszalin	ul. Waryńskiego 7 75-541 Koszalin	94 342 87 50	94 3428897	administracja@koszalin.so.gov.pl
Instanța regională din Cracovia	ul. Przy Rondzie 7 31-547 Cracovia	12 619 52 41 12 619 52 62 12 619 52 04	12 6195665	oz@krakow.so.gov.pl
Instanța regională din Krosno	ul. Sienkiewicza 12 38-400 Krosno	13 437 36 71 13 437 36 73	13 4320570	Obrot.zagr@krosno.so.gov.pl administracja@krosno.so.gov.pl
Instanța regională din Legnica	ul. Złotoryjska 40 59-220 Legnica	76 754 50 36	76 7545107 76 7545012	oz@legnica.so.gov.pl
Instanța regională din Lublin	ul. Krakowskie Przedmieście 43 20-076 Lublin	81 46010 04	81 4601013	malgorzata.stec-szewczyk@lublin.so.gov.pl obrotzagraniczny@lublin.so.gov.pl
Instanța regională din Łomża	ul. Dworna 16 18-400 Łomża	86 216 62 81 86 215 42 54	86 2166753	sekretariat@lomza.so.gov.pl
Instanța regională din Łódź	XI Wydział Wizytacyjny (Divizia 11 – Inspecție) Plac Dąbrowskiego 5 90-921 Łódź (pokój [camera] 118)	42 677 87 99	42 2126082	oz@lodz.so.gov.pl
Instanța regională din Nowy Sącz	ul. Pijarska 3 33-300 Nowy Sącz	18 448 21 45	18 4482185	alimenty@nowysacz.so.gov.pl
Instanța regională din Olsztyn	ul. Dąbrowszczaków 44A 10-543 Olsztyn	89 521 60 49	89 6123838	oz@olsztyn.so.gov.pl
Instanța regională din Opole	pl. Daszyńskiego 1 45-064 Opole	77 541 81 34	77 5418109	Obrot.zagr@opole.so.gov.pl
Instanța regională din Ostrołęka	ul. Gomulickiego 5 07-410 Ostrołęka	29 765 01 30	29 7650181	sekretariat@ostroleka.so.gov.pl
Instanța regională din Piotrków Trybunalski	ul. Słowackiego 5 97-300 Piotrków Trybunalski	44 649 41 59 44 649 41 21	44 6478919	oz@piotrkow-tryb.so.gov.pl
Instanța regională din Płock	pl. Narutowicza 4 09-404 Płock	24 269 73 20 24 269 73 64	24 2625253	oz@plock.so.gov.pl urszula.wyrwas@plock.so.gov.pl
Instanța regională din Poznań	ul. Stanisława Hejmowskiego 2 61-736 Poznań	61 628 37 30 61 628 37 31 61 628 37 34	61 6283739	opzagr@poznan.so.gov.pl
Instanța regională din Przemyśl	ul. Konarskiego 6 37-700 Przemyśl	16 676 13 36	16 6761353	m.telega@przemysl.so.gov.pl
Instanța regională din Radom	ul. Marszałka J. Piłsudskiego 10 26-600 Radom	48 677 67 80 48 677 67 88	48 3680287	wizytacje@radom.so.gov.pl
Instanța regională din Rybnik	ul. Józefa Piłsudskiego 33 44-200 Rybnik	32 784 05 78	32 7840402	oz@rybnik.so.gov.pl
Instanța regională din Rzeszów	Plac Śreniawitów 3 35-959 Rzeszów	17 875 63 94	17 8627265	elzbieta.czudec@rzeszow.so.gov.pl
