Tipuri de profesii juridice

Belġju

Această secțiune prezintă informații generale privind diferitele profesii juridice din Belgia.

Il-kontenut ipprovdut minn
Belġju

Profesii juridice – Introducere

În această secțiune, puteți consulta o serie de informații privind profesiile juridice, și anume:

  • parchete (Ministerul Public),
  • judecători,
  • avocați
  • notari și
  • executori judecătorești.

Parchete (Ministerul Public)

Organizare

Ministerul Public [ministère public/openbaar ministerie, cunoscut și sub denumirea de parchet (parquet/parket)] este instituția care, în esență, declanșează urmărirea penală (a se vedea mai jos), este format din magistrați de parchet care au trecut examenul de calificare ca judecător (magistrats/magistraten) și care, în exercitarea acestei funcții, își îndeplinesc atribuțiile în zona de competență a instanței specifice pe lângă care funcționează.

La nivel de arondisment judiciar (arrondissement judiciare/gerechtelijk arrondissement), magistrații de parchet care acționează în calitate de reprezentanți ai Ministerului Public pe lângă tribunalul de primă instanță (tribunal de première instance/rechtbank van eerste aanleg), dar și pe lângă tribunalul pentru minori (tribunal de la jeunesse/jeugdrechtbank), care este o secție a tribunalului de primă instanță, sunt procurorul regelui (procureur du Roi/procureur des Konings), prim-locțiitorii (premiers substituts/eerste substituten) și locțiitorii săi (substituts/subsituten). Aceștia își desfășoară activitatea, de asemenea, pe lângă tribunalul sau tribunalele de poliție (tribunal de police/politierechtbank) și pe lângă tribunalul comercial (tribunal de commerce/handelsrechtbank) de resort.

Pe lângă tribunalele de dreptul muncii (tribunaux de travail/arbeidsrechtbanken) această funcție este exercitată de către un procuror „controlor” specializat în dreptul muncii (auditeur du travail/arbeidsauditeur), asistat, de asemenea, de locțiitori și, dacă este cazul, de prim-locțiitori. Aceștia își desfășoară activitatea în această calitate și pe lângă tribunalul corecțional (tribunal correctionnel/correctionele rechtbank), care este o secție a tribunalului de primă instanță, precum și pe lângă tribunalul sau tribunalele de poliție în cauzele penale care se încadrează în sfera lor de competență.

La nivelul curților de apel (cour d’appel/hof van beroep) și al curților de dreptul muncii (cour du travail/arbeidshof), acest rol revine procurorului general (procureur-général/procureur-generaal), care conduce și supraveghează magistrații din cadrul parchetului general de pe lângă curtea de apel (parquet général/parket-generaaal) și al corpului de control general specializat în dreptul muncii (auditorat général/arbeidsauditoraat-generaal). La curtea de apel, procurorul general este asistat de un prim avocat general (premier avocat-général/eerste advocaat-generaal), de avocați generali (avocats-généraux/advocaten-generaal) și de locțiitorii procurorului general (substituts généraux/substituten-generaal). La curtea de dreptul muncii, procurorul general este asistat, de asemenea, de un prim avocat general, de avocați generali și de locțiitorii procurorului general.

În cadrul Curții de Casație (Cour de cassation/Hof van cassatie), Ministerul Public este reprezentat de procurorul general de pe lângă această instanță, asistat de către un prim avocat general și de avocați generali. Deși terminologia utilizată este aceeași, rolul Ministerului Public este cu totul altul în acest caz. Curtea de Casație nu se pronunță cu privire la fondul cauzei, ci verifică legalitatea și regularitatea procedurilor.

Ministerul Public este independent în desfășurarea cercetărilor și urmăririlor penale individuale, fără a aduce atingere dreptului ministrului competent de a dispune urmăriri și de a emite directive constrângătoare de politică penală, inclusiv în materie de politică de cercetare și urmărire.

