Full text

R O M Â N I A
CURTEA DE A P E L A L B A I U L I A
SECŢIA COMERCIALĂ

Dosar nr(...)

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 27/A
Şedinţa publică de la 07 martie 2008
Completul compus din:
PREŞEDINTE (...) (...)
Judecător (...) (...)
Grefier (...) (...)

Pe rol se află soluţionarea apelului declarat de pârâta SC S. SA împotriva Sentinţei civile nr. 1443/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosarul nr(...).
La apelul nominal părţile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, constatându-se că la dosar s-a depus întâmpinare din partea reclamantei intimate SC N. T. SRL şi împuternicire avocaţială - avocat N. M..
Se constată de asemenea, că pârâta apelantă a fost citată cu menţiunea să depună taxa judiciară de timbru în valoare de 6 lei şi timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanţa, având în vedere faptul că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia, lasă cauza în pronunţare pe excepţia netimbrării.

CURTEA DE APEL
Asupra apelului de faţă:

Prin Sentinţa civilă nr. 1443/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a s-a admis în parte acţiunea reclamantei SC N. SRL împotriva pârâtei SC S. SA B şi s-a constatat abuzivă clauza nr. 11.2 lit b) şi c) din Anexa 1 „Condiţii generale pentru furnizarea serviciilor B. F.” la contractul nr. 204/04 – DO- (...)/31.03.2006 încheiat de reclamantă cu pârâta.
S-a anulat clauza susmenţionată.
Reclamanta a fost exonerată de la plata facturilor emise ulterior datei de 08.06.2006 în baza contractului încheiat cu pârâta.
S-a respins cererea reclamantei privind exonerarea de plată a facturilor emise pentru serviciile prestate de pârâtă în baza contractului anterior datei de 08.06.2006.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 18,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că:
La data de 31.06.2006 între pârâtă, în calitate de furnizor şi reclamantă în calitate de abonat, a fost încheiat contractul nr. 204/04/DO-(...) pentru furnizarea serviciului B. F.s.
În temeiul contractului pârâta se obliga să furnizeze reclamantei serviciul de internet B. F.s şi să pună la dispoziţia acesteia toate echipamentele necesare funcţionării acestuia, iar reclamanta să achite tariful corespunzător.
La data de 11.05.2006 reclamanta a adresat o cerere pârâtei prin care solicita rezilierea contractului motivat de faptul că serviciul furnizat nu corespunde a cu ceea ce s-a propus prin ofertă.
Ca urmare a cererii formulate de reclamantă, prin adresa nr. 8883/2.06.2006, pârâta i-a comunicat acesteia că, începând cu data de 08.06.2006 contractul a fost „reziliat”, însă conform „Condiţiilor generale pentru furnizarea serviciului B.” va fi penalizată cu 50% din valoarea abonamentelor rămase.
Întrucât la data de 05.10.2007 reclamanta şi-a precizat acţiunea formulată iniţial, instanţa va avea în vedere acţiunea modificată, argumentele de fapt şi de drept invocate prin aceasta din urmă.
De altfel, acea precizare de acţiune era necesară pentru justa soluţionare a cauzei, deoarece, atâta timp cât contractul fusese reziliat prin acordul părţilor anterior formulării acţiunii, nu mai era posibilă anularea acestuia, întrucât rezilierea presupune un contract valabil încheiat, iar obligarea reclamantei să formuleze o altă acţiune distinctă, ar fi fost o sarcină mult prea grea pentru aceasta având în vedere stadiul avansat al procesului, ţinând cont şi de faptul că dosarul a fost declinat de la J u d e c ă t o r i a A l b a I u l i a.
Pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, acţiunea formulată de reclamantă aşa cum a fost modificată, este în parte întemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 11.2 lit. b) din contract: în situaţia în care contractul încetează (în tot sau în parte) înainte de împlinirea unui an de la data activării Serviciului, altfel decât ca urmare a culpei S., abonatul va fi obligat la plata de daune interese reprezentând 50% din valoarea ce ar fi trebuit achitată până la data la care furnizarea serviciului ar fi încetat în termen.
