Please note that the original language version of this page French has been amended recently. The language version you are now viewing is currently being prepared by our translators.
Swipe to change

Inculpați (proceduri penale)

France

Content provided by:
France

Care este scopul anchetei și instrucției penale?

Ancheta judiciară reprezintă ansamblul investigațiilor privind comiterea unei infracțiuni, desfășurate de către poliția judiciară sub controlul unui magistrat, exponent al puterii judiciare.

Ancheta judiciară poate avea loc în afara cadrului instrucției și constă în constatarea infracțiunilor, colectarea probelor și căutarea făptuitorilor.

Există o distincție între ancheta infracțiunilor flagrante și ancheta preliminară. Cea dintâi se aplică în cazul infracțiunilor în curs de sau care au fost comise foarte recent și conferă poliției puteri coercitive deosebite. Cea de-a doua se aplică în celelalte cazuri. Regimul anchetei preliminare, inițial mai puțin coercitiv, s-a apropiat semnificativ de cel al anchetei infracțiunilor flagrante ca urmare a textelor legislative recent adoptate.

În cauzele mai complicate, ancheta poate avea loc în cadrul instrucției pregătitoare și constă astfel în executarea mandatului judecătorul de instrucție. Mai precis, instrucția vizează să stabilească dacă există suficiente elemente incriminatoare pentru ca autorul unei infracțiuni să fie trimis în fața instanței de judecată și, după caz, pentru a pregăti cauza în vederea judecății.

Nu este obligatorie decât în cauzele penale.

Care sunt etapele urmăririi și ale instrucției penale?

O anchetă care vizează infracțiuni flagrante poate fi deschisă în cazul în care o infracțiune este în curs, a fost comisă foarte recent sau atunci când o persoană este suspectată de a fi participat la o infracțiune. Durata acestei anchete este de opt zile și, în anumite condiții, poate fi prelungită cu o perioadă maximă de încă opt zile de către procurorul Republicii.

În cursul anchetei infracțiunilor flagrante, ofițerul de poliție judiciară poate, între altele, să se deplaseze la locul infracțiunii, să procedeze la constatarea faptelor, să confiște orice obiect sau document care poate ajuta la descoperirea adevărului, să efectueze percheziții la domiciliile persoanelor suspectate că au participat la infracțiune sau că dețin probe sau informații referitoare la fapte, să audieze orice persoană susceptibilă a putea furniza informații privind faptele comise sau să rețină o persoană suspectată că a luat parte la infracțiune.

În cazul anchetei preliminare, ofițerul de poliție judiciară informează procurorul în momentul în care a identificat posibilul autor al infracțiunii.

În cadrul instrucției, judecătorul instrumentează cazul în vederea începerii sau neînceperii urmăririi penale și ia toate măsurile pe care le consideră utile pentru descoperirea adevărului. Judecătorul de instrucție poate lua măsuri din oficiu sau la cererea procurorului Republicii sau a părților (de exemplu, deplasarea la locul faptei, audieri, percheziții…). Refuzul judecătorului trebuie să fie motivat și poate face obiectul recursului în justiție.

În cadrul comisiilor rogatorii, judecătorul de instrucție poate delega luarea acestor măsuri ofițerilor de poliție judiciară.

Atunci când apreciază că cercetarea a fost finalizată, judecătorul de instrucție informează, în același timp, părțile și pe avocații acestora. Procurorul Republicii și părțile au ulterior la dispoziție un termen de o lună, în cazul în care persoana este pusă sub urmărire, sau de trei luni, în caz contrar, pentru a formula observații sau cereri motivate judecătorului de instrucție.

La expirarea acestui termen, procurorul are la dispoziție un termen de 10 zile (în cazul în care o persoană pusă sub urmărire este arestată) sau de o lună (în caz contrar) pentru a adresa judecătorului de instrucție un rechizitoriu sau observații suplimentare, ținând seama de elementele comunicate.