Rol și atribuții

Ministerul Public îndeplinește o serie de sarcini și de atribuții. Acestea se referă la instrumentarea și monitorizarea atât a cauzelor penale, cât și a cauzelor civile.

  • În materie penală, magistrații Ministerului Public acționează în interesul public și urmăresc să asigure desfășurarea și finalizarea corespunzătoare a procedurii penale. Aceștia își desfășoară activitatea atât la nivelul analizei fondului cauzei, cât și pe parcursul procedurii anterioare de informare și cercetare (care sunt supravegheate de una dintre cele două instanțe: Camera de consiliu (chambre du conseil/raadkamer) sau Camera de punere sub acuzare (chambre des mises en accusation/kamer van inbeschuldigingstelling). În cadrul ședinței de judecată, aceștia solicită instanței să aplice dreptul penal; în același timp, aceștia urmăresc să asigure că se iau măsurile necesare pentru executarea adecvată a pedepselor date. În fața Curții cu Jurați (cour d’assises/hof van assisen), Ministerul Public este reprezentat de procurorul general de pe lângă curtea de apel, care are însă și posibilitatea să delege în acest sens un membru al parchetului.
  • În materie civilă, Ministerul Public intervine din oficiu în situațiile prevăzute prin lege și de fiecare dată când ordinea publică necesită intervenția sa. În astfel de cauze, Ministerul Public emite un aviz scris sau verbal. În ceea ce privește cauzele referitoare la domenii specifice, enumerate la articolul 764 alineatul (1) din Codul de procedură civilă (Code judiciaire/Gerechtelijk Wetboek), Ministerul Public trebuie să primească, în mod obligatoriu, sesizări în vederea emiterii avizului. De asemenea, atunci când consideră necesar, Ministerul Public poate primi sesizări în vederea emiterii avizului cu privire la toate celelalte cauze, iar tribunalul și curtea pot, de asemenea, să dispună din oficiu acest lucru [articolul 764 alineatul (2) din Codul judiciar].

Pe lângă aceste misiuni propriu-zise, Ministerul Public are, de asemenea competența de a monitoriza și de a executa în mod corespunzător hotărârile și directivele referitoare la politica penală.

Directivele privind politica penală sunt emise de Ministrul Justiției, după consultarea Colegiului procurorilor generali alcătuit din cei cinci procurori generali de pe lângă curțile de apel (collège des procureurs généraux/college van procureurs-generaal).

Colegiul funcționează sub autoritatea Ministrului Justiției și emite hotărâri care vizează o elaborare și o coordonare cât se poate de coerente a politicii și o bună funcționare generală a Ministerului Public.

Sfera de competență a colegiului acoperă întreg teritoriul țării, iar hotărârile sale au caracter obligatoriu pentru procurorii generali de pe lângă curțile de apel și pentru toți membrii Ministerului Public aflați sub autoritatea și conducerea acestora.

Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Public.

Judecători

Organizare

Statul belgian se întemeiază pe principiul separării puterilor în stat, și anume, pe principiul separării între puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească. Sistemul judiciar este independent.
Se face distincție între judecătorii din cadrul tribunalelor și consilierii din cadrul curților (la magistrature assise/de zittende magistratuur), care se pronunță asupra cauzelor cu care sunt sesizați și procurorii din cadrul Ministerului Public (la magistrature debout/de staande magistratuur), și anume magistrații din cadrul parchetelor (a se vedea mai sus).
Sistemul judiciar este format din curți și tribunale care pronunță hotărâri asupra cauzelor juridice. De asemenea, sistemul judiciar realizează controlul legalității actelor executivului.
În general, magistrații din cadrul tribunalelor care se pronunță asupra cauzelor sunt numiți „judecători” («juges/rechters»), iar cei din cadrul curților sunt numiți „consilieri” («conseillers/raadsheren»).
Judecătorii din categoria „magistrature assise” au misiunea de a aplica legea în cauza/litigiul care le este înaintat, precum și în cazul persoanelor care au săvârșit o infracțiune.
În anumite tribunale, există atât judecători de profesie, cât și judecători laici. Judecătorii laici își desfășoară activitatea în cadrul următoarelor instanțe:

