Legislația națională

Croatie

Contenu fourni par
Croatie

Constituția Republicii Croația

Constituția Republicii Croația

Principalele acte legislative în domeniul dreptului penal

Codul penal (NN nr. https://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2011_11_125_2498.html125/11, https://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2012_12_144_3076.html144/12, 56/15, 61/15, 101/17, 118/18 și 126/19)

Începând cu prima zi a anului 2013, a intrat în vigoare un nou Cod penal, care adoptă ziare precum sancțiuni mai mari și termene de prescripție mai lungi și introduce noi infracțiuni, cum ar fi neplata salariilor, conducerea abuzivă în traficul rutier și jocurile de noroc neautorizate. Prin modificările aduse Codului penal din decembrie 2012 în domeniul răspunderii penale, deținerea de droguri pentru uz personal a devenit o infracțiune minoră.

Codul penal are o parte generală și o parte specifică:

A) Partea generală a Codului penal conține dispoziții aplicabile tuturor infracțiunilor. Aceste dispoziții reglementează prezumțiile generale privind pedepsele, amenzile și sancțiunile penale.

B) Secțiunea specifică din Codul penal conține o descriere a infracțiunilor specifice și a pedepselor care le pot fi impuse, inclusiv infracțiunile și pedepsele care le sunt impuse în alte legi. Infracțiunile prevăzute în Codul penal croat sunt:

  • infracțiuni împotriva umanității și a demnității umane;
  • infracțiuni împotriva vieții și a integrității corporale
  • infracțiuni împotriva drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
  • infracțiuni împotriva ocupării forței de muncă și a asigurărilor sociale;
  • infracțiuni împotriva libertății personale
  • infracțiuni împotriva vieții private
  • infracțiuni contra onoarei și reputației;
  • infracțiuni împotriva libertății sexuale
  • infracțiuni de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor;
  • infracțiuni împotriva căsătoriei, familiei și copiilor;
  • infracțiuni împotriva sănătății umane;
  • infracțiuni împotriva mediului
  • infracțiuni împotriva siguranței generale
  • infracțiuni împotriva siguranței traficului
  • infracțiuni împotriva bunurilor,
  • infracțiuni împotriva economiei;
  • infracțiuni împotriva sistemelor informatice, a programelor informatice și a datelor;
  • infracțiuni de falsificare;
  • infracțiuni împotriva proprietății intelectuale;
  • infracțiuni contra îndatoririlor oficiale;
  • infracțiuni împotriva sistemului judiciar
  • infracțiuni împotriva ordinii publice
  • infracțiuni împotriva dreptului de vot;
  • infracțiunile împotriva Republicii Croația;
  • infracțiuni împotriva unui stat străin sau a unei organizații internaționale străine și
  • infracțiuni împotriva forțelor armate croate.

Legea privind procedura penală (NN nr. 152/08, 76/09, 80/11, 91/12 – Decizia și Ordinul USRH, 143/12, 56/13, 145/13, 152/14, 70/17 și 126/19)

Această lege definește normele pentru a se asigura că nicio persoană nevinovată nu este condamnată și că autorilor infracțiunilor li se aplică o pedeapsă sau altă măsură în condițiile prevăzute de lege, pe baza unor proceduri desfășurate în mod legal în fața unei instanțe competente.

Urmărirea penală și urmărirea penală pot fi desfășurate și finalizate numai în conformitate cu normele și în condițiile prevăzute în lege.

Legea privind procedura penală transpune următoarele regulamente ale UE în sistemul juridic croat:

  1. Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO L 280, 26. 10 2010),
  2. Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (JO L 101, 15. 4 2011),
  3. Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (JO L 335, 17. 12 2011),
  4. Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 1. 6 2012),
  5. Decizia-cadru 2008/977/JHA a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (JO L 350, 30. 12 2008)
  6. Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JHA a Consiliului (JO L 315, 14. 11 2012),
  7. Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (JO L 294, 6. 11 2013),
  8. Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (JO L 127, 29. 4 2014),
  9. Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JHA a Consiliului (JO L 151, 21. 5 2014).
  10. Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L 65, 11. 3 2016),
  11. Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare (JO L 297, 4. 11 2016).

Procedurile penale se desfășoară la cererea unui procuror autorizat.

Procurorul autorizat în cadrul procedurii penale pentru infracțiunile urmărite din oficiu este procuror, în timp ce, în ceea ce privește persoanele urmărite penal prin acuzații private, procurorul autorizat este o persoană privată. În cazul anumitor infracțiuni prevăzute de lege, procedura penală este inițiată de un procuror numai la inițiativa victimei. Cu excepția cazului în care legea prevede altfel, procurorul inițiază urmărirea penală în cazul în care există suspiciunea întemeiată că o anumită persoană a săvârșit o infracțiune urmărită din oficiu, cu condiția să nu existe impedimente juridice în calea urmăririi penale a persoanei respective.

În cazul în care procurorul nu găsește niciun motiv pentru inițierea sau desfășurarea urmăririi penale, poziția sa poate fi adoptată de victimă în calitate de reclamant în calitate de parte vătămată, în condițiile specificate în prezenta lege.

Legea privind consecințele juridice ale condamnării, ale cazierelor judiciare și ale reabilitării (Zakon o pravnim posljedicama osude, kaznenoj evidenciji i rehabilitaciji) (NN nr. 143/12 și 105/15)

Această lege reglementează consecințele juridice ale condamnării, organizării, păstrării, disponibilității, furnizării și ștergerii datelor din cazierele judiciare și ale schimbului internațional de date privind cazierele judiciare, precum și ale reabilitării.

