Legislația națională

Republica Federală Germania este un stat constituțional democratic, federal și social. Pe lângă drepturile fundamentale, principiile statului constituțional, democratic, federal și social reprezintă nucleul inviolabil al Constituției Germaniei, a cărei respectare este asigurată de către Curtea Constituțională Federală.

Izvoare juridice

Legea fundamentală (Grundgesetz) este Constituția Germaniei, care stabilește cadrul pentru sistemul juridic și valorile Republicii Federale Germania. Grundgesetz prevede următoarele:

• drepturile fundamentale ca principii directoare supreme;
• structura de bază și principiile structurale fundamentale ale statului și ale organismelor sale de conducere;
• principiile după care se organizează alegerile în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german);
• temeiul pentru statutul și drepturile membrilor liber aleși ai Bundestagului;
• modul în care este organizat și își desfășoară activitatea Bundestagul.

Tipuri de instrumente juridice – descriere

Principalele izvoare scrise ale dreptului intern german sunt Legea fundamentală, legislația, instrumentele statutare și reglementările locale. În plus, există izvoare de drept nescrise, inclusiv principiile generale consacrate în dreptul internațional și în dreptul cutumiar. În principiu, jurisprudența nu este un izvor de drept, cu toate că joacă un rol important în practică. Unele decizii ale Curții Constituționale Federale (Bundesverfassungsgericht) au, ele însele, forță de lege.

Germania este un stat federal format din 16 state componente – landurile. Prin urmare, există legi federale, care se aplică pe întreg teritoriul federației și legi ale landurilor, care sunt valabile numai în landul respectiv. Fiecare land are propria sa Constituție și, în cadrul juridic stabilit de Legea fundamentală, landurile au, de asemenea, puterea de a adopta legi, precum și instrumente statutare și reglementări locale.

Competențele legislative ale federației și ale landurilor sunt reglementate în detaliu în Legea fundamentală. Landurile au putere legislativă, cu condiția ca această putere să nu fi fost transferată guvernului federal în temeiul Legii fundamentale. Competențele legislative esențiale ale federației sunt stabilite la articolele 71-74 din Legea fundamentală, alte competențe legislative ale federației fiind prevăzute la diferite puncte din Legea fundamentală.

Puterea legislativă exclusivă a federației

În domeniile care fac obiectul puterii legislative exclusive a federației, landurile au puterea de a adopta legi numai în cazul în care această competență le este acordată în mod specific printr-o lege federală (articolul 71 din Legea fundamentală).

În conformitate cu articolul 73 din Legea fundamentală, federația deține puterea legislativă exclusivă în următoarele domenii (printre altele): toate aspectele referitoare la politica externă, apărare (inclusiv apărarea populației civile), cetățenie, libera circulație, pașapoarte, înregistrarea rezidenților și cărțile de identitate, imigrație, emigrație și extrădare, moneda și banii, unitatea spațiului vamal și de liber schimb, transportul aerian, cooperarea dintre federație și landuri cu privire la activitatea poliției judiciare și legislația privind armele și materialele explozibile.

Puteri legislative concurente

În domeniile care fac obiectul legislației concurente, landurile au dreptul de a adopta legi cu condiția și în măsura în care federația nu își exercită puterile legislative în același domeniu (articolul 72 din Legea fundamentală). Domeniile juridice care fac obiectul legislației concurente includ: dreptul civil, dreptul penal și legislația rutieră, precum și legislația privind asocierea, cea referitoare la șederea și stabilirea cetățenilor străini, legislația în materie economică, legislația privind ocuparea forței de muncă și anumite aspecte legate de protecția consumatorilor. În ceea ce privește anumite subiecte enumerate la articolul 74 din Legea fundamentală ca intrând în sfera legislației concurente, federația are dreptul de a adopta legi numai dacă și în măsura în care elaborarea de reglementări la nivel federal este necesară în interes național pentru stabilirea de condiții de viață echivalente pe întreg teritoriul federal sau pentru păstrarea unității juridice sau economice.