  • Tribunalul comercial: judecători de profesie și judecători consulari (denumiți juges consulaires/consulaire rechters).
  • Tribunalul de dreptul muncii: judecători de profesie și judecători sociali (denumiți juges sociaux/sociale rechters).
  • Tribunalul pentru aplicarea pedepselor (tribunal de l'application des peines/strafuitvoeringsrechtbank): judecători de profesie și asesori pentru aplicarea pedepselor (assesseurs en application des peines/assessoren in strauitvoeringszaken).

Ministerul Public, pe lângă asigurarea respectării normelor în materie de drept penal, îndeplinește o misiune socială specială în cadrul sistemului judiciar, care cuprinde sarcini de natură civilă în domenii precum dreptul muncii, al tinerilor și cel comercial.

Gestionare și sprijin

Colegiul curților și tribunalelor

Curțile și tribunalele fac parte din sistemul judiciar. Într-un stat democratic guvernat de principiul statului de drept, instanțele contribuie la soluționarea sau prevenirea conflictelor în mod independent, nepărtinitor și profesional, în conformitate cu competențele care le-au fost conferite de către organul legislativ. Acestea respectă normele juridice și utilizează resursele disponibile pentru a asigura cele mai înalte standarde de calitate.
Colegiul curților și tribunalelor (Collège des cours et tribunaux/College van de hoven en rechtbanken) sprijină curțile și tribunalele în îndeplinirea principalei sarcini care le revine, prin:

  • solicitarea resurselor necesare într-o manieră transparentă, profesională și justificată și asigurarea utilizării optime a acestor resurse;
  • asumarea rolului de purtător de cuvânt al conducerii curților și tribunalelor în relația cu părțile interesate externe;
  • acordarea de asistență pentru gestionarea curților și tribunalelor.

Colegiul Ministerului Public

În plus față de cei cinci procurori generali, Colegiul Ministerului Public (Collège du ministère public/College van het openbaar ministerie) este format din procurorul federal (procureur fédéral/federale procureur), trei consilieri ai procurorului regelui (Conseil des procureurs du Roi/Raad van procureurs des Konings) și un consilier al procurorilor „controlori” specializați în dreptul muncii (Conseil des auditeurs du travail/Raad van arbeidsauditeurs). Aceștia, împreună, analizează aspecte legate de buna administrare a Ministerului Public.
Președintele Colegiului procurorilor generali este, de asemenea, președintele Colegiului Ministerului Public.
În primul rând, Colegiul Ministerului Public acordă sprijin pentru gestionarea și punerea în aplicare a politicii în materia dreptului penal, astfel cum este aceasta stabilită de Colegiul procurorilor generali. În al doilea rând, face eforturi pentru a asigura standarde de cea mai bună calitate în cadrul parchetelor în ceea ce privește comunicarea, gestionarea cunoștințelor, sistemul informatizat, cuantificarea volumului de muncă, procesele de lucru, rapoartele statistice și resursele umane strategice. În cele din urmă, asigură sprijin managerial organismelor judiciare, și anume procurorului general, parchetului general de pe lângă curtea de dreptul muncii (auditorats généraux du travail/arbeidsauditoraten), direcției procurorului regelui (parquets du procureur du Roi/parketten van de procureur des Konings), parchetului de pe lângă curtea de dreptul muncii (auditorats du travail/arbeidsauditoraten), și parchetului federal (parquet fédéral/federaal parket).
Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Colegiul Ministerului Public întreprinde toate măsurile necesare și poate emite recomandări și directive cu caracter obligatoriu.
Colegiul se întrunește o dată pe săptămână. Colegiul se angajează în consultări periodice cu Ministerul Justiției.

Avizul

Consiliul Consultativ al Magistraturii

Consiliul Consultativ al Magistraturii (Conseil consultatif de la magistrature/Adviesraad van de magistratuur) reprezintă sistemul judiciar în fața autorităților în legătură cu situația, condițiile de muncă și drepturile magistraților.