Prezentul act conține dispoziții care sunt în conformitate cu următoarele acte ale Uniunii Europene:

  • Decizia-cadru 2009/315/JHA a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre,
  • Decizia 2009/316/JHA a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolul 11 Decizia-cadru 2009/315/JHA.

Cazierele judiciare din Croația sunt organizate și păstrate de ministerul responsabil de sistemul judiciar, care este, în același timp, autoritatea centrală pentru schimbul de astfel de date cu alte state (denumită în continuare: Ministerul).

Cazierele judiciare sunt păstrate pentru persoanele fizice și juridice (denumite în continuare: Persoane) care au fost condamnate pentru infracțiuni penale printr-o hotărâre judecătorească definitivă în Croația. Cazierele judiciare sunt păstrate, de asemenea, pentru resortisanții croați și pentru persoanele juridice cu domiciliul în Croația care sunt condamnate pentru infracțiuni printr-o hotărâre judecătorească definitivă în afara Republicii Croația, în cazul în care aceste date au fost transmise ministerului.

Cazierele judiciare includ, de asemenea, o listă a persoanelor condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiuni de abuz sexual asupra copiilor și exploatare sexuală a copiilor și pentru alte infracțiuni menționate la articolul 13 alineatul (4) din prezenta lege.

Cele mai importante acte legislative din domeniul dreptului civil, comercial și administrativ din Republica Croația sunt:

Legea privind obligațiile (NN nr. 35/05, 41/08, 125/11, 78/15 și 29/18)

Legea reglementează baza relațiilor obligatorii (partea generală) și a obligațiilor contractuale și necontractuale (partea specifică).

Părțile la tranzacții sunt libere să reglementeze obligațiile civile, dar acestea nu pot fi reglementate într-un mod care contravine Constituției Croației, reglementărilor obligatorii și moralității publice.

Legea privind proprietatea și alte drepturi reale (NN nr. 91/96, 68/98, 137/99, 22/00, 73/00, 129/00, 114/01, 79/06, 141/06, 146/08, 38/09, 153/09, 143/12 și 143/12)

Prezenta lege stabilește regimul general al deținerii de bunuri de către persoane; Normele din prezenta lege se vor aplica, de asemenea, deținerii de bunuri care fac obiectul unei construcții juridice speciale, cu excepția cazului în care acestea contravin unei astfel de construcții juridice.

Oricare ar fi dispozițiile legii cu privire la dreptul de proprietate, iar proprietarii se aplică în mod corespunzător tuturor celorlalte drepturi materiale, cu excepția cazului în care legea prevede altfel sau care rezultă din natura lor juridică.

Legea succesiunii (NN nr. 48/03, 163/03, 35/05, 127/13, 33/15 și 14/19)

Această lege reglementează dreptul de succesiune și normele în temeiul cărora instanțele, alte autorități și persoanele autorizate acționează în materie de succesiuni.

Legea privind cartea funciară [Narodne Novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 63/19]

Această lege reglementează aspectele legate de statutul juridic al bunurilor imobile pe teritoriul Croației relevante pentru tranzacțiile juridice și reglementează, de asemenea, modul și forma de ținere a registrelor funciare [biroul de proprietate funciară (gruntovnica)] în cazul în care nu au fost prevăzute dispoziții specifice pentru anumite parcele de teren.

Codul de procedură civilă (NN, nr. 53/91, 91/92, 112/99, 88/01, 117/03, 88/05, 02/07, 84/08, 123/08, 57/11, 148/11 – Texte consolidate, 25/13, 25/13, i-123/08)

Această lege reglementează normele de procedură în temeiul cărora instanțele soluționează și soluționează litigiile privind drepturile și obligațiile fundamentale ale omului și ale cetățeanului, relațiile personale și familiale ale cetățenilor, precum și litigiile în materie de muncă, comerciale, de proprietate și alte litigii civile, cu excepția cazului în care există dispoziții legale care să permită instanțelor să decidă cu privire la unele dintre aceste litigii în temeiul normelor unei alte proceduri.

Legea privind executarea silită (NN nr. 112/12, 25/13, 93/14, 55/16, 73/17 și 131/20)

Prezenta lege reglementează procedurile în care instanțele și notarii publici execută tranzacția creanțelor pe baza executării silite și a actelor autentice (procedura de executare) și procedurile în care instanțele și notarii publici execută o cauțiune (procedură de securitate), cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege separată. Raporturile juridice materiale stabilite pe baza procedurilor de executare silită și a procedurilor de securitate sunt, de asemenea, reglementate de prezenta lege.

Cele mai importante acte legislative în domeniul cooperării judiciare:

Legea privind dreptul internațional privat (NN nr. 101/17)

Legea reglementează:

  1. dreptul aplicabil raporturilor de drept privat cu dimensiune internațională
  2. competența instanțelor judecătorești și a altor autorități ale Republicii Croația în chestiuni juridice referitoare la chestiunea menționată la punctul 1 din prezentul articol și a regulamentului de procedură
  3. recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine în materie juridică care au ca obiect obiectul menționat la punctul 1 din prezentul articol.

Mai multe detalii sunt disponibile la adresa:

https://pravosudje.gov.hr/pristup-informacijama-6341/zakoni-i-ostali-propisi/zakoni-i-propisi-6354/6354

Mai multe informații

Ultima actualizare: 01/10/2021

Această pagină este o versiune realizată cu ajutorul instrumentului de traducere automată. Proprietarul acestei pagini nu își asumă nicio răspundere cu privire la calitatea traducerii.