Legea fundamentală reglementează și problema eventualelor conflicte dintre dreptul federal și dreptul landurilor. Regula fundamentală este stabilită la articolul 31 din Legea fundamentală: „Legislația federală are întâietate față de legislația landurilor”. Acest principiu se aplică indiferent de statutul ierarhic al normelor juridice de drept aflate în conflict, astfel încât, de exemplu, un statut federal are întâietate față de Constituția unui land.

Ierarhia normelor

Legea fundamentală se află în fruntea ierarhiei normelor interne. Aceasta are întâietate față de toate celelalte izvoare de drept intern și, în calitatea sa de Constituție, reprezintă instrumentul pe care se bazează întregul sistem juridic german. Orice dispoziție juridică adoptată în Germania trebuie să fie compatibilă cu Legea fundamentală în ceea ce privește atât conținutul, cât și forma. În acest scop, articolul 20 alineatul (3) din Legea fundamentală precizează că organele legislative trebuie să respecte ordinea constituțională, iar organele executive și cele judiciare trebuie să respecte legislația și justiția. În plus, organele legislative, executive și judiciare trebuie să respecte mai ales drepturile fundamentale stabilite la articolele 1-19 din Legea fundamentală, care este o lege direct aplicabilă [articolul 1 alineatul (3)]. Întâietatea Legii fundamentale este aplicată în ultimă instanță de către Curtea Constituțională Federală. Doar Curtea Constituțională Federală poate declara ca fiind invalid un act al Parlamentului în cazul în care actul respectiv este neconstituțional.

Articolul 79 alineatul (2) stipulează că Legea fundamentală poate fi modificată numai de o majoritate reprezentând două treimi din voturile din Bundestag și două treimi din voturile din Bundesrat (camera superioară a parlamentului german), acesta fiind organul prin care landurile participă la adoptarea legislației federației și la administrarea acesteia, precum și la aspecte legate de Uniunea Europeană. Anumite prevederi-cheie ale Legii fundamentale – cum ar fi împărțirea federației în landuri, participarea acestora, în principiu, la procesul legislativ, precum și principiile stabilite la articolele 1 și 20 – nu pot fi modificate deloc [articolul 79 alineatul (3)].

Normele generale de drept internațional sunt subordonate Constituției, însă au prioritate asupra legilor federației și ale landurilor. Aceste norme generale includ dreptul cutumiar internațional și principiile generale ale dreptului internațional, dar nu și dreptul internațional al contractelor. Legea fundamentală menționează în mod explicit că astfel de norme generale fac parte integrantă din legislația federală, au întâietate față de aceasta și generează în mod direct drepturi și îndatoriri pentru locuitorii teritoriului federal (articolul 25). Normele generale de drept internațional cu efecte juridice asupra indivizilor (așadar norme care vizează protecția individului) includ, în special, garantarea unei forme adecvate de protecție juridică pentru cetățenii străini sau „regula specialității”, prin care procedurile penale se supun termenilor autorizației de extrădare emise de statul care efectuează extrădarea.

Legislația ordinară este subordonată Constituției. Legile sunt adoptate de Bundestag, împreună cu Bundesratul. Proiectele de lege pot fi introduse în Bundestag de guvernul federal, de Bundesrat sau de către membrii Bundestagului (de către un grup parlamentar sau de către cel puțin 5 % din membrii săi). Legea fundamentală menționează cazurile în care aprobarea finală a unei legi de către Bundestag necesită acordul Bundesratului (reprezentând în prezent – în conformitate cu documentele statistice publicate de Bundesrat pe site-ul său web – aproximativ 45 % din totalitatea legilor). În ceea ce privește celelalte legi adoptate de Bundestag, Bundesratul poate formula obiecții numai împotriva unui proiect de lege adoptat de Bundestag, obiecții care pot fi, la rândul lor, respinse de Bundestag. În cazul în care există divergențe de opinie între Bundestag și Bundesrat, se poate convoca un comitet reunit pentru analiza comună a proiectelor de lege (Comitetul de mediere), format dintr-un număr egal de membri din Bundestag și Bundesrat (în prezent 16 membri din fiecare). Rolul Comitetului de mediere este de a emite propuneri care să întrunească unanimitatea de voturi, fără a putea lua el însuși hotărâri în numele Bundestagului și al Bundesratului.

