Tipuri de profesii juridice

Germania

Această pagină vă oferă informații privind profesiile juridice în Germania.

Conținut furnizat de
Germania

Procurori

Rol și atribuții

Parchetul (Staatsanwaltschaft) este un organism independent în cadrul sistemului judiciar în materie penală, fiind plasat pe o poziție de egalitate cu instanțele judecătorești. Acesta este responsabil cu efectuarea cercetărilor în cadrul procedurilor preliminare, cu punerea sub acuzare, cu reprezentarea acuzării în cadrul procesului și cu punerea în executare a sentințelor. Cu excepția cazului în care există dispoziții legislative contrare, parchetul este responsabil, de asemenea, cu instrumentarea infracțiunilor minore.

Parchetul are obligația de a interveni ori de câte ori se constată o infracțiune care poate fi urmărită penal, cu condiția să existe un temei suficient (principiul legalității). Acesta înseamnă că înainte de a decide dacă se impune începerea acțiunii penale, parchetul trebuie să desfășoare cercetări și să efectueze o analiză juridică a tuturor faptelor de care a luat cunoștință. Parchetul are obligația de a proceda în acest sens în mod obiectiv și imparțial, cercetând atât faptele care incriminează persoana suspectată, cât și faptele în favoarea acesteia. Dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, parchetul trebuie să procedeze la punerea sub acuzare. În cazul în care procedurile se referă la o infracțiune minoră, parchetul poate renunța la urmărirea penală atunci când există un grad scăzut de vinovăție și când urmărirea penală a infractorului nu servește interesului public. În anumite condiții prevăzute de lege este necesară, de asemenea, obținerea consimțământului instanței competente pentru judecarea cauzei. Pentru închiderea cazului, infractorului i se poate cere, de asemenea, să îndeplinească anumite condiții și să urmeze anumite instrucțiuni.

În cursul desfășurării cercetărilor în cadrul procedurilor penale, parchetul poate solicita asistență din partea altor organe, cum ar fi agenți de poliție, inspectori fiscali și ofițeri vamali. Aceste organe trebuie să urmeze instrucțiunile parchetului.

Înainte de judecarea cauzei, este necesară punerea sub acuzare a inculpatului. Cu câteva excepții referitoare la delictele minore, punerea sub acuzare se face întotdeauna de către parchet. În mod normal, la proces participă un procuror care reprezintă acuzarea.

Parchetul se implică atât în procedurile în primă instanță, cât și în procedurile de recurs (recursuri pentru motive de fapt și de drept).

Pe parcursul procesului, procurorul trebuie să prezinte capetele de acuzare. Acesta are dreptul să adreseze întrebări inculpatului și tuturor martorilor și să solicite propriile probe. La finalul procesului, procurorul prezintă pledoaria finală, în care evaluează aspectele de fapt și de drept și, deseori, solicită instanței să pronunțe o anumită sentință cu privire la inculpat sau să achite inculpatul.

În cazul în care parchetul, instanța și inculpatul ajung cu toții la un consens, cazul poate fi închis în această etapă a procedurilor. De exemplu, se poate ajunge la o astfel de situație dacă, după proces, se consideră că gradul de vinovăție al inculpatului este scăzut.

În cazul în care parchetul este ferm convins că este necesară revizuirea unei hotărâri judecătorești pentru un motiv de fapt sau de drept, acesta poate introduce o cale de atac. Calea de atac poate fi introdusă inclusiv în favoarea inculpatului.

Organizare

Parchetul funcționează pe lângă fiecare instanță regională (Landgericht) și instanță regională superioară (Oberlandesgericht), precum și pe lângă Curtea Federală de Justiție (Bundesgerichtshof). Parchetul este organizat ierarhic.

Având în vedere sistemul federal din Germania, trebuie să se facă distincție între competențele guvernului federal și competențele landurilor (Länder).

Parchetele de la nivelul landurilor (Staatsanwaltschaften der Länder)

Parchetele de la nivelul landurilor sunt competente să instrumenteze toate infracțiunile, cu excepția celor instrumentate de Procurorul General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție (Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof). Procurorul General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție și parchetele de la nivelul landurilor sunt entități distincte și separate, fiecare acționând la nivelul său. Nu există o legătură ierarhică între parchetul federal și parchetele de la nivelul landurilor. Cu toate acestea, în situații excepționale, Procurorul General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție poate transfera cauze din domeniul său de competență parchetelor de la nivelul landurilor sau poate prelua cauze care se încadrează în sfera de competență a acestora din urma.

Fiecare dintre cele 16 landuri are propriul parchet. Organizarea parchetelor este descrisă în continuare.

Pe lângă fiecare instanță regională (Landgericht) există un parchet, care este competent, de asemenea, pentru instanțele teritoriale (Amtsgerichte) arondate respectivei instanțe regionale.