Organele autonome și federale ale sistemului judiciar

Înaltul Consiliu de Justiție
Control și avize

Înaltul Consiliu de Justiție (Conseil supérieur de la Justice/Hoge Raad voor Justitie) trebuie să sprijine sistemul judiciar belgian să funcționeze mai eficient, jucând un rol esențial în selecția și numirea judecătorilor, efectuând controale externe asupra funcționării sistemului judiciar, în special prin inspecții, anchete individuale, soluționarea plângerilor și emiterea de avize.
Înaltul Consiliu de Justiție funcționează în condiții de independență față de parlament, guvern și sistemul judiciar.

Institutul de Formare Judiciară

Formare

Institutul de Formare Judiciară (Institut de formation judiciaire/Instituut voor Gerechtelijke Opleiding) este un organism federal independent care răspunde de elaborarea și punerea în aplicare a unei politici cuprinzătoare de perfecționare și de formare pentru magistrați și pentru personalul din sistemul judiciar, contribuind la atingerea unui standard ridicat de calitate.

Avocați

Rol și atribuții

Avocații (avocats/advocaten) sunt specialiști în drept și în domeniul justiției. Aceștia se supun unor norme deontologice care le garantează independența totală. De asemenea, avocații trebuie să respecte secretul profesional.

Avocații au pregătirea necesară pentru a acționa în diverse ramuri ale dreptului care, adesea, se întrepătrund (dreptul societăților, dreptul administrativ, dreptul urbanismului, dreptul fiscal, dreptul familiei etc.). Pe parcursul carierei, avocații se pot specializa în unul sau mai multe dintre domeniile în care au dobândit o expertiză deosebită.

Avocații vă pot oferi asistență nu numai în fața instanțelor, ci și în orice situație în care ați putea avea nevoie de asistență juridică, de un reprezentant, de un redactor de acte și chiar de susținere morală.

Misiunea avocaților este, prin urmare, triplă:

  • Avocații consiliază
  • Avocații conciliază
  • Avocații apără.

Avocatul poate pleda și își poate reprezenta clientul în fața oricărei instanțe din Belgia [tribunalul de poliție, judecătoria de pace(justice de paix/vredegerecht), tribunalul de primă instanță, tribunalul comercial, tribunalul de dreptul muncii, curtea de apel, curtea de dreptul muncii, curtea cu jurați sau consiliul de stat (Conseil d'État/Raad van State)], precum și în alte țări ale Uniunii Europene.

Avocații vă oferă, de asemenea, asistență în procedurile de arbitraj sau de mediere, în cadrul oricărei metode alternative de soluționare a litigiilor sau în cadrul oricărei adunări sau reuniuni.

Avocații nu intervin doar în cazul unui litigiu. Prin consilierea pe care o oferă sau prin contractele pe care le redactează ori le adaptează, aceștia asigură adesea evitarea unui proces.

Avocații vă pot sprijini, de asemenea, în cazul în care doriți să închiriați sau să cumpărați un bun imobil ori dacă doriți să înființați o societate, în cazul în care nu mai puteți face față datoriilor, în cazul în care doriți să încheiați un contract cu un nou angajator, în cazul în care ați fost victima unui accident sau a unei agresiuni, în cazul în care sunteți citat în fața unei instanțe, în cazul în care vă separați de partenerul dumneavoastră de viață etc.