Instrumentele statutare sunt subordonate legislației și pot fi emise de către guvernul federal, de către un ministru federal sau de către guvernele landurilor. Reglementările locale au o forță juridică inferioară instrumentelor statutare și pot fi emise de către o persoană juridică care funcționează în temeiul dreptului public (de exemplu, o municipalitate).

Cadru instituțional

Organele legislative

Legile germane sunt adoptate de către ambele camere ale parlamentului țării. Prin urmare, Bundestagul este cel mai important organ legislativ. Acesta ia decizii cu privire la toate legile care se încadrează în sfera de competență a Federației Germane printr-un proces legislativ care necesită și participarea Bundesratului.

Bundesratul, guvernul federal, membrii și grupurile parlamentare ale Bundestagului au dreptul de a introduce în Bundestag legi noi sau acte legislative revizuite sub formă de proiecte de lege. Proiectele de lege sunt supuse dezbaterii, deliberărilor și sunt apoi votate în parlament în conformitate cu o procedură strict reglementată.

În sistemul federal german, landurile dețin o proporție considerabilă din puterile statului și, prin urmare, Bundesratul participă, de asemenea, la adoptarea legislației. Toate actele sunt prezentate Bundesratului pentru a fi supuse la vot și – în funcție de natura legislației propuse – acesta poate chiar respinge unele propuneri.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul web al Bundestagului.

Procedura legislativă

Adoptarea legislației

Majoritatea proiectelor de lege și a aspectelor supuse dezbaterii sunt formulate de către guvernul federal. Reprezentând nucleul puterii executive, acesta deține cea mai mare experiență în implementarea legislației, precum și informații directe cu privire la domeniile în care sunt necesare în practică noi dispoziții statutare.

Cu toate acestea, nu numai guvernul federal, ci și Bundesratul și membrii Bundestagului german au dreptul să inițieze proiecte de lege care au ca rezultat noi acte juridice.

Inițiative introduse de guvernul federal sau de Bundesrat

În cazul în care guvernul federal dorește să modifice sau să introducă o lege, Cancelarul federal trebuie să trimită mai întâi proiectul Bundesratului.

De regulă, Bundesratul dispune de o perioadă de șase săptămâni pentru a prezenta observații pe marginea proiectului de lege; guvernul poate, la rândul său, să răspundă observațiilor respective printr-un contramemoriu scris. Ulterior, cancelarul federal trimite proiectul Bundestagului, împreună cu observațiile Bundesratului. Face excepție de la această procedură Legea privind proiectul de buget, care este înaintată în același timp Bundesratului și Bundestagului.

O procedură similară se aplică atunci când inițiativele legislative sunt introduse de către Bundesrat. Odată ce majoritatea membrilor Bundesratului au votat în favoarea proiectului de lege, acesta este trimis mai întâi guvernului federal, care face observații pe marginea sa, de obicei în decurs de șase săptămâni, și apoi este înaintat Bundestagului.

Inițiative introduse de membrii Bundestagului

Proiectele de lege pot fi introduse, de asemenea, de către membrii Bundestagului, caz în care aceștia trebuie să fie susținuți fie de cel puțin un grup parlamentar, fie de cel puțin 5 % din membrii Bundestagului.

Proiectele de lege introduse prin această procedură nu trebuie supuse mai întâi aprobării Bundesratului. Din această cauză, uneori guvernul stabilește ca proiectele de lege deosebit de urgente să fie introduse de către grupurile sale parlamentare din Bundestag.

Distribuirea temelor de discutat

Înainte ca un proiect de lege să poată fi dezbătut în Bundestag, acesta trebuie mai întâi trimis președintelui Bundestagului, apoi înregistrat de către serviciile administrative.

Ulterior, proiectul de lege este distribuit tuturor membrilor Bundestagului și Bundesratului, precum și ministerelor federale, sub formă de document tipărit sau, mai frecvent, în format electronic.

După ce proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi a plenului, prima etapă a trecerii sale prin parlament se încheie: poate fi apoi prezentat în mod oficial în adunarea publică a Bundestagului.

