Instanțe și organisme extrajudiciare naționale

Estonia

Content provided by:
Estonia

Instanțele naționale

Instanțe regionale (maakohus), instanțe administrative (halduskohus), instanțe districtuale (ringkonnakohus) și Curtea Supremă (riigikohus)

Datele de contact ale instanțelor și informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul web dedicat organizării instanțelor.

Instanțe regionale judecă toate cauzele civile, penale și cele implicând delicte în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție. O cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțată de o instanță regională poate fi introdusă la o instanță districtuală. Există patru instanțe regionale în Estonia: Instanța regională Harju, Instanța regională Viru, Instanța regională Tartu și Instanța regională Pärnu.

Instanțele administrative soluționează cauzele de contencios administrativ în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție. Competența instanțelor administrative, procedura de sesizare a unei instanțe administrative și normele privind procedurile administrative sunt prevăzute în Codul de procedură administrativă. Există două instanțe districtuale în Estonia: Tribunalul Administrativ din Tallinn și Tribunalul Administrativ din Tartu.

Instanțele districtuale, ca instanțe de al doilea grad de jurisdicție, revizuiesc hotărârile instanțelor regionale și districtuale pe baza contestațiilor sau a căilor de atac introduse împotriva acestora. Revizuirea cauzelor la instanțele districtuale se efectuează de către o secție judiciară alcătuită din trei judecători. Există două instanțe districtuale în Estonia: Instanța districtuală din Tallinn și instanța districtuală din Tartu.

Cea mai înaltă instanță din Estonia este Curtea Supremă. În temeiul Constituției estoniene, Curtea Supremă îndeplinește rolul de curte de casație și de curte constituțională. Competența Curții Supreme este stabilită în Legea privind organizarea instanțelor. Curtea Supremă este responsabilă de:

  • efectuarea unui control al constituționalității;
  • revizuirea hotărârilor judecătorești pronunțate în casație;
  • examinarea cererilor de reexaminare;
  • exercitarea altor funcții care decurg din lege.

Orice parte care nu este mulțumită de hotărârea unei instanțe inferioare poate introduce un recurs în casație la Curtea Supremă. Curtea Supremă admite recursurile în casație în cazul în care motivele prezentate în recurs sugerează că o instanță inferioară a aplicat în mod eronat o normă de fond sau a încălcat în mod grav o normă procedurală, ceea ce ar putea conduce la o hotărâre incorectă.

În cazul în care o persoană fizică consideră că o persoană de drept public (cum ar fi statul sau administrația locală) i-a încălcat drepturile sau i-a restricționat libertățile printr-un act sau proces administrativ, aceasta poate introduce o acțiune înaintea instanței administrative. Litigiile cu privire la reforma proprietății sau reformele funciare, serviciile publice, administrația fiscală, aspecte privind cetățenia și imigrarea, precum și achizițiile publice, proprietatea publică, construcțiile, urbanismul și răspunderea statului sunt soluționate de instanța regională.

Cauzele care implică încălcări ale drepturilor în materie civilă, cum ar fi litigiile contractuale, cauzele de dreptul familiei, litigiile succesorale și de dreptul proprietății, aspectele privind activitățile și administrarea societăților comerciale și a organismelor non-profit, precum și litigiile privind drepturile de proprietate intelectuală, falimentele și aspectele ținând de dreptul muncii pot fi aduse în fața instanței regionale.

Instituțiile naționale pentru drepturile omului

Începând cu 1 ianuarie 2019, Cancelarul Justiției este însărcinat cu apărarea și promovarea drepturilor omului, în conformitate cu Rezoluția 48/134 a Adunării Generale a ONU din 20 decembrie 1993 intitulată „Instituții naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului”. Organismele naționale pentru drepturile omului pot solicita acreditare internațională oficială. Cancelarul Justiției a solicitat în mod oficial inițierea procesului de acreditare, dar, la 30 septembrie 2020, procesul nu a fost finalizat.

Ombudsman

Rolul Ombudsmanului este îndeplinit de Cancelarul Justiției.

Biroul Cancelarului Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Cancelarul Justiției îndeplinește funcțiile de Ombudsman, de gardian al constituționalității și legalității actelor legislative, precum și de Ombudsman pentru copii.

În capacitatea sa de Ombudsman, Cancelarul Justiției monitorizează activitatea autorităților care îndeplinesc sarcini publice și verifică dacă autoritățile statului respectă drepturile și libertățile omului și buna practică administrativă. Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi:

  • activitățile organismelor și autorităților statului;
  • activitățile organismelor și autorităților administrației locale;
  • activitățile organismelor și autorităților persoane juridice de drept public sau ale entităților private care îndeplinesc funcții publice.