Judecătorul de instrucție emite ulterior:

  • fie o ordonanță de încetare a acțiunii penale, în cazul în care consideră că faptele pentru care a fost sesizat nu constituie nici infracțiune, nici delict și nici contravenție sau atunci când autorul faptelor rămâne necunoscut sau nu există suficiente elemente incriminatoare împotriva acestuia,
  • fie o ordonanță de trimitere în judecată (în cazul comiterii de delicte și contravenții) sau de punere sub acuzare (în cazuri penale) atunci când împotriva persoanei puse sub urmărire există elemente incriminatoare suficiente constitutive ale unei infracțiuni.

Drepturile mele în timpul anchetei și instrucției penale

Drepturile mele pe perioada reținerii (1)

În cazul în care sunteți suspectat că ați participat la comiterea unei infracțiuni, ofițerul de poliție judiciară vă poate reține. Acesta este obligat, încă de la inițierea măsurii, să aducă acest lucru la cunoștința procurorului Republicii sau a judecătorului de instrucție, după caz.

Pentru o infracțiune de drept comun nu puteți fi reținut mai mult de 24 de ore, durată care poate fi prelungită, o singură dată, cu încă 24 de ore, de către procurorul Republicii în cadrul anchetei judiciare sau de către judecătorul de instrucție în cadrul instrucției.

Există totuși sisteme de reținere derogatorii. În caz de delincvență sau criminalitate organizată, trafic de droguri sau terorism, durata reținerii este mai lungă. Pe de altă parte, în cazul minorilor, condițiile de reținere a persoanelor și posibilitatea de prelungire a acestei măsuri sunt, în general, reglementate cu o mai mare strictețe.

Nerespectarea perioadei de reținere poate determina anularea măsurii și a oricăror acte ulterioare pentru care reținerea constituie suportul necesar.

Ce informații voi primi în legătură cu reținerea?

Drepturile persoanei reținute sunt drepturi fundamentale. Trebuie să fiți informat imediat cu privire la natura infracțiunii care face obiectul investigațiilor, perioada de reținere și drepturile dumneavoastră. Aceste informații trebuie să vă fie comunicate într-o limbă pe care o puteți înțelege. Prin urmare, puteți beneficia de serviciile unui interpret, în mod gratuit.

Notificarea și exercitarea drepturilor fac obiectul proceselor verbale.

  • Dreptul de a anunța o persoană apropiată

Aveți dreptul de a anunța o persoană apropiată (persoana cu care locuiți în mod obișnuit, o rudă în linie directă, unul dintre frații sau surorile dumneavoastră sau angajatorul dumneavoastră). Această persoană va fi contactată telefonic de către ofițerul de poliție judiciară, în termen de trei ore de la momentul reținerii.

  • Dreptul de a consulta un medic

Aveți dreptul de a solicita un consult medical pe întreaga perioadă de reținere de 24 de ore. Medicul este ales de către ofițerul de poliție judiciară sau de către procurorul Republicii.

  • Dreptul de a solicita consultarea unui avocat

Aveți dreptul de a solicita să discutați cu un avocat, pe o durată de cel mult 30 de minute. Această discuție este confidențială. Avocatul poate formula observații scrise care vor fi depuse la dosarul cauzei.

Aveți dreptul de a alege un avocat, în cazul în care cunoașteți unul, sau de a solicita decanului numirea unui avocat din oficiu care să vă asiste (avocatul „din oficiu”).

În cazul reținerii pentru o infracțiune de drept comun, puteți discuta cu avocatul dumneavoastră încă de la momentul reținerii, iar dacă aceasta se prelungește, încă de la începutul perioadei de prelungire.

Totuși, în caz de delincvență sau criminalitate organizată, trafic de droguri sau terorism, nu veți putea discuta cu un avocat decât după 48 sau 72 de ore de la momentul reținerii.

Ofițerul de poliție judiciară și-a îndeplinit obligațiile dacă a luat toate măsurile pentru contactarea avocatului.

  • Dreptul de a nu răspunde la interogatoriu

Acest drept nu vă este adus la cunoștință de către ofițerul de poliție judiciară, totuși sunteți liber să nu răspundeți la întrebări și să nu vă autoincriminați.

  • Dreptul de a solicita informarea consulatului statului al cărui resortisant sunteți cu privire la arestarea dumneavoastră

Ce se întâmplă dacă nu sunt de acord cu modul în care mi-au fost transcrise declarațiile?