În conformitate cu prevederile art. 11.2 lit. c) din contract: în cazul în care abonatul doreşte încetarea contractului, în tot sau în parte, înainte de termen, altfel decât ca urmare a culpei S., va fi obligat la plata daunelor interese menţionate la art.11.2 lit. b).
Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000: o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.2 din aceeaşi lege: o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.
Clauza prevăzută la art.11.2 lit. b) şi c) din contractul încheiat de părţi este abuzivă în sensul prevăzut de textele de lege susmenţionate, deoarece a fost stabilită printr-un contract standard intitulat „Condiţiile generale pentru furnizarea serviciului B.”, astfel că nu a fost şi nici nu putea fi negociată cu reclamanta, în calitate de consumator, iar pe de altă parte, prin aceasta s-a creat , în detrimentul reclamantei, contrar bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ în raport cu obligaţiile pe care pârâta şi le-a asumat prin acel contract.
Practic, prin acea clauză i-a fost restrâns reclamantei, fără o justificare temeinică dreptul de a rezilia contractul, permiţând pârâtei obţinerea unor sume de bani de la consumator ca urmare a rezilierii contractului la cererea acestuia, fără a prevedea însă existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în Anexa la Legea nr.193/2000 pct. r).
Clauza din contract care face obiectul analizei poate fi asimilată cu cea prevăzută la pct. i) din anexa la lege, întrucât obligă consumatorul la plata unor sume disproporţional de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant.
Legea civilă, respectiv art.1066 C.civ. permite într-adevăr încheierea unor clauze penale, prin care să se stabilească anticipat cuantumul prejudiciului suferit de una din părţi în situaţia neexecutării culpabile a contractului de către cealaltă parte.
A obliga însă un consumator timp de 1 (un) an să plătească 50% din costul unui serviciu de care el nu beneficiază efectiv, întrucât contractul nu mai este în fiinţă, apreciem că este o sarcină exorbitantă.
Reaua credinţă a pârâtei este evidentă, deoarece prin inserarea acelei clauze constrânge consumatorul să menţină contractul pe o durată de timp mai îndelungată, chiar dacă acesta nu mai corespunde nevoilor sale, cu consecinţa plăţii unor daune interese în cuantum ridicat, respectiv 50% din contravaloarea serviciului timp de 1(un) an de la încetarea contractului.
Pe de altă parte, din adresa nr.8883/22.06.206 emisă de pârâtă rezultă că daunele interese au fost stabilite nu în baza politicilor promoţionale practicate de pârâtă, ci în temeiul „Condiţiilor generale pentru furnizarea serviciului B.”.
În ceea ce priveşte prevederile OG nr. 130/2000 (şi nu Legea nr.130/2000 cum greşit a menţionat pârâta în întâmpinare) acestea nu sunt aplicabile, întrucât ordonanţa respectivă reglementează numai condiţiile încheierii şi executării contractelor comerciale la distanţă ceea ce nu este cazul în speţă.
Pârâta şi-a recunoscut practic propria culpă cu privire la calitatea necorespunzătoare a serviciului prestat, fiind de acord cu încetarea contractului la cererea reclamantei şi pentru motivele invocate de aceasta, fără a face vreo verificare în acest sens, astfel încât cerinţa prevăzută la pct. 11.2 lit. b) şi c) din contract referitoare la neculpabilitatea acesteia nu mai este îndeplinită.
Raportat la conduita abuzivă a pârâtei care a consimţit la încetarea contractului din motive imputabile ei, recunoscute implicit, pentru ca ulterior să se prevaleze de acea clauză cu scopul de a beneficia de plata daunelor interese prevăzute de aceasta, se impune cu atât mai mult anularea acelei clauze şi a facturilor emise în temeiul ei.