Parchetele de pe lângă instanțele regionale sunt subordonate fiecare parchetului general de pe lângă instanța regională superioară corespunzătoare (Oberlandsgericht), care, la rândul lor, răspund în fața ministerului de justiție al landului în care sunt amplasate.

Parchetul general (Generalstaatsanwaltschaft) este competent pentru căile de atac introduse pentru motive de drept în fața instanțelor regionale superioare. În cazul în care astfel de acțiuni sunt de competența Curții Federale de Justiție, atribuțiile parchetului sunt exercitate de Procurorul General federal.

Pentru informații suplimentare cu privire la parchete, consultați secțiunea Instanțe și parchete (Gerichte und Staatsanwaltschaften) de pe site-ul Ministerului Federal al Justiției și Protecției Consumatorilor. Multe dintre parchete au, de asemenea, propriile site-uri, care pot fi accesate prin intermediul portalurilor de justiție ale landurilor.

Procurorul General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție (Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof)

În Germania, justiția se înfăptuiește, în principiu, la nivelul landurilor (în conformitate cu articolele 30, 92 și 96 din Legea fundamentală). Parchetul Procurorului General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție este singurul parchet al guvernului federal. Acesta este cunoscut, de asemenea, sub denumirea de parchetul federal (Bundesanwaltschaft). În afară de Procurorul General federal, parchetul cuprinde alți procurori federali, prim-procurori, procurori și alți angajați. Procurorul General federal conduce parchetul federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție.

Procurorul General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție acționează ca reprezentant al acuzării în toate cauzele privind infracțiuni grave contra statului care aduc atingere în mod semnificativ securității interne (în special acte de terorism) sau externe (trădare și spionaj) a Germaniei. Procurorul General federal de pe lângă Curtea Federală de Justiție își poate asuma responsabilitatea pentru instrumentarea altor infracțiuni contra statului, în anumite condiții prevăzute la articolul 120 alineatul (2) din Legea privind organizarea instanțelor (Gerichtsverfassungsgesetz, GVG). Este vorba despre procedura cunoscută sub denumirea de „drept de evocare”. Procurorul General federal este responsabil, de asemenea, cu urmărirea penală a infracțiunilor incriminate de Codul de infracțiuni în temeiul dreptului internațional (Völkerstrafgesetzbuch) și compare în fața instanței în cadrul procedurilor de atac și de contestare introduse la secțiile penale ale Curții Federale de Justiție (Bundesgerichtshof).

Procurorul General federal este nominalizat de Ministrul Federal al Justiției și Protecției Consumatorilor și desemnat de Președintele Federal. Nominalizarea trebuie să fie aprobată de Bundesrat (camera superioară a parlamentului german). Activitatea Procurorului General federal este supervizată de Ministrul Federal al Justiției și Protecției Consumatorilor. Cu toate acestea, Ministrul nu are drepturi de supervizare asupra procurorilor de la nivelul landurilor și nu le poate da instrucțiuni acestora.

Judecători

Organizare

Legislația principală care reglementează profesia de judecător atât în cadrul instanțelor naționale, cât și al celor regionale este Legea privind judecătorii din Germania (Deutsches Richtergesetz, DRiG). Dispoziții suplimentare se regăsesc, de asemenea, în legislația la nivelul landurilor.

Miniștrii justiției din landuri supervizează activitatea judecătorilor la nivelul landului. Activitatea judecătorilor din cadrul instanțelor federale [cu excepția judecătorilor de la Curtea Constituțională Federală (Bundesverfassungsgericht)] este supervizată de ministerul federal competent.

Rol și atribuții

Judecători de profesie și judecători consultanți (Berufsrichter und Laienrichter)

Judecătorii de profesie (Berufsrichter) deservesc fie instanțele naționale, fie instanțele regionale. Judecătorii la nivelul landurilor își desfășoară activitatea într-o instanță teritorială (Amtsgericht), într-o instanță regională (Landgericht) sau într-o instanță regională superioară (Oberlandesgericht). Majoritatea judecătorilor își desfășoară activitatea la nivelul landurilor .

Judecătorii federali (Bundesrichter) pot deservi Curtea Constituțională Federală (Bundesverfassungsgericht), Curtea Federală de Justiție (Bundesgerichtshof), Curtea Federală pentru Litigii de Muncă (Bundesarbeitsgericht), Curtea Federală Fiscală (Bundesfinanzhof), Curtea Federală pentru Contencios Social (Bundessozialgericht), Curtea Administrativă Federală (Bundesverwaltungsgericht) sau Curtea Federală pentru Brevete (Bundespatentgericht).