Puteți refuza să semnați procesul-verbal în care declarațiile respective sunt transcrise.

Ce se poate întâmpla la finalul perioadei de reținere?

Procurorul Republicii sau judecătorul de instrucție, după caz, poate suspenda, în orice moment, măsura reținerii. Puteți fi eliberat sau, în cazul în care ați fost reținut în cursul unei anchete judiciare, puteți fi adus fie în fața unui judecător de instrucție, în vederea deschiderii unei instrucții judiciare, fie în fața unui tribunal corecțional.

În cazul deschiderii unei instrucții judiciare, în urma unui interogatoriu la prima înfățișare, puteți fi pus sub urmărire sau puteți beneficia de statutul de martor asistat. Dacă sunteți pus sub urmărire, puteți fi plasat sub control judiciar sau în stare de arest preventiv.

În cazul în care sunteți prezentat înaintea unui tribunal corecțional, acesta poate fie să judece imediat cauza, dacă are competența necesară, fie vă poate acorda un termen pentru a vă pregăti apărarea, atunci când solicitați acest lucru. În acest caz, se va hotărî dacă veți fi plasat în arest preventiv sau sub control judiciar.

Mi se vor solicita amprente digitale, probe de ADN sau de alte fluide corporale? Ce drepturi am?

În cazul în care sunteți martor sau suspect în cazul unei acțiuni penale, puteți, cu aprobarea procurorului Republicii, face obiectul operațiunilor de prelevare externe (în special prelevări de salivă, pentru efectuarea unei analize în vederea identificării amprentei dumneavoastră genetice) și privind semnalmentele particulare (în special luarea amprentelor digitale, palmare sau fotografierea).

Puteți refuza, însă, dacă operațiunile descrise mai sus se efectuează în condiții legale, refuzul de a vă supune reprezintă, în anumite condiții, un delict care se pedepsește cu 1 an închisoare și 15 000 EUR amendă.

Este posibil să fiu supus unei percheziții corporale?

În general, ofițerul de poliție judiciară realizează un control de securitate (percheziție sumară, peste articolele vestimentare), pentru a se asigura că nu aveți asupra dumneavoastră niciun obiect periculos atât pentru dumneavoastră, cât și pentru cei din jur.

Din motive de securitate sau în scopul anchetei, efectuarea unei percheziții corporale constând în îndepărtarea totală sau parțială a articolelor vestimentare ar putea fi, de asemenea, decisă de către ofițerul de poliție judiciară. În cazul examinării interne, aceasta poate fi executată numai de către un medic.

Aceste operațiuni nu pot fi executate decât de un ofițer de poliție judiciară de același sex.

Toate obiectele pe care le aveți asupra dumneavoastră sunt consemnate și vă vor fi remise la expirarea perioadei de reținere, în cazul punerii în libertate.

Este posibil să îmi fie percheziționate locuința, biroul, mașina etc.?

Perchezițiile nu pot fi efectuate decât între orele 6 și 21. Totuși, o percheziție care a început înainte de ora 21 se poate continua în timpul nopții.

Se admit excepții în cazul infracțiunilor de delincvență organizată, terorism, proxenetism și trafic de droguri, sub controlul unui magistrat.

Percheziția se poate efectua la orice domiciliu la care se pot găsi obiecte a căror descoperire ar putea fi utilă pentru aflarea adevărului.

Poate fi vorba de domiciliul dumneavoastră sau al altei persoane susceptibile de a deține obiecte care au legătură cu infracțiunea.

Prin domiciliu se înțelege locuința în care persoana își are reședința principală, dar și locul unde, indiferent dacă locuiește sau nu, persoana respectivă are dreptul să îl descrie ca fiind locuința sa.

Astfel, diversele reședințe (cameră de hotel, de exemplu) și dependințele acestora se consideră domicilii.

Noțiunea de domiciliu este lăsată la aprecierea judecătorului. Astfel, deși, în principiu, un vehicul nu este considerat domiciliu, acesta va fi privit altfel atunci când servește drept locuință.

Pot introduce recurs?

Nerespectarea formalităților descrise mai sus atrage încălcarea drepturilor de apărare și poate face obiectul unei proceduri de anulare a percheziției și a reținerilor efectuate.