Interesul reclamantei de a solicita constatarea caracterului abuziv şi anularea acelei clauze este justificat de faptul că acea clauză continuă să producă efecte, deşi contractul a încetat.
Nulitatea este o sancţiune care produce efecte numai pentru viitor.
Până la data de 08.06.2006 când contractul a încetat pe baza acordului părţilor, acesta şi-a produs toate efectele, iar reclamanta a beneficiat efectiv de serviciul de internet furnizat de pârâtă, astfel că în baza dispoziţiilor art. 969 C.civ. este obligată să achite contravaloarea facturilor emise până la această dată, neexistând nici un temei pentru anulare.
De altfel, prevederile acelei clauze nu au intrat efectiv în vigoare decât după încetarea contractului.
Pentru aceste motive, instanţa a respins cererea reclamantei privind exonerarea de plata facturilor emise anterior datei de 08.06.2006.
Având în vedere aceste considerente instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 6 din Legea nr.193/2000 a admis în parte prezenta acţiune şi, în consecinţă, a constatat abuzivă clauza nr.11.2 lit. b) şi c) din Anexa 1 „Condiţiilor generale pentru furnizarea serviciilor B. F.s” în contractul nr. 204/04 – DO (...)/31.03.206 încheiat de reclamantă cu pârâta şi a dispus anularea acestuia.
Ca urmare a anulării clauzei abuzive şi potrivit principiului accesorium sequitur principalem se impune şi exonerarea reclamantei de plata facturilor emise în temeiul acesteia ulterior datei de 06.06.2006 la care contractul a încetat pe baza acordului părţilor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC S. SA şi a solicitat modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii atacate.
În motivarea apelului pârâta a arătat că art. 11 pct. 2 lit. b şi c din contractul de furnizare a serviciului B. F.s nu este abuziv, întrucât reclamanta avea posibilitatea de a negocia şi de a refuza să accepte această clauză. În speţă, părţile au discutat despre încheierea contractului, iar reclamanta a avut la dispoziţie mai multe zile pentru a studia modelul de contract negociabil. Reclamanta a putut formula obiecţiuni. Penalităţile stipulate în sarcina reclamantei nu sunt excesive, comparativ cu pagubele suferite de pârât, ca urmare a rezilierii contractului. Clauza contractuală reprezintă de fapt o clauză penală, conformă dispoziţiilor art.1066 C.civ. Reclamanta nu a făcut dovada slabei calităţi a serviciului prestat de pârâtă. În mod greşit tribunalul a exonerat-o pe reclamantă de la plata facturilor emise după 8.06.2006, întrucât reclamanta datora cel puţin plata serviciilor telefonice pe perioada 22.05- 8.06.2006. Pârâta a obţinut avizul favorabil din partea ANPC, care a constatat că toate clauzele contractuale se aliniază dispoziţiilor legale din domeniul protecţiei consumatorilor.
În drept s-au invocat dispoziţiile art. 282 C.pr.civ., ale art.1066 C.civ şi ale Legii nr. 193/2000.
Apelul este netimbrat.
Prin citativul întocmit la data de 14.02.2008 s-a stabilit în sarcina pârâtei obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru de 6 lei şi timbru judiciar de 0,15 lei.
Pârâta a şi fost citată cu această menţiune sub sancţiunea anulării ca netimbrat a apelului. D. a fost înmânată pârâtei la data de 20.02.2008. Cu toate acestea, pârâta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei şi nu a achitat până la termenul de judecată din 7.03.2008 taxele de timbru.
Faţă de cele reţinute, instanţa urmează ca în temeiul art.20 din Legea nr.146/1997 să admită excepţia netimbrării apelului şi să-l anuleze ca netimbrat.


PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Anulează ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC S. SA B împotriva Sentinţei civile nr. 1443/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosarul nr(...).
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 7.03.2008.

Preşedinte Judecător
(...) (…) (...) (...)

Grefier
M. (...)
Red. D.N.
Th. A.L.
Ex.4/19.03.2008
Jud. fond. N. G.C.