NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
    Swipe to change

    Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

    Italia

    Conținut furnizat de
    Italia

    GĂSIREA INSTANŢELOR/AUTORITĂȚILOR COMPETENTE

    Instrumentul de căutare de mai jos vă va ajuta să identificați instanțele/autoritățile competente pentru un anumit instrument juridic european. Rețineți că deși am făcut eforturi pentru a stabili exactitatea rezultatelor, este posibil ca anumite cazuri excepționale privind determinarea competenței să nu fie acoperite.

    Italia

    Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare


    *mențiuni obligatorii

    Articolul 50 alineatul (1) litera (a) – Instanțele competente pentru emiterea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Instanța districtuală în care a fost întocmit actul autentic, completul fiind alcătuit dintr-un singur judecător.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (b) – Autoritatea desemnată ca fiind competentă pentru obținerea informațiilor privind contul bancar

    Președintele instanței în raza căreia se află domiciliul sau reședința debitorului ori sediul social al debitorului, dacă este o persoană juridică. În cazul în care debitorul nu are domiciliul, reședința în Italia sau, dacă este persoană juridică, dacă nu își are sediul în Italia, autoritatea competentă este președintele instanței din Roma.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (c) – Metodele de obținere a informațiilor privind contul bancar

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Pentru obținerea de informații cu privire la conturile bancare, dreptul italian prevede că informațiile deținute în arhivele publice pot fi accesate de autoritatea de informare.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (d) – Instanțele la care se poate introduce calea de atac împotriva refuzului de a emite o ordonanță asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Instanța reunită în complet colegial din componența căruia face parte judecătorul care a emis ordinul de sechestru.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (e) – Autoritățile desemnate ca fiind competente pentru primirea, transmiterea și notificarea sau comunicarea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare și a altor documente

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Persoanele responsabile pentru primirea, transmiterea și notificarea sau comunicarea documentelor sunt:

    (a) executorul judecătoresc, în situațiile descrise la articolul 23 alineatul (5) din regulament;

    (b) grefa instanței care a emis ordinul de sechestru, în situațiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2), la articolul 23 alineatele (3) și (6), la articolul 25 alineatul (3) și la articolul 36 alineatul (5) din regulament;

    (c) grefa instanței responsabile de punerea în executare, în situațiile prevăzute la articolul 27 alineatul (2) din regulament;

    (d) grefa instanței pe raza căreia domiciliază debitorul, în situațiile prevăzute la articolul 28 alineatul (3) din regulament.

    Dacă ordinul de sechestru a fost emis în alt stat membru în situațiile menționate la articolele 10 alineatul (2), 23 alineatul (3), 23 alineatul (6), 25 alineatul (3), instanța competentă este instanța ordinară responsabilă de punerea în executare a ordinului de sechestru [a se vedea articolul 50 litera (f)] .

    Articolul 50 alineatul (1) litera (f) – Autoritatea competentă pentru executarea ordonanței asigurătorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Instanța ordinară a locului de reședință a persoanei terțe (articolul 678 din Codul de procedură civilă), care acționează în conformitate cu normele în materie de expropriere de la locul persoanelor terțe.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (g) – Măsura în care conturile comune și cele ale mandatarilor pot fi indisponibilizate

    Conturile comune și conturile diverșilor titulari pot face obiectul sechestrului numai proporțional cotei care îi revine debitorului. Cotele diferiților titulari de conturi sunt prezumate a fi egale, în afara cazului în care există probe contrare.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (h) – Normele aplicabile cuantumurilor exceptate de la înființarea unui sechestru

    Sunt exceptate de la sechestru, în sensul dispozițiilor coroborate ale articolelor 545 și 671 din Codul de procedură civilă, următoarele:

    (a) plățile de întreținere, cu excepția pensiilor alimentare, dar numai cu autorizația președintelui instanței ori a unui judecător delegat de președinte și numai pentru cota stabilită prin ordin judecătoresc;

    (b) sumele plătite în scop caritabil sau pentru întreținerea persoanelor sărace și sume datorate pentru situații de maternitate, de boală sau pentru cheltuieli funerare suportate de casele de asigurări, de asigurările sociale sau de instituții caritabile;

    (c) sumele datorate de persoane private sub formă de remunerații, salarii sau alte plăți în legătură cu o relație de muncă, inclusiv cele datorate ca urmare a unei concedieri pot fi poprite în vederea efectuării plăților de întreținere, în măsura în care sunt autorizate de președintele instanței sau de un judecător delegat de președinte; aceste sume pot fi sechestrate doar în proporție de o cincime; sechestrul la care concură mai multe cauze simultane din cele prezentate anterior nu se poate extinde la mai mult de jumătate din aceste sume;