Orice persoană are dreptul de a adresa o cerere Cancelarului Justiției solicitând verificarea activităților autorităților care îndeplinesc sarcini publice.

În cazul în care Cancelarul Justiției constată că activitățile unei autorități care îndeplinește funcții publice sunt nelegale, acesta comunică un aviz autorității respective indicând privința în care aceasta a încălcat legea și, după caz, recomandă modul în care se poate respecta buna practică administrativă conform legii sau face propuneri de reparare a încălcării. În ambele cazuri, înainte de emiterea avizului, acesta examinează dacă autoritatea în cauză a respectat legea și dacă raporturile cu persoana privată afectată au fost în conformitate cu buna practică administrativă. În avizul său, Cancelarul Justiției poate critica, da un aviz sau oferi recomandări concrete pentru repararea încălcării.

Cancelarul Justiției

Biroul Cancelarului Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Orice persoană are dreptul de a adresa o cerere Cancelarului Justiției pentru a-i solicita acestuia să verifice dacă o lege sau un alt act legislativ respectă Constituția și alte legi. Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi de către puterea legislativă și cea executivă și de către administrațiile locale, în activitatea acestora de emitere de norme.

Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi:

  • de către legile în vigoare;
  • de regulamentele Guvernului Republicii;
  • de regulamentele ministeriale;
  • de regulamentele consiliilor autorităților locale și ale autorităților municipale și orășenești;
  • precum și legalitatea actelor legislative emise de persoane juridice de drept public.

În cazul în care Cancelarul Justiției constată că un act legislativ este neconstituțional sau nu respectă dispozițiile altor legi, acesta:

  • prezintă emitentului actului o propunere de aliniere a actului la Constituție sau la legislația relevantă în termen de 20 de zile.
    În lipsa unui răspuns, Cancelarul Justiției înaintează Curții Supreme o cerere de declarare a actului legislativ drept nevalid.
  • poate înainta un raport Curții Supreme, atrăgându-i atenția asupra problemelor existente în legislație.

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Mediatorul pentru copii (funcție exercitată de Cancelarul Justiției)

Cancelarul Justiției îndeplinește sarcini legate de protecția și promovarea drepturilor copiilor, în conformitate cu articolul 4 din Convenția cu privire la drepturile copilului.

Biroul Cancelarului Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Sarcinile consilierilor din cadrul Departamentului pentru drepturile copiilor și tinerilor constau în principal în:

  • soluționarea cererilor privind drepturile copilului în cazurile care implică controlul constituționalității și ombudsmanul;
  • pregătirea și efectuarea vizitelor de inspecție la autoritățile competente în acest domeniu;
  • pregătirea solicitărilor și avizelor în cazurile care vizează controlul constituționalității;
  • educarea în ceea ce privește drepturile copilului și creșterea gradului de conștientizare cu privire la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, sensibilizarea și furnizarea de formare în domeniul drepturilor copilului;
  • desfășurarea de anchete și studii privind aspecte legate de promovarea și protecția drepturilor copilului;
  • organizarea cooperării între organizațiile copiilor și tinerilor, asociații cetățenești, ONG-uri, organizații profesionale, instituții științifice și autorități de stat.

Pe lângă cele de mai sus, Cancelarul Justiției:

  • soluționează diferendele de discriminare între părți private pe baza Constituției și a altor legi;
  • este organismul național de prevenire, astfel cum se prevede la articolul 3 din Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
  • monitorizează respectarea drepturilor și libertăților fundamentale de către autoritățile statului executant în organizarea colectării, prelucrării, utilizării și supravegherii datelor cu caracter personal și a informațiilor conexe într-un mod disimulat;
  • îndeplinește sarcinile de promovare și monitorizare a punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din aceasta.

Organism de promovare a egalității

Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratamentRoosikrantsi 8b, 10119 Tallinn, Estonia

Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament este un expert imparțial și independent care își desfășoară activitatea potrivit Legii privind egalitatea de gen și al Legii privind egalitatea de tratament. Rolul comisarului este de a monitoriza respectarea dispozițiilor celor două legi menționate. Comisarul consiliază și asistă persoanele implicate în litigii legate de discriminare și emite un aviz în calitate de expert cu privire la cazurile de discriminare.

Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament:

  • primește cereri din partea persoanelor fizice și emite avize cu privire la cazurile de discriminare;
  • analizează impactul legislației asupra situației femeilor și bărbaților, precum și asupra membrilor comunităților minoritare în cadrul societății;
  • prezintă propuneri de modificare a legislației către Guvernul Republicii și organismele guvernamentale, precum și către autoritățile locale și organele autorităților locale;
  • oferă consiliere și informații Guvernului Republicii, organismelor guvernamentale și organelor autorităților locale privind aspecte care vizează aplicarea Legii privind egalitatea de gen și a Legii privind egalitatea de tratament;
  • adoptă măsuri pentru promovarea egalității de gen și a egalității de tratament între femei și bărbați.

