- Cum pot solicita despăgubiri sau alte mijloace de reparare de la autorul infracțiunii în cadrul unui proces (acțiune penală) și cui ar trebui să adresez cererea în acest sens?
- În ce etapă a procedurii penale ar trebui să prezint cererea?
- Ce pot solicita în cerere și cum prezint această cerere (trebuie să indic o sumă totală și/sau să precizez prejudiciile individuale, beneficiul nerealizat și dobânzile)?
- Există un formular specific pentru astfel de acțiuni?
- Ce elemente de probă sunt necesare pentru a-mi susține cererea de despăgubire?
- Există taxe judiciare sau alte cheltuieli aferente acțiunii mele?
- Pot beneficia de asistență juridică înainte și/sau în timpul procedurii? Pot beneficia de asistență juridică dacă nu locuiesc în țara în care are loc procedura?
- În ce caz instanța penală mi-ar respinge cererea sau ar refuza să se pronunțe cu privire la cererea mea împotriva autorului infracțiunii?
- Pot contesta o astfel de decizie sau pot solicita alte mijloace de reparare?
- Dacă instanța îmi acordă dreptul de a primi despăgubiri, cum pot asigura executarea hotărârii judecătorești împotriva autorului infracțiunii și ce asistență pot primi în acest sens?
Cum pot solicita despăgubiri sau alte mijloace de reparare de la autorul infracțiunii în cadrul unui proces (acțiune penală) și cui ar trebui să adresez cererea în acest sens?
În calitate de parte la procedura penală, aveți dreptul să introduceți o acțiune civilă în despăgubire împotriva inculpatului. Organul de cercetare sau parchetul trebuie să îi explice victimei procedura de formulare a unei acțiuni civile, cerințele esențiale și termenul de introducere ale acesteia și consecințele depășirii termenului.
În ce etapă a procedurii penale ar trebui să prezint cererea?
Aveți dreptul să introduceți o acțiune civilă în termen de cel mult 10 zile de la examinarea dosarului penal. Puteți solicita parchetului o prelungire a acestui termen.
Dacă termenul pentru introducerea acțiunii civile s-a scurs, acțiunea civilă va fi respinsă, însă, în acest caz, puteți introduce o acțiune în despăgubire în fața unei instanțe civile.
Ce pot solicita în cerere și cum prezint această cerere (trebuie să indic o sumă totală și/sau să precizez prejudiciile individuale, beneficiul nerealizat și dobânzile)?
În acțiunea civilă, puteți formula o cerere prin care să solicitați restabilirea sau remedierea stării de bunăstare prejudiciate prin fapta care face obiectul procedurii penale. Situația de fapt care stă la baza unei astfel de cereri trebuie să corespundă în mod substanțial faptelor care constituie infracțiunea cercetată și trebuie să fie posibil ca o astfel de cerere să fie analizată și în cadrul unei proceduri civile.
Acțiunea civilă trebuie prezentată în scris și trebuie să conțină datele de identificare a reclamantului și a pârâtului și să precizeze clar pretențiile victimei, împrejurările de fapt și mijloacele de probă pe care se întemeiază cererea victimei. Cererea trebuie să fie completă (și anume, aceasta trebuie să includă sumele aferente tuturor tipurilor de prejudicii pentru care victima solicită despăgubiri). În acțiunea în despăgubire pentru prejudiciul moral, cuantumul despăgubirii solicitate poate rămâne neprecizat, solicitându-se instanței să stabilească din oficiu o despăgubire echitabilă.
Organul procedural poate stabili un termen pentru completa elementele incomplete din acțiunea civilă.
Există un formular specific pentru astfel de acțiuni?
Nu există un formular specific pentru acțiunile civile.
Ce elemente de probă sunt necesare pentru a-mi susține cererea de despăgubire?
Acțiunea civilă trebuie să fie însoțită de dovada situației de fapt care stă la baza cererii victimei și pe care victima intenționează să o invoce indiferent de seria elementelor de probă prezentate de parchet.
Există taxe judiciare sau alte cheltuieli aferente acțiunii mele?
Soluționarea unei acțiuni civile în cadrul procedurii penale este scutită de taxe către stat, cu excepția acțiunii civile prin care se solicită despăgubiri pentru prejudiciul moral, dacă cererea pentru o astfel de despăgubire se întemeiază pe alte motive decât provocarea unei vătămări corporale, a altor afecțiuni sau a decesului unui întreținător.
În cazul în care acțiunea civilă este respinsă, cheltuielile aferente acțiunii civile sau justificării creanței de drept public sunt suportate de către victimă. În cazul în care acțiunea civilă este admisă în parte, instanța împarte cheltuielile aferente acțiunii civile între victimă, inculpat și pârât, luând în considerare toate împrejurările relevante. Instanța poate, de asemenea, să decidă ca victima să fie obligată să suporte în totalitate sau în parte cheltuielile proprii pentru acțiunea civilă, în cazul în care obligarea părții adverse la plata acestor cheltuieli ar fi extrem de neechitabilă sau nerezonabilă în privința sa.
În cazul în care instanța refuză să soluționeze acțiunea civilă ca urmare a unei hotărâri de achitare sau de încetare a procesului penal, cheltuielile aferente acțiunii civile sunt suportate de stat. În cazul în care instanța refuză să soluționeze acțiunea civilă pentru orice alte motive, instanța va împărți cheltuielile aferente acțiunii civile între victimă și stat, luând în considerare toate împrejurările relevante.
