Răspunderea părintească - încredințarea copilului și dreptul de vizită

1 Ce înseamnă în termeni practici termenul juridic „răspundere părintească”? Care sunt drepturile şi obligaţiile titularului răspunderii părinteşti?

Autoritatea părintească înseamnă toate drepturile, îndatoririle, competențele, responsabilitățile și autoritatea pe care un părinte le are prin lege față de copilul său și față de bunurile acestuia. Aceasta se referă la orice obligație pe care părintele ar putea-o avea față de copil (cum ar fi obligația de întreținere) și la orice drept pe care, în cazul decesului copilului, părintele l-ar putea avea față de bunurile acestuia. În temeiul dreptului Angliei și Țării Galilor, a hotărî cu cine ar trebui să locuiască un copil și cu cine ar trebui să petreacă timp acesta nu ține de autoritatea părintească.

2 Ca regulă generală, cine are răspundere părintească asupra unui copil?

În cazul în care părinții unui copil sunt căsătoriți sau trăiesc într-un parteneriat înregistrat, atât mama, cât și tatăl (sau al doilea părinte de sex feminin) au autoritate părintească. Autoritatea părintească aparține întotdeauna mamelor, iar tații necăsătoriți sau al doilea părinte de sex feminin care nu este căsătorit cu mama copilului sau nu trăiește cu aceasta într-un parteneriat înregistrat o pot dobândi cu acordul mamei, prin hotărâre judecătorească sau prin înregistrarea nașterii împreună cu mama copilului. Părintele vitreg poate dobândi autoritate părintească fie cu acordul părintelui sau părinților copilului care dețin autoritatea părintească, fie prin hotărâre judecătorească. Persoana care a obținut o hotărâre judecătorească referitoare la drepturile privind încredințarea și la dreptul de vizită („child arrangements order”), prin care s-a stabilit cu cine ar trebui să locuiască un copil și cât timp ar trebui să locuiască acesta cu persoana respectivă, are autoritate părintească pe toată durata hotărârii sau uneori pe o durată mai mare. Prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești de adopție („adoption order”), autoritatea părintească este conferită fără limită de timp, cu excepția cazului în care hotărârea este revocată. Pe durata hotărârii, autoritatea părintească le revine tutorilor speciali („special guardians”) (a se vedea răspunsul la întrebarea 3 de mai jos). În cazul în care copilul constituie subiectul unei hotărâri judecătorești de plasament („care order”), autoritatea părintească față de copil este exercitată de către o autoritate locală. O persoană care exercită autoritatea părintească în temeiul articolului 16 din Convenția de la Haga din 1996 privind protecția copilului își păstrează autoritatea părintească în cazul în care reședința obișnuită a copilului se stabilește în Anglia și Țara Galilor; în acest caz, autoritatea părintească se exercită în conformitate cu legislația Angliei și Țării Galilor.

3 Dacă părinţii nu sunt capabili sau nu vor să-şi exercite răspunderea părintească asupra copiilor lor, poate fi numită o altă persoană în locul lor?

Instanța poate desemna un tutore special care să exercite autoritatea părintească în cazul în care părinții nu sunt în măsură să se ocupe de un copil. Părintele care exercită autoritatea părintească poate numi o persoană care să fie tutorele copilului în cazul decesului părintelui. În cazul în care copilul se află în grija autorității locale (a autorității de protecție socială), autoritatea părintească este exercitată de autoritatea respectivă.

4 Dacă părinţii divorţează sau se despart, cum se stabileşte chestiunea răspunderii părinteşti pe viitor?

Autoritatea părintească nu este afectată dacă un cuplu se desparte, indiferent dacă cele două persoane care îl formează sunt sau nu căsătorite. Instanța poate restricționa exercitarea autorității părintești, când consideră necesar. În unele cazuri, instanța poate să retragă integral autoritatea părintească (deși aceasta nu poate fi retrasă de la părinții care sunt căsătoriți unul cu celălalt).

5 Dacă părinţii încheie un acord privind răspunderea părintească, ce formalităţi trebuie respectate pentru a face ca acordul să fie executoriu?

Acordul se încheie printr-un formular de acord privind autoritatea părintească („Parental Responsibility Agreement”).

Pentru mai multe informații referitoare la adresele diferitelor instanțe, a se vedea site-ul Serviciului Instanțe judecătorești al Majestății Sale („Her Majesty’s Courts and Tribunals Service – HMCTS”). Formularul este însoțit de note orientative. Întrucât încheierea acordului va afecta în mod grav situația juridică a ambilor părinți, aceștia sunt sfătuiți să solicite consultanță juridică înainte de completarea formularului. Aceștia pot obține numele și adresa unui avocat („solicitor”) acolo unde au nevoie în Anglia și Țara Galilor, prin serviciul oferit de asociația avocaților din Anglia și Țara Galilor – „Law Society Find a Solicitor Service” [00 44 (0) 20 7242 1222] – sau de la:

• instanța locală de drept al familiei
• un birou de consiliere pentru cetățeni, „Citizens Advice Bureau”
• un centru juridic
• o bibliotecă locală.