Trei lecturi în plen

De regulă, proiectele de lege sunt dezbătute de trei ori în plenul Bundestagului. Aceste dezbateri sunt cunoscute sub denumirea de lecturi.

În cursul primei lecturi, au loc dezbateri numai dacă acest lucru este hotărât de către Consiliul decanilor de vârstă (un organism executiv special al Bundestagului) sau solicitat de către unul dintre grupurile parlamentare. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă atunci când proiectele legislative sunt foarte controversate sau prezintă un interes public deosebit.

Obiectivul principal al primei lecturi este desemnarea unuia sau a mai multor comitete care să analizeze proiectul de lege și să-l pregătească pentru cea de a doua lectură. Acest lucru se face pe baza recomandărilor Consiliului decanilor de vârstă.

În cazul în care sunt desemnate mai multe comitete, unul dintre acestea are răspunderea globală asupra dezbaterilor cu privire la aspectul respectiv și, prin urmare, este însărcinat cu trecerea proiectului de lege prin parlament. Celelalte comitete trebuie să emită avize cu privire la proiectul de lege.

Activitatea legislativă din cadrul comitetelor

Dezbaterea amănunțită a legislației se desfășoară în comitetele permanente, care includ membri din toate grupurile parlamentare. Membrii comitetelor se familiarizează cu conținutul documentelor și dezbat pe marginea acestora în cadrul ședințelor. De asemenea, aceștia pot invita experți și reprezentanți ai grupurilor de persoane interesate la audierile publice.

În paralel cu activitatea desfășurată de către comitete, grupurile parlamentare alcătuiesc grupuri de lucru, în cadrul cărora analizează aspectele aflate în discuție și își definesc pozițiile.

Nu este exclus ca grupurile parlamentare să colaboreze în cadrul comitetelor. Majoritatea proiectelor de lege sunt revizuite într-o măsură mai mare sau mai mică ca urmare a colaborării dintre grupurile parlamentare aflate la guvernare și cele din opoziție.

După încheierea dezbaterilor, comitetul care deține răspunderea globală cu privire la un proiect de lege prezintă în plen un raport privind desfășurarea și rezultatele dezbaterilor sale. Hotărârea pe care o recomandă stă la baza celei de a doua lecturi, care se desfășoară, de data aceasta, în plen.

Dezbaterile din cadrul celei de a doua lecturi

Înainte de cea de a doua lectură, toți membrii primesc recomandarea privind hotărârea, în format tipărit. Astfel, aceștia sunt bine pregătiți pentru dezbatere. De asemenea, grupurile parlamentare își coordonează din nou pozițiile în cadrul unor ședințe interne premergătoare dezbaterii, pentru a face corp comun la cea de a doua lectură publică.

După dezbaterea generală, toate dispozițiile cuprinse în proiectul de lege pot fi analizate individual. Totuși, de regulă, se trece direct la votarea în plen a proiectului de lege în ansamblu.

Orice membru al Bundestagului poate depune moțiuni pentru aducerea de amendamente, care sunt discutate imediat în plen. În cazul în care plenul adoptă amendamente, noua variantă a proiectului de lege trebuie mai întâi tipărită și apoi distribuită. Această procedură poate fi scurtată totuși cu acordul a două treimi din membrii prezenți. În acest caz, a treia lectură poate începe imediat.

Votul din cadrul celei de a treia lecturi

În cadrul celei de a treia lecturi, se organizează o dezbatere numai în cazul în care acest lucru este solicitat de către un grup parlamentar sau de cel puțin 5 % din membrii Bundestagului.

În această etapă, moțiunile pentru aducerea de amendamente nu mai pot fi depuse de membri individuali, ci numai de unul dintre grupurile parlamentare sau de 5 % din membrii Bundestagului. În plus, se pot depune moțiuni numai cu privire la amendamentele adoptate în cadrul celei de a doua lecturi.

Votul final are loc după cea de a treia lectură. Atunci când președintele Bundestagului cere membrilor să își exprime votul pentru, împotrivă sau de abținere, aceștia răspund prin ridicare de pe scaune.

Dacă un proiect de lege a întrunit majoritatea necesară de voturi în plenul Bundestagului, proiectul de lege este transmis Bundesratului cu titlu de lege.