În cadrul procedurilor penale, judecătorii de profesie sunt asistați de judecători consultanți (Laienrichter). Judecătorii consultanți sunt numiți în această funcție de către autorități și nu primesc nicio retribuție. Teoretic, orice persoană poate fi numită în funcția de judecător consultant fără a i se cere consimțământul și poate refuza doar în circumstanțe excepționale. Judecătorii consultanți participă la ședințele de judecată din cadrul instanțelor teritoriale și la ședințele de judecată privind cauzele penale și cu minori din cadrul instanțelor regionale.

În principiu, judecătorii consultanți au aceleași drepturi de vot ca și judecătorii de profesie, însemnând că aceștia decid împreună cu judecătorii de profesie cu privire la vinovăția inculpatului și la pedeapsa care trebuie aplicată acestuia.

În conformitate cu articolul 36 din Legea privind organizarea instanțelor (GVG), judecătorii consultanți sunt numiți o dată la cinci ani. Doar cetățenii germani pot îndeplini rolul de judecător consultant (articolul 31 din GVG), iar următoarele persoane sunt excluse (articolul 33 din GVG):

  • persoanele cu vârsta sub 25 de ani sau peste 70 de ani și persoanele care ar avea peste 70 de ani la data preluării funcției;
  • persoanele care nu domiciliază în unitatea administrativă relevantă;
  • persoanele inapte pentru funcție din motive de sănătate;
  • persoanele inapte pentru funcție din motiv de cunoaștere insuficientă a limbii germane;
  • persoanele aflate în stare de insolvență.

Persoanele enumerate în continuare nu pot deține funcția de judecător consultant:

  • persoanele care, prin hotărâre judecătorească, au fost declarate inapte să dețină o funcție publică sau care au fost condamnate la pedeapsă cu închisoarea pe o perioadă care depășește șase luni pentru o infracțiune săvârșită cu intenție; sau
  • persoanele anchetate pentru o infracțiune care ar putea rezulta în declararea acestora ca fiind inapte să ocupe o funcție publică (articolul 32 din GVG).

Judecătorii consultanți au dreptul la compensare pentru pierderea de venituri, suma fiind prevăzută în Legea privind remunerarea și compensarea judiciară (Justizvergütungs- und -entschädigungsgesetz) (articolul 55 din GVG). Landurile pun la dispoziție broșuri explicative pentru informarea judecătorilor consultanți cu privire la îndatoririle care le revin. Aceste broșuri sunt disponibile și online. De asemenea, landurile oferă formare pentru judecătorii consultanți.

Grefieri cu atribuții lărgite

Grefierii cu atribuții lărgite (Rechtspfleger) sunt funcționari în cadrul sistemului judiciar german. Reprezentând „al doilea pilon al celei de-a treia puteri”, aceștia îndeplinesc preponderent sarcini cu caracter necontencios (incluzând acțiuni în materie de succesiune, curatelă, diverse chestiuni legate de filiație și adopție, cadastru, aspecte comerciale, societăți cooperative și parteneriate, înregistrarea parteneriatelor, registrul regimurilor matrimoniale, registrul naval etc.). De asemenea, aceștia au competența de a desfășura o serie de alte activități judiciare, de exemplu în cadrul procedurii judiciare de somație de plată, al asistenței judiciare, al executării silite, al vânzării la licitație în cadrul procedurii de executare silită și al punerii sub sechestru judiciar, al insolvenței, în domeniul stabilirii cheltuielilor de judecată, al executării pedepselor, în cadrul procedurilor introduse la Curtea Federală pentru Brevete, precum și în raporturile juridice internaționale.

În prezent, în instanțele teritoriale, numărul grefierilor cu atribuții lărgite depășește numărul judecătorilor. Sarcinile și responsabilitățile grefierilor cu atribuții lărgite sunt stabilite prin Legea privind grefierii cu atribuții lărgite (Rechtpflegergesetz, RPflG). Asemenea judecătorilor, grefierii cu atribuții lărgite sunt independenți și imparțiali în exercitarea atribuțiilor lor și în luarea deciziilor, supunându-se numai legii și dreptului. Hotărârile acestora pot fi, în principiu, atacate în conformitate cu dispozițiile procedurale generale în vigoare.

Baze de date

Site-urile dedicate profesiilor juridice și accesibile publicului larg sunt:

De asemenea, sunt disponibile informații pe site-urile Asociației Judecătorilor din Germania (Deutscher Richterbund) și ale Asociației grefierilor cu atribuții lărgite din Germania (Bund Deutscher Rechtspfleger).

