Conținut furnizat de
Irlanda
Legea privind mediere din 2017 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. Legea conține dispoziții care permit instituirea unui cadru normativ cuprinzător, ce promovează soluționarea litigiilor prin mediere ca alternativă la procedurile judiciare. Obiectivul subiacent al legii este de a promova medierea ca alternativă viabilă, eficace și eficientă la procedurile judiciare, care reduce cheltuielile judiciare, accelerează soluționarea litigiilor și reduce stresul și problemele care sunt de multe ori asociate procedurilor judiciare.
Legea:
- conține principii generale privind efectuarea medierii de către mediatori calificați – articolele 6-8;
- prevede introducerea unor coduri de bune practici pentru efectuarea medierii de către mediatori calificați – articolul 9;
- prevede confidențialitatea comunicărilor între părți în timpul medierii – articolul 10;
- prevede posibilitatea instituirii în viitor a unui consiliu de mediere care să supravegheze evoluția acestui sector – articolul 12;
- introduce obligația pentru avocații consultanți și pentru avocați pledanți de a consilia părțile la litigii să recurgă la mediere ca modalitate de soluționare a acestora – articolele 14 și 15:
- prevede că o instanță poate, din proprie inițiativă sau la inițiativa părților, să invite părțile să ia în considerare medierea ca modalitate de soluționare a litigiului – articolul 16;
- conține dispoziții privind efectul unei proceduri de mediere asupra termenelor de decădere și de prescripție – articolul 18;
- prevede că o instanță poate, la atribuirea costurilor pentru procedurile menționate la articolul 16 din lege, în cazul în care o consideră că acest lucru se justifică, să țină seama de orice refuz nefondat al uneia dintre părțile la procedură de a lua în considerare recurgerea la mediere sau de orice refuzul nefondat al uneia dintre părți de a participa la mediere în urma unei invitații în acest sens lansate de instanță în temeiul articolului 16 – articolele 20 și 21;
Domeniul de aplicare al legii include toate procedurile civile care pot fi introduse în fața unei instanțe, cu excepția anumitor cazuri prevăzute la articolul 3 din lege.
Ultima actualizare:
17/05/2023
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.