    (d) renta viageră, în cazul în care este constituită cu titlu gratuit și dacă se dispune că nu trebuie să facă obiectul popririi ori sechestrului, în limitele nevoilor de întreținere ale creditorului;

    (e) sumele care trebuie plătite de un asigurator persoanei care deține o poliță de asigurare sau beneficiarului asigurării se supun, raportat la primele de asigurare plătite, dispozițiilor referitoare la revizuirea actelor care aduc prejudicii creditorilor, precum și dispozițiilor referitoare la întregirea masei succesorale, impozitarea și reducerea donațiilor;

    (f) sumele datorate cu titlu de pensie, de indemnizații care țin loc de pensii sau de alte prestații de pensii, cu precizarea că din aceste sume nu poate fi poprită o sumă mai mare decât cea corespunzătoare sumei maxime a alocației sociale lunare, plus o jumătate, iar cota care depășește această sumă poate fi poprită în limitele stabilite la literele (c) și (d);

    (g) fondurile speciale constituite de întreprinzător pentru asigurările sociale și asistența medicală, inclusiv fără contribuțiile angajaților, în cazul în care acestea privesc plățile efectuate de creditorii întreprinzătorului sau de lucrători.

    Există, de asemenea, prevederea că sumele datorate ca remunerații, salarii și alte plăți legate de raportul de muncă sau de funcția ocupată, inclusiv cele obligatorii ca urmare a concedierii sau cu titlu de pensie, precum și indemnizațiile care servesc drept pensie sau alte prestații de pensie pot fi supuse, dacă sunt virate într-un cont bancar sau poștal în numele debitorului, unei popriri a cărei valoare depășește de trei ori alocația socială, în cazul în care creditarea contului are loc înainte de poprire; în cazul în care creditarea are loc la data sau ulterior datei popririi, aceste sume pot fi poprite în limitele stabilite la alineatele (3), (4), (5) și (7) din dispozițiile speciale prevăzute de lege.

    Debitorul este cel care trebuie să demonstreze că respectivul credit este scutit de sechestru.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (i) – Taxele, dacă sunt percepute de bănci, pentru punerea în aplicare a ordonanțelor naționale echivalente sau pentru furnizarea de informații privind contul bancar, precum și informații referitoare la partea căreia îi revine obligația de a plăti taxele respective

    Ca regulă generală, custodele activelor care fac obiectul unui sechestru, și anume o bancă în cazul unui cont bancar supus sechestrului, este autorizat să solicite o indemnizație pentru păstrarea și conservarea activelor, stabilită conform tarifelor în vigoare sau conform uzanțelor, împreună cu rambursarea cheltuielilor dovedite cu acte și care sunt indispensabile pentru conservarea activelor. Aceste cheltuieli cuprind costurile suportate pentru comunicarea declarației menționate la articolul 25 din regulament.

    Partea responsabilă pentru efectuarea plății, cu titlu provizoriu, este solicitantul. Instanța este cea care trebuie să emită o hotărâre definitivă cu privire la partea obligată la plată.

    În conformitate cu articolul 14, banca nu trebuie să perceapă comisioane aferente furnizării de informații cu privire la conturi. Băncile au obligația stabilită prin lege de a actualiza arhivele care, în Italia, sunt consultate pentru a se obține informații cu privire la conturile bancare în sensul articolului 14 din regulament.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (j) – Baremul taxelor sau alt set de norme de stabilire a taxelor percepute de orice autoritate sau alt organism implicat în prelucrarea sau în executarea ordonanței asigurătorii

    Fără a se aduce atingere taxelor judiciare datorate în temeiul articolului 42 din Regulamentul (UE) nr. 655/2014, în cazul în care emiterea ordinului de sechestru a fost solicitată în Italia, prelucrarea și punerea în execuție a ordinului de sechestru atrag după sine, în Italia, plata taxelor aferente obținerii de copii de acte judiciare și tarifele care trebuie plătite funcționarilor instanței pentru transmiterea documentelor.

    Taxele aferente obținerii de copii se stabilesc în baza tabelului cuprins în Anexa 7 la Decretul nr. 115 din 30 mai 2012 al Președintelui Republicii, – Dispoziții legislative și regulamente privind cheltuielile judiciare.