În anumite circumstanțe, părinții pot beneficia și de asistență juridică.

Părinții trebuie să se legitimeze și să semneze în prezența unui funcționar autorizat al instanței. Mama ar trebui să facă în fața instanței dovada că este mama copilului, în acest sens fiind necesar ca ea să prezinte o copie a certificatului de naștere complet al copilului. De asemenea, mama va trebui să facă dovada identității, prezentând o fotografie și o semnătură (de exemplu, un card cu fotografie, o legitimație oficială sau un pașaport). Tatăl va trebui să facă dovada identității, prezentând o fotografie și o semnătură (de exemplu, un card cu fotografie, o legitimație oficială sau un pașaport).

După ce formularul a fost semnat și atestat, trebuie făcute două copii. Formularul de acord original și copiile pot fi depuse sau trimise la Curtea Centrală de Dreptul Familiei

Central Family Court
First Avenue House
42-49 High Holborn
London WC1V 6NP.

Curtea Centrală de Dreptul Familiei („Central Family Court”) înregistrează acordul și păstrează originalul. Copiile sunt ștampilate și trimise fiecărui părinte la adresa din acord. Acordul nu produce efecte decât după ce a fost primit și înregistrat la Curtea Centrală de Dreptul Familiei. Nu există nicio taxă pentru înregistrarea unui acord privind autoritatea părintească. Dacă părinții au mai mulți copii, se va completa un formular separat pentru fiecare copil.

6 Dacă părinţii nu pot ajunge la un acord privind chestiunea răspunderii părinteşti, care sunt căile alternative de rezolvare a conflictului fără prezentarea în instanţă?

Există servicii de mediere pentru a-i ajuta pe părinți să ajungă la o înțelegere satisfăcătoare cu privire la exercitarea autorității părintești asupra copilului în viitor. Orice acord la care s-a ajuns trebuie înregistrat la instanță. Înregistrarea este necesară pentru validarea acordului și pentru asigurarea caracterului executoriu al acestuia.

Mai multe informații referitoare la medierea familială se pot găsi pe site-ul Ministerului Justiției.

7 Dacă părinţii se prezintă în instanţă, asupra căror chestiuni legate de copil poate judecătorul să decidă?

Judecătorul poate hotărî cu cine va locui copilul și când. De asemenea, judecătorul poate hotărî cu cine va petrece timp copilul sau cu cine va avea contact acesta în alt mod și când. Părinții sunt încurajați să ajungă la un acord cu privire la contactul cu copilul. Instanțele nu hotărăsc plata pensiei de întreținere pentru copii, deoarece, dacă părinții nu pot ajunge la un acord, acest aspect este preluat de Serviciul pentru întreținerea copiilor („Child Maintenance Service”). De obicei, părinții ajung la un acord cu privire la școala pe care o va urma copilul; dacă nu se poate ajunge la un acord, acest lucru poate fi hotărât de către judecător, care pronunță o hotărâre într-o chestiune specifică a răspunderii părintești („specific issue order”). Copilul își păstrează numele, dacă instanța nu dispune altfel. De asemenea, instanța poate să împiedice o persoană să își exercite o parte din autoritatea părintească, pronunțând o hotărâre privind măsurile interzise („prohibited steps order”). Instanța poate hotărî, de asemenea, cu privire la deplasarea permanentă din jurisdicție („removal from jurisdiction”) și la schimbarea numelui de familie (a se vedea întrebarea 8 de mai jos).

8 Dacă instanţa hotărăşte că un părinte va avea custodia exclusivă a unui copil, aceasta înseamnă că el sau ea poate decide asupra tuturor chestiunilor legate de copil fără îl consulte pe celălalt părinte în prealabil?

Instanța se așteaptă ca părinții să ia decizii împreună, prin intermediul unui acord. Dacă ambii părinți au autoritate părintească, părintele care a obținut o hotărâre judecătorească referitoare la drepturile privind încredințarea și la dreptul de vizită, prin care s-a stabilit cu cine urmează să locuiască copilul, trebuie să aibă consimțământul părintelui nerezident (și al oricărei alte persoane cu răspundere părintească) sau autorizația instanței pentru a deplasa copilul permanent în afara granițelor Regatului Unit. Părintele cu care copilul trebuie să locuiască în temeiul hotărârii se poate muta în interiorul circumscripției teritoriale (Anglia și Țara Galilor). Pentru schimbarea numelui de familie al copilului este nevoie de consimțământul tuturor persoanelor cu răspundere părintească sau de autorizația instanței.