Instanța regională din Siedlce	ul. Sądowa 2 08-110 Siedlce	25 640 78 46	25 6407812	poczta@siedlce.so.gov.pl
Instanța regională din Sieradz	al. Zwycięstwa 1 98-200 Sieradz	43 826 66 50 43 826 66 07	43 8271014	sekretariat@sieradz.so.gov.pl administracja@sieradz.so.gov.pl marta.kazmierczak@sieradz.so.gov.pl
Instanța regională din Słupsk	ul. Zamenhofa 7 76-200 Słupsk	59 846 95 43 59 846 95 13	59 8469424 59 8469429	agnieszka.kozlowska@slupsk.so.gov.pl referat.wiz@slupsk.so.gov.pl
Instanța regională din Suwałki	ul. Waryńskiego 45 16-400 Suwałki	87 563 12 13 87 563 13 00	87 5631303	sekretariat@suwalki.so.gov.pl anna.klekotko@suwalki.so.gov.pl
Instanța regională din Szczecin	ul. Małopolska 17 70-227 Szczecin	91 483 01 70 91 483 01 47	91 4830170	obrot.zagraniczny@szczecin.so.gov.pl
Instanța regională din Świdnica	pl. Grunwaldzki 14 58-100 Świdnica	74 851 82 87	74 8518270	dorota.molag@swidnica.so.gov.pl aneta.zajaczkowska@swidnica.so.gov.pl
Instanța regională din Tarnobrzeg	ul. Sienkiewicza 27 39-400 Tarnobrzeg	15 688 25 00	15 6882678 15 8229756	oz@tarnobrzeg.so.gov.pl halina.rojek@tarnobrzeg.so.gov.pl magdalena.kochanowska-lezon@tarnobrzeg.so.gov.pl
Instanța regională din Tarnów	ul. J. Dąbrowskiego 27 33-100 Tarnów	14 688 74 09	14 6887417	sad_okregowy@tarnow.so.gov.pl
Instanța regională din Toruń	ul. Piekary 51 87-100 Toruń	56 610 56 09	56 6555706	oz@torun.so.gov.pl
Instanța regională din Varșovia	al. „Solidarności” 127 00-898 Warszawa	22 440 11 54 [întreținere] 22 654 44 43	22 6544411	paulina.luscinska-dziurda@warszawa.so.gov.pl a.kowalczyk@warszawa.so.gov.pl
Instanța regională Varșovia-Praga din Varșovia	ul. Poligonowa 3 04-051 Warszawa	22 417 73 93		oz@warszawapraga.so.gov.pl dariusz.olowski@warszawapraga.so.gov.pl
Instanța regională din Włocławek	ul. Wojska Polskiego 22 87-800 Włocławek	54 412 03 65	54 4118575	oz@wloclawek.so.gov.pl
Instanța regională din Wrocław	ul. Sądowa 1 50-046 Wrocław	71 370 43 91	71 7482964	oz@wroclaw.so.gov.pl
Instanța regională din Zamość	ul. Wyszyńskiego 11 22-400 Zamość	84 631 69 27 84 631 69 28	84 6316993	aneta.juszczak@zamosc.so.gov.pl prezes@zamosc.so.gov.pl
Instanța regională din Zielona Góra	pl. Słowiański 1 65-069 Zielona Góra	68 322 02 21	68 4567769	oz@zielona-gora.so.gov.pl zaneta.pejs@zielona-gora.so.gov.pl katarzyna.andrzejuk@zielona-gora.so.gov.pl