Pot beneficia de asistență juridică înainte și/sau în timpul procedurii? Pot beneficia de asistență juridică dacă nu locuiesc în țara în care are loc procedura?
Veți primi asistență juridică din partea statului dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Legea privind asistența juridică din partea statului. În cazul în care instanța constată că este posibil ca interesele dumneavoastră fundamentale să fie insuficient protejate fără asistența unui avocat, aceasta poate să vă acorde din oficiu asistență juridică din partea statului, pe baza și în conformitate cu procedura prevăzută de Legea privind asistența juridică din partea statului.
O persoană poate beneficia de asistență juridică din partea statului dacă situația sa financiară în momentul în care solicită asistența juridică nu îi permite să plătească pentru servicii juridice competente, dacă este în măsură să plătească pentru servicii juridice numai parțial sau în rate sau dacă, după achitarea serviciilor juridice, situația financiară nu îi mai permite să își acopere cheltuielile pentru nevoile de subzistență de bază.
Asistența juridică din partea statului se acordă persoanelor care, în momentul depunerii cererii de ajutor de stat, au reședința în Republica Estonia sau în alt stat membru al Uniunii Europene sau care sunt cetățeni ai Republicii Estonia sau ai altui stat membru al Uniunii Europene. Celelalte persoane beneficiază de asistență juridică numai în cazul în care acest lucru rezultă dintr-o dispoziție internațională obligatorie pentru Estonia.
Legea stabilește motivele pentru refuzul de a acorda asistență juridică din partea statului. Asistența juridică din partea statului nu se acordă în cazul în care, de exemplu, solicitantul este în măsură să își protejeze singur drepturile; în cazul în care solicitantul deține un bun imobil care poate fi vândut fără dificultăți majore pentru a acoperi costurile serviciilor juridice; și în cazul în care costurile serviciilor juridice nu ar depăși dublul venitului mediu lunar al solicitantului, din care se scad impozitele și contribuțiile de asigurare socială obligatorii, sumele alocate pentru îndeplinirea unei obligații de întreținere care decurge din lege, precum și cheltuielile rezonabile legate de locuință și transport. De asemenea, nu se acordă asistență juridică din partea statului în cazul în care, în împrejurările relevante, este în mod evident improbabil ca solicitantul să fie în măsură să își protejeze drepturile; în cazul în care se solicită asistență juridică din partea statului în vederea introducerii unei acțiuni în despăgubire pentru prejudicii morale și în cauză nu există motive imperative de interes general; sau în cazul în care câștigurile eventuale obținute de solicitant după judecarea cauzei sunt nejustificat de mici în comparație cu cheltuielile estimate pentru asistența juridică din partea statului.
Asistența juridică din partea statului se acordă pe baza cererii persoanei interesate. În cazul în care o persoană solicită asistență juridică din partea statului în calitate de victimă în cadrul unei proceduri penale, cererea este soluționată de instanța care examinează cauza sau, în cursul cercetării preliminare a unei cauze penale, de instanța care va fi competentă să soluționeze acea cauză penală.
Cererea de asistență juridică din partea statului trebuie prezentată în limba estonă, folosind formularul de cerere relevant. Cererea poate fi prezentată și în limba engleză în cazul în care asistența juridică se solicită de o persoană fizică care are reședința în alt stat membru al Uniunii Europene sau care este cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene.
Persoana care solicită asistență juridică din partea statului trebuie să anexeze la cererea sa o declarație semnată și care să respecte cerințele legale cu privire la situația financiară a solicitantului și, dacă este posibil, alte documente doveditoare ale acestei situații financiare. În cazul în care reședința unei persoane nu este în Estonia, aceasta trebuie să anexeze la cerere o declarație privind veniturile sale și ale membrilor familiei sale obținute în cursul ultimilor trei ani, emisă de autoritatea competentă din țara de reședință. În cazul în care această declarație nu poate fi prezentată din motive independente de solicitant, acordarea asistenței juridice din partea statului poate fi decisă fără respectiva declarație.
În ce caz instanța penală mi-ar respinge cererea sau ar refuza să se pronunțe cu privire la cererea mea împotriva autorului infracțiunii?
Instanța poate refuza să soluționeze o acțiune civilă, în special în cazul în care acțiunea nu îndeplinește cerințele legale, în cazul în care procedura penală a fost finalizată sau s-a pronunțat o hotărâre de achitare. De asemenea, instanța poate refuza să soluționeze o acțiune civilă în cazul în care victima sau pârâtul din acțiunea civilă nu se înfățișează la ședință și cauza nu poate fi soluționată în lipsa acestora. În plus, instanța poate refuza să soluționeze o acțiune civilă în cazul în care se pronunță o condamnare penală.
Acțiunea civilă este respinsă în cazul în care nu există motive pentru acordarea acesteia.
Pot contesta o astfel de decizie sau pot solicita alte mijloace de reparare?
În cazul în care instanța a refuzat să soluționeze acțiunea civilă, puteți solicita despăgubiri în fața unei instanțe civile. Aveți dreptul să formulați o cale de atac împotriva hotărârii instanței de prim grad de jurisdicție în fața instanței districtuale.
Dacă instanța îmi acordă dreptul de a primi despăgubiri, cum pot asigura executarea hotărârii judecătorești împotriva autorului infracțiunii și ce asistență pot primi în acest sens?
În cazul în care autorul infracțiunii care a fost condamnat nu plătește cuantumul acordat prin hotărâre judecătorească, aveți dreptul de a apela, în baza hotărârii, la un executor judecătoresc, acesta urmând să organizeze procedura de executare silită.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.