    În ceea ce privește taxele care trebuie plătite pentru comunicarea documentelor, trebuie să se facă o diferență, și anume dacă documentele sunt transmise direct destinatarului de către un funcționar al instanței ori dacă sunt transmise prin poștă. În primul caz, funcționarului instanței trebuie să i se plătească o indemnizație de transport, în temeiul articolului 27 din dispozițiile legislative consolidate menționate anterior, calculate în conformitate cu articolul 35 din aceste dispoziții și pe baza tarifelor de referință actualizate anual prin decret al Ministerului Justiției. În al doilea caz, se vor rambursa, cu titlu de indemnizație, cheltuielile de expediție. În ambele cazuri — și anume destinatarului i se înmânează documentul sau îi este transmis prin poștă — tariful care trebuie plătit este prevăzut la articolul 27 din dispozițiile legislative consolidate, fiind calculat în conformitate cu articolul 34. În cazul în care transmiterea documentului este urgentă, ambele tarife se majorează în conformitate cu articolul 36 din dispozițiile legislative consolidate.

    A se vedea articolele menționate anterior și anexa 7 la Decretul prezidențial nr. 115/2012, la următorul link.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (k) – Ordinea de prioritate, dacă este cazul, a ordonanțelor naționale echivalente

    Nu există nicio ordine ierarhică atribuită dispozițiilor naționale.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (l) – Instanțele sau autoritatea de executare competente pentru acordarea unei căi de atac

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    Instanța ordinară, care dispune prin hotărârea completului alcătuit dintr-un singur judecător.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (m) – Instanțele la care trebuie introdusă o cale de atac și termenul, dacă este prevăzut, pentru introducerea căii de atac

    Calea de atac împotriva unei hotărâri în temeiul articolelor 33, 34 și 35 din regulament se formulează în fața instanței ordinare, reunită în complet colegial. Termenul de recurs este de 15 zile și decurge de la data la care instanța a emis ordinul sau de la data comunicării acestuia, dacă este anterior.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (n) – Taxele judiciare

    NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini italiană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

    (A) Cheltuielile de judecată pentru obținerea unui ordin de sechestru diferă în funcție de valoarea cererii și de gradul instanței în care se judecă acțiunea pe baza căreia a fost solicitat sechestrul:

    (a) pentru cereri în valoare maximă de 1 100 EUR, cheltuielile se ridică la: 21,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 32,25 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 43 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (b) pentru cereri în valoare mai mare de 1 100 EUR și de maxim 5 200 EUR, cheltuielile de judecată se ridică la: 49 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 73,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 98 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (c) pentru cereri în valoare mai mare de 5 200 EUR și de maximum 26 000 EUR, cheltuielile de judecată se ridică la: 118,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 177,75 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 237 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (d) pentru cereri în valoare mai mare de 26 000 EUR și de maximum 52 000 EUR, cheltuielile de judecată se ridică la: 259 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 388,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 518 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (e) pentru cereri în valoare mai mare de 52 000 EUR și de maximum 260 000 EUR, cheltuielile de judecată se ridică la: 379,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 569,25 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 759 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (f) pentru cereri în valoare mai mare de 260 000 EUR și de maximum 520 000 EUR, cheltuielile de judecată se ridică la: 607 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 910,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 1 214 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (g) pentru cereri în valoare maximă de 520 000 EUR, cheltuielile se ridică la: 843 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 1 264,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 1 686 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    (h) pentru cereri a căror valoare nu poate fi determinată, cheltuielile se ridică la: 259 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 388,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 518 EUR, dacă este o acțiune în anulare; cu toate acestea, dacă cererile se referă la cauze care țin de competența exclusivă a judecătorului de pace în sensul articolului 7 din Codul de procedură civilă, cheltuielile se ridică la: 118,50 EUR, dacă acțiunea este judecată în primă instanță; 177,75 EUR, dacă acțiunea este judecată în apel; 237 EUR, dacă este o acțiune în anulare;

    În afara cheltuielilor de judecată menționate anterior, în cazul în care se solicită emiterea ordinului înainte de inițierea procedurilor judiciare pe fond, se plătește în avans, pentru fiecare procedură, o taxă forfetară de 27 EUR aferentă cheltuielilor de comunicare.

    (B) Cheltuielile de judecată în cazul unei căi de atac împotriva unui ordin de sechestru se ridică, în fiecare caz, la 147 EUR.

    În afara cheltuielilor de judecată menționate anterior, în cazul în care se solicită emiterea ordinului înainte de inițierea procedurilor în primă instanță, se plătește în avans, pentru fiecare procedură, o sumă forfetară de 27 EUR aferentă cheltuielilor de notificare.

    Aceste costuri se plătesc la începutul procedurilor judiciare, atunci când se introduce calea de atac în instanță.

    Articolul 50 alineatul (1) litera (o) – Limbile acceptate pentru traducerea documentelor

    Sunt acceptate numai traducerile în limba italiană.

    Ultima actualizare: 08/01/2024

    Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.