Un avocat pentru fiecare:

Pentru persoanele cu venituri reduse, legea prevede un serviciu de asistență juridică (aide juridique/juridische bijstand, cunoscută în trecut sub denumirea „pro deo”) și asistență judiciară pentru cheltuielile de judecată (assistance judiciaire/rechtsbijstand):

Asistența juridică permite persoanelor să beneficieze de gratuitatea parțială sau totală a serviciilor prestate de un avocat. Această asistență este organizată pe două niveluri:

  • Asistență juridică primară (aide juridique de première ligne/eerstelijnsbijstand), care este accesibilă tuturor, indiferent de venituri. Este vorba despre programele de permanență pentru consultanță juridică (permanence/permanentie) în cadrul cărora avocații vă stau la dispoziție pentru consultări sumare: o primă consiliere juridică, o cerere de informații etc.
    Organismele responsabile pentru oferirea de asistență juridică primară sunt cunoscute sub denumirea de „comisii de asistență juridică” (Commissions d’Aide Juridique/Commissies voor Juridische Bijstand).
  • asistență juridică secundară (aide juridique de deuxième ligne/tweedelijnsbijstand), care este accesibilă persoanelor care îndeplinesc anumite criterii financiare sau se regăsesc în anumite situații. Acest tip de asistență, integral sau parțial gratuită în funcție de fiecare caz în parte, înseamnă că un avocat va fi desemnat să vă asiste în cadrul unei proceduri judiciare sau administrative, să vă ofere consiliere mai aprofundată, sau chiar în cadrul unei medieri.
    Birourile de Ajutor Juridic (BAJ) sunt competente pentru asistența juridică secundară (Bureaux d’Aide Juridique/Bureaus voor Juridische Bijstand).

Asistența judiciară, care vizează cheltuielile de judecată oferă acces la gratuitate integrală sau parțială în materie de taxe percepute pe parcursul procedurilor, cum ar fi taxele de grefă (droit de greffe/griffierechten sau droits d’enregistrement/registratierechten), onorariile care trebuie achitate executorului judecătoresc (huissiers de justice/rechtsdeurwaarders), onorariile și taxele notariale (notaires/notarissen) sau pentru rapoarte de expertiză. Pentru a beneficia de acest tip de asistență judiciară, clientul trebuie să apeleze la biroul de ajutor juridic el însuși sau prin intermediul avocatului său.

Autorități responsabile

Orice avocat aparține unui barou (barreau/balie). În prezent, în Belgia există 25 de barouri.

Ordinul barourilor de limbă franceză și de limbă germană [Ordre des barreaux francophones et germanophone/Kammer der französischsprachigen und deutschsprachigen Rechtsanwaltschaften (AVOCATS.BE)] este organizația care reunește toate barourile comunității francofone și ale comunității germanofone din Belgia (și anume 11 barouri de limbă franceză și 1 barou de limbă germană).

Ordinul barourilor de limbă neerlandeză (Orde van Vlaamse Balies (OVB)) este organizația care reunește toate barourile comunității de limbă neerlandeză din Belgia (13 baruri).

Pentru a obține informații cu privire la profesia de avocat, puteți consulta următoarele site-uri:

Accesul la aceste baze de date este gratuit.

Notari

Notarii sunt funcționari publici, numiți de către rege, a căror misiune principală este de a autentifica actele care le sunt prezentate. Anumite acte necesită, prin lege, intervenția unui notar, pentru a constata un acord încheiat între părți („acte autentice”, actes authentiques/authentieke akten). Astfel, de exemplu, pentru a vinde un imobil, este necesar să se apeleze la un notar. Pe lângă întocmirea de acte autentice, se poate apela la notar și pentru executarea unei succesiuni, redactarea unui act sub semnătură privată, obținerea unei aviz etc.

Sfera de competență a notarilor acoperă în principal trei domenii majore:

  • dreptul imobiliar (vânzarea unui imobil, împrumuturile etc.),
  • dreptul familiei (contractul de căsătorie, succesiunea, divorțul etc.) și
  • dreptul afacerilor (înființarea unei societăți etc.).

Există o Cameră Națională a Notarilor (Chambre nationale des notaires/Nationale Kamer van Notarissen). Principalele obiective ale acesteia sunt:

  • să reprezinte notarii din Belgia în relațiile cu autoritățile și instituțiile, în limitele competențelor sale,
  • să stabilească norme deontologice,
  • să adreseze camerelor notarilor recomandări utile în domeniul menținerii disciplinei profesionale.

