Formarea inițială a judecătorilor și procurorilor în Uniunea Europeană

Descriere generală

În Grecia, formarea inițială obligatorie pentru judecători și procurori este asigurată de Școala Națională a Judecătorilor, care a fost înființată în 1995 la Salonic ca entitate publică, sub supravegherea ministrului justiției. Există patru categorii de stagiari:

1. Judecători administrativi (Consiliul de Stat, Curtea de Conturi, instanțe administrative)
2. Judecători în materie civilă/penală
3. Procurori
4. Judecători de pace.

Temeiul legal actual al formării este articolul 88 din Constituție și Legea nr. 4871/2021, adoptată recent (10.12.2021), care modifică legislația anterioară. Numărul stagiarilor din fiecare categorie (una pe an) variază în funcție de numărul de judecători care se preconizează că se vor pensiona în anul următor. De obicei, între 130 și 200 de stagiari din toate categoriile sunt formați pentru fiecare clasă (an).

Accesul la formarea inițială

În fiecare an sunt organizate trei examene de admitere diferite, unul pentru judecătorii administrativi, unul pentru procurori și unul pentru judecătorii de drept comun (un examen comun pentru judecătorii în materie civilă/penală și judecătorii de pace). Pot candida:

1. avocații care au practicat dreptul timp de cel puțin 2 ani, cu excepția cazului în care dețin un doctorat în drept, caz în care este nevoie de doar un an de practică;
2. personal judiciar titular al unei diplome în drept, cu o activitate de cel puțin 3 ani în instanțe;
3. membri ai Serviciului Juridic al Statului;
4. judecătorii de pace (pentru orice altă categorie).

Toți candidații trebuie să aibă între 28 și 40 de ani (în anul examenului) și să nu aibă cazier judiciar.

Fiecare examen este prezidat de un complet alcătuit din 5 membri (6 pentru judecătorii administrativi), majoritatea fiind judecători și procurori de rang înalt, și cuprinde atât probe scrise, cât și orale. Probele scrise se desfășoară în două etape. În prima etapă, candidații susțin o probă de limbă străină (la alegere între engleză, franceză, germană și italiană). Cei care au promovat această etapă participă la etapa a doua, care include patru teste în diferite domenii ale dreptului intern, relevante pentru fiecare categorie. Toate probele scrise au loc la Salonic. Candidații care au promovat probele scrise susțin probele orale care tratează aceleași subiecte ca și cele scrise (plus dreptul Uniunii), în public, în fața juriului respectiv. Probele orale au loc la Consiliul de Stat (pentru judecătorii administrativi) și la Curtea Supremă Civilă și Penală (pentru toate celelalte categorii).

În prezent, nu există căi alternative de a accede în sistemul judiciar.

Formatul și conținutul formării inițiale

Durata formării este de 16 luni și este structurată în două etape. În prima etapă (10 luni), stagiarii urmează în principal cursuri de formare teoretică la Școala Națională de Judecători. Această perioadă este împărțită în două părți. În primele 5 luni, stagiarii urmează o formare generală, în timp ce, în celelalte 5 luni, stagiarii din fiecare categorie se specializează în domeniul de competență al instanțelor unde urmează să profeseze (pe baza notei obținute la examenul de admitere și a mediei notelor obținute în prima parte a etapei 1) și susțin examenele finale. În a doua etapă (6 luni), aceștia urmează cursuri de formare practică în instanțele desemnate, în funcție de categoria lor.

Printre obiectivele formării se numără gestionarea cauzelor și a timpului, a fi la zi cu legislația (atât internă, cât și a Uniunii) și aspecte legate de jurisprudență și tehnologia informației (inclusiv IA), capacitatea de a lucra într-un mediu internațional și, de asemenea, dezvoltarea unor competențe non-tehnice importante, cum ar fi independența și respectarea principiilor fundamentale ale republicii și eticii judiciare, conduita adecvată față de colegi, personalul instanțelor, avocați și părți, competențe de comunicare și cooperare etc. Aceste obiective sunt atinse, de exemplu, prin intermediul formării lingvistice; participarea – sub îndrumarea unor formatori experimentați – la procese și deliberări simulate, ateliere, grupuri de lucru, vizite educaționale, activități EJTN/ERA, programe de schimb etc. Printre formatori se numără în principal judecători, în timp ce cadrele universitare și experții pot fi, de asemenea, implicați, în funcție de subiectul formării. În cursul celei de a doua etape a formării (formarea practică), formatorii sunt judecători care își desfășoară activitatea în instanțele respective, supravegheați de un judecător de rang înalt.

Încheierea procesului de formare inițială și de calificare

În prima etapă a formării inițiale, stagiarii sunt evaluați de șapte formatori. La sfârșitul primei etape, stagiarii care au promovat (cei care obțin o medie de 8/15) susțin un examen scris final, prezidat de un complet format din trei judecători. Acest examen cuprinde trei teste bazate pe trei cazuri ipotetice (nota de trecere: o medie de 8/15).

La sfârșitul primei etapei, clasamentul în fiecare categorie se face în funcție de

1. nota obținută la examenul de admitere, reprezentând 30 % din nota finală,
2. nota obținută la evaluarea din prima etapă, reprezentând 30 % din nota finală și
3. nota obținută la examenul final, reprezentând 40 % din nota finală.

În această etapă, clasamentul este deosebit de important pentru judecătorii administrativi, deoarece, în funcție de poziția în clasament, de posturile vacante în fiecare instanță (Consiliul de Stat și instanțele administrative) și de preferința acestora, stagiarii sunt repartizați în instanțe diferite pentru a doua etapă a formării inițiale (formarea practică).

Evaluarea în cursul celei de a doua etape a formării se realizează prin poziționarea fiecărui stagiar pe unul dintre cele 4 niveluri, în funcție de performanțele sale. Cei care se află la nivelul 1 primesc un punctaj suplimentar de 1,2 la nota obținută în prima etapă, cei de la nivelul 2 primesc un punctaj suplimentar de 1,15, cei de la nivelul 3 primesc un punctaj suplimentar de 1,1, iar cei de la nivelul 4 nu primesc niciun punctaj suplimentar.

Astfel, se calculează nota finală și se stabilește clasamentul final.

Clasamentul final este important pentru numirea ulterioară a judecătorilor instanțelor administrative, a judecătorilor de drept comun și a procurorilor la instanțele de prim grad de jurisdicție și la instanțele de pace din întreaga țară pentru o perioadă de probă de 10 luni (înainte ca aceștia să fie numiți pe viață). Toate numirile sunt efectuate în mod oficial printr-un decret prezidențial în urma unei decizii a Consiliului Suprem al Magistraturii (articolul 90 din Constituție, articolele 67 și 78 din Legea nr. 1756/1988). La numirea judecătorilor și a procurorilor, Consiliul este obligat să respecte clasamentul de mai sus.