9 Dacă instanţa hotărăşte că părinţii vor avea custodia comună a unui copil, ce înseamnă aceasta în practică?

Copilul locuiește pe rând cu ambii părinți. Copilul va petrece o parte din timp cu fiecare părinte, conform hotărârii instanței. Această situație poate avea efecte practice asupra cuantumului pensiei de întreținere datorate.

10 Cărei instanţe sau autorităţi ar trebui să mă adresez dacă vreau să depun o cerere privind răspunderea părintească? Ce formalităţi trebuie respectate şi ce acte trebuie să ataşez la cererea mea?

Cererea poate fi înaintată instanței de dreptul familiei în temeiul articolului 4 din Legea din 1989 privind copiii („Children Act 1989”). Pentru mai multe informații referitoare la adresele diferitelor instanțe, a se vedea site-ul Serviciului Instanțe judecătorești al Majestății Sale („Her Majesty’s Courts and Tribunals Service”). Formularul de cerere se poate obține de pe același site. Orice persoană cu autoritate părintească trebuie să primească o copie a formularului de cerere. Documentele vor fi depuse ulterior, conform instrucțiunilor instanței.

11 Ce procedură se aplică în aceste cazuri? Este disponibilă o procedură de urgenţă?

Procedura este cea descrisă mai sus. Nu există proceduri de urgență pentru dobândirea autorității părintești.

12 Pot obţine asistenţă juridică pentru a acoperi costurile procedurii?

Asistența juridică se poate obține numai în cazul în care s-a demonstrat existența unor acte de violență domestică.

13 Este posibilă atacarea unei hotărâri privind răspunderea părintească?

Da. Hotărârile privind autoritatea părintească pronunțate de un judecător districtual („district judge”) pot fi contestate la un judecător de circuit („circuit judge”). Căile de atac introduse împotriva unei hotărâri pronunțate de un judecător districtual din cadrul Înaltei Curți („High Court”) sunt soluționate în gradul de jurisdicție al unui judecător din cadrul Înaltei Curți.

14 În anumite cazuri, poate fi necesară adresarea către o instanţă sau către o altă autoritate pentru a face executorie o hotărâre privind răspunderea părintească. Care procedură se aplică în asemenea cazuri?

Autoritatea părintească este un drept și nu poate fi în sine pus în executare. În cazul neexercitării autorității părintești poate fi sesizată instanța de dreptul familiei, care soluționează chestiunea specifică în litigiu, cum ar fi obligația de întreținere a copilului. Mai multe informații referitoare la adresele diferitelor instanțe se găsesc aici.

15 Ce ar trebui să fac pentru ca o hotărâre în materia răspunderii părintești pronunțată de o instanță dintr-un alt stat membru să fie recunoscută și executată în acest stat membru?

Dacă doriți să obțineți executarea unei hotărâri privind dreptul de vizită sau a unei hotărâri de înapoiere din alt stat membru, întemeiată pe articolul 11 alineatul (8) al Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului (Bruxelles IIa), ar trebui să obțineți certificatul solicitat în temeiul regulamentului de la instanța care a pronunțat hotărârea și să depuneți cererea de recunoaștere sau de executare a hotărârii la registratura principală („Principal Registry”) de la adresa Curții Centrale de Dreptul Familiei. Pentru înregistrarea, recunoașterea sau nerecunoașterea altor hotărâri, ar trebui să depuneți o cerere corespunzătoare la grefa principală.

16 Ce instanță din acest stat membru trebuie să sesizez pentru a mă opune recunoașterii unei hotărâri în materia răspunderii părintești pronunțate de o instanță dintr-un alt stat membru? Ce procedură se aplică în acest caz?

Trebuie să contestați cererea în fața instanței din jurisdicția de origine înainte de pronunțarea hotărârii. Dacă legislația statului respectiv prevede acest lucru, orice persoană interesată în cauza respectivă ar trebui să fie informată cu privire la faptul că instanța a fost sesizată cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri. Măsurile pe care le puteți lua pentru a contesta cererea sunt prevăzute în legislația statului membru respectiv.

17 Ce legislație se aplică în acțiunile privind răspunderea părintești în cazul în care copilul sau părțile nu locuiesc în acest stat membru sau au cetățenii diferite?

Acțiunea trebuie introdusă în fața instanței judecătorești în a cărei circumscripție teritorială își are reședința obișnuită copilul.

 

Această pagină face parte din portalul Europa ta.

Ne-am bucura să primim feedbackul dumneavoastră cu privire la utilitatea informațiilor furnizate.