15 În cazul în care locuiesc în altă țară, iar debitorul locuiește în acest stat membru:

15.1 Pot să adresez o cerere în mod direct unei astfel de autorități sau organizații private în acest stat membru?

Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere nu impune depunerea cererilor la o autoritate centrală a statului în care își au reședința reclamanții. Cererile care respectă cerințele formale prevăzute la capitolele IV și VI din regulament și în Codul de procedură civilă pot fi trimise direct instanței competente din Polonia.

Detalii cu privire la autoritățile de transmitere sunt disponibile la adresa:

https://www.gov.pl/web/stopuprowadzeniomdzieci/lista-organow-centralnych

Autoritățile de trimitere din alte state menționate în declarațiile anexate la regulament furnizează persoanei care are dreptul la întreținere toate informațiile necesare, o sprijină să completeze documentele solicitate, verifică dacă cererea persoanei respective este corectă din punct de vedere formal și o trimit către un alt stat.

15.2 În caz afirmativ, cum pot contacta această autoritate sau această organizație privată și ce tip de asistență îmi poate fi acordată?

În cazul în care o instanță a instituit o obligație de întreținere și cauza intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 4/2009, un creditor cu domiciliul în străinătate poate utiliza procedura prevăzută în regulament, se poate adresa autorității de trimitere competente din țara în care acesta își are reședința sau poate prezenta instanței competente o cerere de încuviințare a executării unei hotărâri pronunțate într-un alt stat (a se vedea punctul 5). Cererile de executare se pot depune la biroul oricărui executor judecătoresc.

În cazul în care Polonia și țara în care își are reședința creditorul sunt părți la o convenție sau la un acord bilateral privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în cauze privind întreținerea, se acordă asistență în materie în măsura specificată în acordul respectiv. De regulă, acordurile bilaterale prevăd că cererile urmează să fie depuse la instanța din Polonia în mod direct sau prin intermediul unei instanțe din țara în care a fost pronunțată hotărârea judecătorească. În cel din urmă caz, cererile sunt înaintate prin intermediul autorităților centrale, de obicei, Ministerul Justiției sau al autorităților notificate în sensul Convenției de la New York:

http://treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%20XX/XX-1.en.pdf

Coordonatele instanțelor sunt disponibile la adresa:

https://www.gov.pl/web/sprawiedliwosc/znajdz-wybrany-sad-powszechny

iar coordonatele executorilor judecătorești sunt disponibile la adresa: https://komornik.pl

16 Aplică acest stat membru Protocolul de la Haga din 2007?

Da, de la 18 iunie 2011.

17 În caz negativ, care este legea aplicabilă obligațiilor de întreținere în temeiul normelor sale de drept internațional privat? Care sunt normele de drept internațional privat aplicabile?

Nu se aplică.

18 Care sunt normele în materie de acces la justiție în cazurile transfrontaliere în interiorul UE, având în vedere structura capitolului V din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Normele aplicabile în Polonia includ Legea din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene (Monitorul Oficial din 2005, nr. 10, actul 67, astfel cum a fost modificat) și Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii (JO L 26/41, 31.1.2003, p. 90), care completează dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii privind taxele judiciare în cauze civile. O parte care preconizează că i se va acorda o anumită formă de asistență (de exemplu, desemnarea unui avocat, traducerea unor documente sau rambursarea cheltuielilor de deplasare) ar trebui să comunice clar acest lucru instanței prin formularul de cerere UE.

19 Care sunt măsurile adoptate de acest stat membru pentru asigurarea funcționării activităților menționate la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

La 28 aprilie 2011, legiuitorul polonez a adoptat Legea de modificare a Codului de procedură civilă și a altor acte legislative (Legea din 28 aprilie 2011 de modificare a Codului de procedură civilă, Legea privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu înainte de a iniția o acțiune civilă și Legea privind asistența pentru persoanele care au dreptul la întreținere – Monitorul Oficial din 2011, nr. 129, actul 735), în temeiul căreia autoritatea centrală poloneză poate dispune autorității competente în cazul debitorului să efectueze o anchetă privind întreținerea.

În cazul în care nu este cunoscut domiciliul pârâtului sau al participantului, Ministerul Justiției trimite interogări în registrele și evidențele centrale și locale (incluzând posibila utilizare a bazei de date PESEL.SAD) cu scopul de a determina instanța judecătorească competentă sau executorul judecătoresc competent sau cu scopul de a răspunde unei cereri de instituire a unor măsuri specifice. În prezent, nu sunt programate modificări privind temeiurile juridice, finanțarea și personalul autorității centrale pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 51.

 

Această pagină face parte din portalul Europa ta.

Ne-am bucura să primim feedbackul dumneavoastră cu privire la utilitatea informațiilor furnizate.