Comisarul emite avize privind victimele discriminării și persoanele care au un interes legitim în monitorizarea respectării cerințelor privind egalitatea de tratament. Scopul avizelor acestuia este de a furniza o analiză, coroborată cu dispozițiile Legii privind egalitatea de gen, ale Legii privind egalitatea de tratament și acordurile internaționale obligatorii pentru Republica Estonia și alte acte legislative, prin care se evaluează dacă principiul egalității de tratament a fost încălcat în raportul juridic în cauză.

Pentru obținerea unui aviz, comisarul este sesizat cu o cerere în care se descriu faptele care sugerează ca a avut loc o discriminare. Pentru a exprima un aviz, comisarul are dreptul de a obține informații de la toate persoanele care s-ar putea afla în posesia informațiilor necesare, putând solicita explicații scrise privind faptele legate de presupusa discriminare, precum și prezentarea de înscrisuri sau de copii ale înscrisurilor în termenul stabilit de acesta.

Organismul pentru protecția datelor

Inspectoratul pentru Protecția Datelor, Tatari 39, 10134 Tallinn, Estonia

Inspectoratul pentru Protecția Datelor apără următoarele drepturi constituționale:

  • dreptul de a fi informat cu privire la îndeplinirea sarcinilor publice;
  • dreptul la viață privată în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal;
  • dreptul de acces la propriile date.

În cazul în care drepturile unei persoane sunt încălcate în procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal sau prin acordarea accesului la informații publice, aceasta se poate adresa Inspectoratului pentru protecția datelor.

Inspectoratul pentru protecția datelor trebuie să fie informat în cazul în care cerințele privind prelucrarea datelor cu caracter personal sunt încălcate în cadrul societății sau al organismului. Acest lucru nu este însă necesar în cazul în care încălcarea nu este susceptibilă să constituie o amenințare la adresa drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Inspectoratul pentru protecția datelor trebuie, de asemenea, să primească datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor din cadrul societății sau al organismului în cauză.

Cea mai ușoară modalitate de a contacta Inspectoratul pentru protecția datelor este folosind site-ul https://www.aki.ee/en/contacts.

Alte organisme specializate

Nu există alte instituții specializate.

Altele

Baroul din EstoniaRävala pst 3, 10143 Tallinn, Estonia

Baroul din Estonia este o asociație a avocaților din Estonia având ca activitate principală furnizarea de servicii de consiliere juridică către cetățeni. Baroul din Estonia este o asociație profesională a avocaților înființată la 14 iunie 1919 care acționează conform principiilor administrării guvernamentale locale și organizează furnizarea de servicii juridice în interes privat și public. Activitățile Baroului din Estonia includ organizarea evoluției profesionale a avocaților, relațiile cu avocații, autoritățile de stat și numeroase organizații locale și străine, precum și participarea activă la elaborarea de proiecte legislative. Baroul se ocupă, de asemenea, de exercitarea funcției de drept public-privat – asigurând apărarea și reprezentarea în materie civilă și administrativă contra unui onorariu plătit de către stat.

În general, pentru a obține asistență juridică trebuie depusă o cerere. Cererile de asistență juridică se depun, de regulă, la instanță. Cererea de asistență juridică este transmisă organului de cercetare sau parchetului dacă solicitantul este suspect într-un proces penal în care participarea unui avocat nu este obligatorie.

Cererile de asistență juridică se depun în limba estonă. Cererea poate fi depusă și în limba engleză în cazul în care solicitantul ajutorului de stat este o persoană fizică rezidentă într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau care este cetățean al unui alt stat membru al UE sau o persoană juridică cu sediul într-un alt stat membru al UE.

La cererea organelor de urmărire penală, a parchetului sau a instanței, Baroul din Estonia numește un avocat care să ofere asistență juridică de stat. În general, o persoană nu are dreptul de a alege avocatul care îi va furniza asistență juridică publică. Cu toate acestea, persoana are dreptul de a solicita ca asistența juridică publică să îi fie asigurată de un anumit avocat dacă avocatul respectiv a fost de acord să ofere asistență juridică publică. În acest caz, numele avocatului care și-a dat acordul trebuie indicat imediat în cererea de asistență juridică.

În procedurile în care, prin lege, este obligatorie participarea unui avocat, partea în cauză nu trebuie să depună o cerere pentru a beneficia de asistență juridică din partea statului (cu excepția cazului în care și-a angajat singură un avocat), întrucât procedura oficială presupune desemnarea unui avocat al persoanei respective.

Ultima actualizare: 22/12/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.