Camerele notarilor la nivel de provincie constituie organele disciplinare ale acestei profesii, a căror atribuție principală este de a asigura respectarea normelor deontologice și de a soluționa conflictele de ordin profesional (de exemplu, soluționarea plângerilor). În ceea ce privește plângerile, a fost de asemenea înființat un serviciu național de mediere pentru notari (www.ombudsnotaire.be).

Există, de asemenea, Federația Regală a Notarilor Belgieni [Fédération Royale du Notariat Belge (Fednot)/Koninklijke Federatie van het Belgisch Notariaat (Fednot)]. Fednot este o asociație profesională care susține notarii prin oferirea de avize juridice, consultanță și recomandări cu privire la gestionarea birourilor notariale, soluții de tehnologia informației, formare și comunicare cu publicul larg. Rețeaua Fednot cuprinde 1 150 de birouri notariale, în cadrul cărora își desfășoară activitatea 1 550 de notari și 8 000 de asociați.

Puteți consulta mai multe informații pe site-ul Federației Regale a Notarilor Belgieni.

Alte profesii juridice

Executori judecătorești

Executorul judecătoresc este un funcționar ministerial și public care își desfășoară activitatea pe baza unui statut de profesie liberală. Mai precis, acesta are o dublă identitate profesională: pe de o parte, este funcționar public; pe de altă parte, își exercită activitatea în mod independent.

Executorul judecătoresc este funcționar ministerial și public deoarece statul i-a delegat o parte din autoritatea publică. Din acest motiv, acesta nu poate refuza să răspundă la nicio cerere de a interveni, în afara cazului în care există motive deontologice sau legale pentru refuz, de exemplu, în caz de conflict de interese sau de ilegalitate a cererii. Prin urmare, executorul judecătoresc nu acționează niciodată din proprie inițiativă, ci întotdeauna la cererea unei persoane care îi încredințează o misiune oficială. La fiecare intervenție a sa, acesta trebuie să respecte diferite obligații legale. Executorul judecătoresc poate solicita o anumită sumă în schimbul intervenției sale, pentru a-și acoperi integral sau parțial cheltuielile.

Având în vedere că practică o profesie liberală, executorul judecătoresc acționează în mod independent și imparțial. În plus, acesta își pune experiența profesională la dispoziția tuturor. Prin urmare, acesta nu primește nici salariu, nici indemnizație și niciun alt fel de retribuție din partea autorităților. Trebuie astfel să își suporte singur toate cheltuielile.

Domeniile de intervenție a executorului judecătoresc pot fi clasificate în două mari categorii: intervențiile denumite „extrajudiciare” (intervenții extrajudiciare/buitengerechtelijke tussenkomsten, de exemplu recuperarea amiabilă a creanțelor sau constatarea de fapt oficială) și „judiciare” (intervenții judiciare/gerechtelijke tussenkomsten, și anume notificarea sau executarea unei hotărâri judecătorești). Cu ocazia unor astfel de intervenții, intră în atribuțiile executorului să vă ofere informații cu privire la modalitatea în care puteți să vă exercitați drepturile și să vă răspundă la întrebări referitoare la misiunea sa, indiferent dacă dumneavoastră sunteți cel care a făcut apel la serviciile sale sau dacă faceți obiectul misiunii sale.

În fiecare arondisment judiciar, există o cameră (chambre/kamer) din care fac parte toți executorii judecătorești din arondismentul respectiv. Principalele misiuni ale acesteia sunt de a asigura faptul că executorii judecătorești din arondismentul respectiv respectă normele de disciplină profesională, legile și regulamentele care li se aplică, precum și de a soluționa conflictele care pot apărea între executori.

Există, de asemenea, o Cameră Națională a Executorilor Judecătorești din Belgia (Chambre nationale des huissiers de justice de Belgique/Nationale Kamer van Gerechtsdeurwaarders van België), ale cărei principale misiuni sunt:

  • asigurarea respectării uniforme a disciplinei și a normelor deontologice în rândul executorilor judecătorești,
  • apărarea intereselor membrilor săi și
  • reprezentarea acestora.