Aprobarea Bundesratului

Prin intermediul Bundesratului, landurile sunt implicate în formularea fiecărei legi. În această privință, drepturile Bundesratului de participare la procesul legislativ sunt stabilite cu precizie.

Bundesratul nu poate aduce amendamente unei legi adoptate de către Bundestag. Totuși, în cazul în care Bundesratul nu își dă acordul cu privire la o lege, poate solicita convocarea Comitetului de mediere. Comitetul de mediere este format dintr-un număr egal de membri din Bundestag și Bundesrat.

Pentru unele proiecte de lege, aprobarea Bundesratului este obligatorie. Printre aceste proiecte se numără, de exemplu, legile care au efecte asupra finanțelor și asupra competențelor administrative ale landurilor.

În ceea ce privește proiectele de lege împotriva cărora Bundesratul poate formula obiecții, Bundestagul poate pune în vigoare o lege chiar dacă nu s-a ajuns la un acord în cadrul Comitetului de mediere. Totuși, aceasta necesită o nouă supunere la vot în cadrul căreia Bundestagul să adopte proiectul de lege cu majoritate absolută.

Intrarea în vigoare

După aprobarea unui proiect de lege de către Bundestag și Bundesrat, acesta trebuie să treacă prin mai multe etape înainte de a intra în vigoare.

O lege adoptată trebuie mai întâi tipărită și înaintată cancelarului federal și ministrului federal competent, care o contrasemnează.

Președintele federal primește apoi legea pentru a o semna, validând-o astfel ca lege. Acesta verifică dacă legea a fost adoptată în conformitate cu Constituția și dacă nu conține dispoziții materiale care contravin Legii fundamentale. După efectuarea acestor verificări, președintele federal semnează legea și dispune publicarea acesteia în Monitorul Oficial Federal (Bundesgesetzblatt).

În acest moment, legea este promulgată. În cazul în care în lege nu se menționează o dată specifică de intrare în vigoare, aceasta intră în vigoare în cea de a 14-a zi după publicarea în Monitorul Oficial Federal.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul web al Bundestagului.

Baze de date juridice

Ministerul Federal al Justiției și Protecției Consumatorilor și Oficiul Federal al Justiției furnizează pe internet, în mod gratuit, aproape toate legile federale actuale pentru cetățenii interesați să consulte aceste informații, pe site-ul web Gesetze im Internet. Legislația și instrumentele statutare pot fi accesate în versiunile lor actuale. Acestea sunt consolidate în mod continuu de centrul de documentare al Oficiului Federal al Justiției.

Numeroase acte legislative-cheie sunt, de asemenea, disponibile pe site-ul web în limba engleză. Din 2010 pe site-ul web Rechtsprechung im Internet [jurisprudență online] se publică anumite hotărâri ale Curții Constituționale Federale, ale instanțelor supreme federale și ale Curții Federale pentru Brevete. Informațiile sunt disponibile gratuit.

În plus, guvernul federal, sub conducerea Ministerului Federal de Interne, al Construcțiilor și al Comunității, pune la dispoziție în mod gratuit, pe internet, pe site-ul web Verwaltungsvorschriften im Internet, o bază de date cuprinzătoare, care conține reglementările administrative actuale emise de autoritățile federale supreme.

Întrucât Republica Federală Germania este un stat federal, fiecare land reglementează în mod individual publicarea propriei legislații federale de stat. În acest scop, landurile au creat propriile site-uri web, linkurile către aceste site-uri regăsindu-se pe portalul Justizportal des Bundes und der Länder.

Linkuri conexe

Bundesgesetzblatt (Monitorul Oficial Federal)

Gesetze im Internet (acte legislative online)

Traduceri ale legislației în limba engleză pe Gesetze im Internet

Verwaltungsvorschriften im Internet

Justizportal des Bundes und der Länder (portalul justiției federale și de stat)

Bundestag

Bundesrat (camera superioară a parlamentului german)

Guvernul federal german

Dokumentations- und Informationssystem für Parlamentarische Vorgänge (Sistem de documentare și informații pentru chestiuni parlamentare)

Bundesanzeiger (Monitorul Oficial Federal)