Informarea judiciară: drepturile mele la interogatoriul la prima înfățișare (2)

Audierea la prima înfățișare are ca scop cunoașterea punctului dumneavoastră de vedere asupra faptelor care vă sunt imputate.

Judecătorul de instrucție, după constatarea identității dumneavoastră, vă aduce la cunoștință faptele în legătură cu care a fost reținut și încadrarea juridică a acestora.

Judecătorul de instrucție vă face cunoscute drepturile dumneavoastră:

  • aveți dreptul la un interpret autorizat,
  • aveți dreptul la asistență din partea unui avocat (ales sau din oficiu).

Vă puteți prezenta la această audiere asistat de avocatul dumneavoastră și atunci veți fi audiat imediat. În caz contrar, judecătorul de instrucție are obligația de a vă informa din nou asupra dreptului de a fi asistat, după caz, de un avocat din oficiu.

 

În cazul în care optați pentru asistența unui avocat, acesta poate consulta dosarul și vi-l poate comunica, în anumite condiții.

Aveți dreptul de nu răspunde la interogatoriu.

În cazul în care faptele pentru care sunteți anchetat constituie o infracțiune, veți fi supus unui interogatoriu audiovizual.

Pot pleda vinovat, înainte de proces, la toate capetele de acuzare/inculpare sau la unele dintre acestea?

Puteți recunoaște faptele sau doar o parte dintre acestea. Acesta este un aspect strategic pe care se recomandă să îl discutați cu avocatul dumneavoastră.

Se pot schimba capetele de acuzare/inculpare înainte de proces?

Pe durata anchetei, care poate conduce începerea sau neînceperea urmăririi penale, faptele pentru care judecătorul de instrucție a fost sesizat pot fi modificate din punct de vedere al încadrării juridice (aplicarea unor sancțiuni corecționale, punerea în ilegalitate).

În cazul în care, pe durata anchetei, sunt descoperite noi infracțiuni, judecătorul va putea dispune, la cererea procurorului Republicii, realizarea unei anchete în legătură cu aceste noi fapte.

Mi se poate imputa o infracțiune pentru care am fost deja pus sub urmărire într-un alt stat membru?

În cazul în care sunteți pus sub urmărire într-un alt stat membru, însă nu ați fost judecat, puteți fi interpelat pe teritoriul francez pentru acele fapte.

În schimb, dacă ați fost judecat pentru acele fapte într-un alt stat membru, nu veți putea fi nici pus sub urmărire și nici judecat în Franța, în conformitate cu principiul non bis in idem (nu puteți fi judecat de două ori pentru aceeași faptă).

Voi fi informat cu privire la martorii acuzării și la probele existente împotriva mea?

În conformitate cu principiul anchetei contradictorii, toate elementele de probă (mărturii, elemente materiale) vă vor fi comunicate în vederea pregătirii unei cât mai bune apărări și pentru a putea formula observații.

Aceste elemente figurează la dosar și puteți intra în posesia unor copii, prin intermediul avocatului dumneavoastră, după obținerea unei aprobări în acest sens din partea unui judecător.

Dumneavoastră și avocatul dumneavoastră trebuie să vă abțineți de la comunicarea acestor probe către terțe părți, riscând încălcarea secretului anchetei de instrucție.

Se vor solicita informații privind cazierul meu judiciar?

Un extras al cazierului judiciar va figura, în mod necesar, la dosarul de instrucție.

Sunt resortisant al unui alt stat. Trebuie să fiu prezent pe durata anchetei de instrucție?

În conformitate cu obligațiile care pot fi stabilite de organul de control judiciar, nu puteți părăsi teritoriul francez pe durata procedurii de instrucție.

Statutul de persoană pusă sub urmărire și statutul de martor asistat (3)

La încheierea interogatoriului la prima înfățișare, judecătorul de instrucție fie vă aduce la cunoștință punerea sub urmărire, fie vă acordă statutul de martor asistat.

Punerea sub urmărire presupune existența unor indicii grave sau concordante împotriva dumneavoastră, de natură să sugereze participarea dumneavoastră la săvârșirea unei infracțiuni. Dumneavoastră sunteți efectiv parte în procesul penal, ceea ce nu este cazul martorului asistat.