Pentru mai multe informații, puteți consulta site-ul Camerei Naționale a Executorilor Judecătorești din Belgia.

Alte profesii

Judecătorii și magistrații din cadrul parchetului sunt asistați de diferiți colaboratori în domeniul administrativ și juridic, de exemplu: grefieri, asistenți judiciari, juriști, secretari și personal administrativ.

La fiecare ședință, judecătorul este asistat de un grefier (greffier/griffier). Grefierul organizează sarcinile judecătorului, de exemplu, alcătuind dosarul pentru ședință. În timpul ședinței, acesta consemnează derularea ședinței și declarațiile și urmărește ca toate documentele să fie redactate în mod corect. În plus, grefierul asigură și coordonează sarcinile grefei.(greffe/griffie). Fiecare tribunal are o grefă, aflată sub conducerea unui grefier șef (greffier en chef/hoofdgriffier). Din grefă fac parte unul sau mai mulți grefieri, în funcție de dimensiunea tribunalului. La rândul lor, grefierii pot fi asistați de personalul administrativ.

Referenții judiciari (référendaires/referendarissen) sunt juriști care îi asistă pe judecătorii din cadrul instanțelor judecătorești să își pregătească hotărârile. Aceștia colaborează la examinarea dosarelor, sub responsabilitatea și conform instrucțiunilor unuia sau mai multor judecători. Asistenții judiciari studiază dosarele, analizează aspectele juridice și pregătesc proiectele de hotărâre.

Magistrații din Ministerul Public, de asemenea, pot face apel la juriști pentru pregătirea juridică a dosarelor. Aceștia sunt numiți „juriști de parchet” (juristes du parquet/parketjuristen). Juriștii de parchet efectuează cercetări juridice, gestionează anchetele sau pregătesc rechizitoriile și citările pe plan juridic, sub responsabilitatea și conform instrucțiunilor unuia sau mai multor magistrați de parchet.

Fiecare parchet are un secretariat de parchet condus de un secretar șef. Secretarii de parchet asistă magistrații de parchet în munca de documentare și de cercetare și în constituirea dosarelor. Aceștia actualizează documentele și registrele parchetului, păstrează arhivele etc. Numărul secretarilor de parchet depinde de dimensiunea parchetului. La rândul lor, secretarii de parchet pot fi asistați de personal administrativ.

În grefele și secretariatele din cadrul parchetului lucrează un număr mare de colaboratori în domeniul administrativ. Personalul administrativ asigură gestiunea administrativă a dosarelor atribuite și introducerea datelor în bazele de date. Alți colaboratori în domeniul administrativ se ocupă cu corespondența și cu îndosarierea și asigură servicii de recepție în grefă sau în parchet.

Mai multe informații despre aceste profesii pot fi consultate în acest document  PDF (378 Kb) fr.

Organizații care oferă consultanță juridică gratuită

Fiecare cetățean poate beneficia de o primă consiliere juridică gratuită, oferită de juriști de profesie. Este vorba despre asistența juridică primară (a se vedea mai sus):

  • informații practice,
  • informații juridice,
  • un prim aviz juridic sau
  • îndrumare către o organizație specializată.

Cauza nu este soluționată pe loc, însă sunt oferite primele informații orientative. Sunt organizate programe de permanență pentru consultanță juridică în instanțele judecătorești, centrele juridice comunitare (maisons de justice/justitiehuizen), unele administrații comunale (administrations communales/gemeentelijke diensten), majoritatea centrelor publice de asistență socială (centres publiques d'action sociale/openbare centra voor maatschappelijk welzijn) și în cadrul diferitelor asociații care oferă servicii juridice.

Pentru mai multe informații, puteți consulta broșura disponibilă online la: Asistența juridică: un acces mai bun la justiție.

Baze de date juridice

Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Serviciului Public Federal de Justiție (Ministerul Justiției din Belgia).

Ultima actualizare: 28/07/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.