În schimb, statutul de martor asistat presupune existența unor indicii care nu sunt suficient de certe pentru a justifica punerea dumneavoastră sub urmărire. În acest sens, deși nu constituie parte în procesul penal, martorul asistat are totuși acces la dosar, beneficiază de dreptul la apărare și poate solicita judecătorului de instrucție executarea unui anumit număr de acte.

Aceste două statute dau naștere unor consecințe diferite. Numai persoana pusă sub urmărire poate fi plasată, conform hotărârii motivate a judecătorului, sub control judiciar (astfel fiindu-i interzis să părăsească teritoriul țării) sau în arest preventiv și doar această persoană poate fi trimisă în fața unei instanțe de judecată.

Ulterior, puteți solicita punerea în libertate.

În cazul în care beneficiați de statutul de martor asistat, puteți solicita, în orice moment pe durata procedurii, să fiți pus sub acuzare.

Care sunt condițiile controlului judiciar?

Puteți fi plasat sub control judiciar atunci când riscați o pedeapsă cu închisoarea sau o pedeapsă mai gravă.

Controlul judiciar este justificat de efectuarea instrucției (pentru a evita fuga în străinătate, de exemplu) sau ca măsură de siguranță (interzicerea de a primi vizita sau a întâlni victima, de exemplu). Majoritatea măsurilor luate în cadrul controlului judiciar au drept scop prevenirea fugii autorului infracțiunii.

Această măsură poate înceta în orice moment, prin decizie a judecătorului de instrucție, la solicitarea procurorului Republicii sau la cererea dumneavoastră.

În cazul în care formulați o astfel de cerere, judecătorul de instrucție trebuie să emită o hotărâre în termen de cinci zile.

Dacă decideți să vă sustrageți de la obligațiile controlului judiciar, riscați să fiți plasat în arest preventiv.

În fine, puteți contesta ordinul de plasare sub control judiciar prin formularea unui apel la camera de instrucție (chambre de l’instruction).

Care sunt condițiile plasării în arest preventiv?

Pentru a fi plasat în arest preventiv, trebuie să riscați o pedeapsă de o anumită gravitate: o pedeapsă penală sau o pedeapsă corecțională cu închisoarea pe o durată mai mare sau egală cu trei ani.

Arestarea preventivă trebuie să constituie singurul mijloc de păstrare a probelor sau a indiciilor materiale necesare aflării adevărului, de prevenire a aplicării unor presiuni asupra martorilor sau victimelor, precum și asupra familiilor acestora, de prevenire a unei înțelegeri frauduloase între persoana pusă sub acuzare și coautorii sau complicii acesteia, de protejare a persoanei puse sub urmărire, de garantare a menținerii la dispoziția justiției, de încetare a infracțiunii sau de prevenire a repetării acesteia și, în materie penală, de încetare a tulburării ocazionale și persistente a ordinii publice, provocate prin gravitatea infracțiunii.

Puteți contesta ordonanța de arest preventiv în termen de 10 zile de la notificare, prin depunerea unei declarații la șeful penitenciarului în care vă aflați în detenție sau la grefa judecătoriei care a emis decizia.

Finalizarea instrucției penale (4)

Instrucția se închide prin emiterea unei ordonanțe. Aceste ordonanțe pot fi de diverse tipuri.

Ordonanța de scoatere de sub urmărire

Judecătorul poate emite o ordonanță de scoatere de sub urmărire, întrucât nu a strâns suficiente elemente incriminatoare împotriva dumneavoastră. Aceasta poate fi totală sau parțială.

În cazul pronunțării unei hotărâri de scoatere parțială de sub urmărire, judecătorul de instrucție emite o ordonanță de trimitere în judecată sau de punere sub acuzare pentru cealaltă parte a faptelor.

În cazul în care faceți obiectul unei ordonanțe de scoatere totală de sub urmărire totale și erați plasat în arest preventiv, sunteți pus în libertate și vi se restituie obiectele reținute.

Aveți posibilitatea de a iniția o acțiune în despăgubire.

Trebuie să rețineți însă că partea civilă poate formula un apel împotriva acestei ordonanțe în termen de 10 zile de la notificare la grefa judecătoriei care a emis hotărârea.

Ordonanța de trimitere în judecată

În cazul în care judecătorul apreciază că deține suficiente elemente incriminatoare împotriva dumneavoastră, acesta poate decide trimiterea dumneavoastră în fața instanței de judecată.

În situația în care erați plasat sub control judiciar sau în arest preventiv, ordonanța pune capăt acestor măsuri.

Totuși, printr-o nouă ordonanță, cu motivare specială, judecătorul poate decide menținerea acestor măsuri. Măsurile respective nu pot depăși durata de două luni. În cazul în care, la expirarea acestui termen, ați compărut în fața instanței competente, veți fi pus în libertate.

Printr-o ordonanță motivată de imposibilitatea judecării în termenul de două luni, judecătorul poate, doar „în mod excepțional”, ordona prelungirea de două ori cu câte două luni a termenului inițial. În cazul în care, la expirarea termenului de șase luni, nu ați fost judecat, veți fi pus în libertate.

Nu aveți la dispoziție căi de atac împotriva acestei ordonanțe, decât dacă apreciați că faptele trimise în fața tribunalului corecțional constituie o infracțiune care ar fi trebuit să facă obiectul unei ordonanțe de punere sub acuzare la curtea cu jurați. Această cale de atac este, de asemenea, deschisă părții civile.

Ordonanța de punere sub acuzare

Această ordonanță se pronunță de către judecătorul de instrucție în materie penală.

În cazul în care sunteți plasat sub control judiciar, după emiterea ordonanței respective de către judecător, această măsură este menținută.

În calitate de persoană pusă sub acuzare, aveți dreptul de a formula apel împotriva ordonanței.

Mandatul european de arestare (5)

Mandatul european de arestare reprezintă o procedură destinată să înlocuiască procedura de extrădare între statele membre.

Este o decizie judiciară emisă de un stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestării și predării de către un alt stat membru a unei persoane căutate în scopul urmăririi penale sau pentru executarea unei pedepse sau aplicarea unei măsuri de securitate privativă de libertate.

Orice stat membru poate adopta măsurile de constrângere necesare și proporționale împotriva unei persoane căutate.

În momentul arestării persoanei căutate, aceasta are dreptul de a fi informată cu privire la conținutul mandatului, precum și de a beneficia de serviciile unui avocat și ale unui interpret.

În orice situație, autoritatea de execuție are dreptul de a decide menținerea persoanei în arest sau punerea acesteia în libertate, în anumite condiții.

În așteptarea unei decizii, autoritatea de execuție procedează la audierea persoanei în cauză. În maximum șaizeci de zile de la arestare, autoritatea judiciară de execuție trebuie să adopte o decizie definitivă privind execuția mandatului european de arestare, apoi notifică imediat decizia autorității care a emis mandatul. Cu toate acestea, dacă informațiile comunicate nu sunt suficiente, autoritatea de execuție poate solicita informații suplimentare autorității care a emis mandatul.

Orice perioadă de detenție în legătură cu mandatul european de arestare trebuie să fie dedusă din perioada totală privativă de libertate eventual aplicată.

Pregătirea procesului de către reprezentanții apărării (6)

Relația cu avocatul dumneavoastră se bazează pe încredere reciprocă, acesta fiind confidentul dumneavoastră. În această calitate, avocatul se supune obligației de respectare a secretului profesional.

În această calitate, nu ezitați să îi adresați toate întrebările care vă preocupă și să îi solicitați toate explicațiile, pentru a evita neînțelegerile.

Încă de la prima întâlnire, furnizați avocatului toate documentele și informațiile legate de dosarul dumneavoastră, pentru ca acesta să vă poată pregăti apărarea în cele mai bune condiții.

Abordați toate problemele care vă preocupă, în special cu privire la desfășurarea procedurii, strategia care trebuie adoptată în alegerea procedurii sau chiar tipul de întrebări care vă pot fi adresate de către magistrații care se ocupă de soluționarea dosarului dumneavoastră.

Nu ezitați să vă interesați de rezultatele procedurii, pedepsele pe care le riscați și modalitățile de încheiere a unor acorduri în privința executării acestora.

Ultima actualizare: 06/12/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.