Avocați

În Germania sunt aproximativ 166 000 de avocați. Aceștia trebuie să aibă aceleași studii juridice ca și judecătorii și sunt autorizați să își consilieze și reprezinte clienții în toate chestiunile juridice. Avocații au dreptul să-și exercite profesia atât în cadrul, cât și în afara sălii de judecată; conform dreptului german, nu există o categorie specială de avocați care să pledeze în fața instanței. În principiu, avocații au dreptul să-și reprezinte clienții în orice instanță din Germania; singura excepție o constituie avocații care doresc să-și reprezinte clienții într-o cauză civilă în fața Curții Federale de Justiție, caz în care avocații trebuie să îndeplinească condiții specifice de admitere. Există, de asemenea, o excepție pentru juriștii întreprinderilor (Syndikusanwälte), care sunt avocați angajați de o persoană fără studii juridice pentru a consilia și reprezenta angajatorul în afaceri juridice; juriștii întreprinderilor nu-și pot reprezenta angajatorul în fața anumitor instanțe.

Avocații intră sub incidența dispozițiilor statutare ale Legii federale privind avocații (Bundesrechtsanwaltsordnung, BRAO). Profesia juridică este, de asemenea, autoreglementată prin norme profesionale suplimentare, și anume Codul de conduită profesională a avocaților (Berufsordnung der Rechtsanwälte, BORA) și Codul de conduită pentru avocații specializați (Fachanwaltsordnung, FAO). Remunerarea avocaților este stabilită prin Legea privind remunerarea avocaților (Rechtsanwaltsvergütungsgesetz, RVG).

Avocații pot face parte din una dintre cele 27 de asociații de barouri regionale (Rechtsanwaltskammern) sau din baroul de pe lângă Curtea Federală de Justiție. Barourile răspund de admiterea în profesia juridică. Între altele, acestea răspund și de monitorizarea respectării de către avocați a obligațiilor lor profesionale.

Baze de date

Informații cuprinzătoare privind profesia de avocat pot fi consultate pe site-ul web alBaroului Federal al Avocaților (Bundesrechtsanwaltskammer, BRAK). Asociația Avocaților din Germania (Deutsche Anwaltverein, DAV), care este cea mai mare asociație independentă a avocaților din Germania, oferă, de asemenea, o mare varietate de informații privind profesia de avocat (informații disponibile, de asemenea, în limbile engleză și franceză).

Următoarele site-uri vă pot ajuta să găsiți un avocat: Registrul oficial al avocaților din Germania (Bundesweites Amtliches Anwaltsverzeichnis), care include toți avocații (conținut disponibil în limbile germană și engleză) și Serviciul federal de informații privind avocații (Deutsche Anwaltauskunft).

Avocați specializați în domeniul brevetelor

Există aproximativ 3 500 de avocați specializați în domeniul brevetelor care își desfășoară activitatea în Germania. Avocații specializați în domeniul brevetelor au, de regulă, studii universitare în domeniul științific sau tehnic, urmate de o pregătire juridică suplimentară. Domeniul lor de activitate se limitează la consilierea și reprezentarea clienților în materie de drepturi de proprietate industrială (în special, cu privire la brevete, modele utilitare, mărci și desene), cu accent în special pe procedurile de înregistrare și de monitorizare. Avocații specializați în domeniul brevetelor au dreptul de a-și reprezenta clienții în fața Oficiului German pentru Brevete și Mărci Comerciale, a Curții Federale pentru Brevete și, în anumite circumstanțe, a Curții Federale de Justiție. Cu toate acestea, înaintea instanțelor regionale și a instanțelor regionale superioare, avocații specializați în domeniul brevetelor pot doar să formuleze observații cu privire la cauzele clienților lor, fără a putea desfășura acțiuni ei înșiși.

Avocații specializați în domeniul brevetelor intră sub incidența dispozițiilor statutare ale Legii privind avocații specializați în domeniul brevetelor (Patentanwaltsordnung, PAO) și sunt membri ai Camerei avocaților specializați în domeniul brevetelor (Patentanwaltskammer).

Baze de date

Site-ul Camerei avocaților specializați în domeniul brevetelor oferă informații privind această profesie. Registrul oficial al avocaților specializați în domeniul brevetelor din Germania (Bundesweites Amtliches Patentanwaltsverzeichnis) se regăsește, de asemenea, pe acest site web.

Notari

În Germania există în prezent circa 7 000 de notari practicanți. În principiu, aceștia trebuie să fi urmat aceleași studii juridice ca cele urmate de judecători. Notarii oferă consiliere și sprijin în mod independent, imparțial și obiectiv, pentru efectuarea de acte juridice importante și se ocupă de aspecte juridice în materie de justiție preventivă. Cea mai importantă atribuție a acestora constă în autentificarea actelor juridice.

Dată fiind structura federală a Germaniei, există diferite tipuri de notari. În majoritatea landurilor, notarii își exercită profesia ca ocupație principală („notari cu normă întreagă”, Nurnotariat). Cu toate acestea, în unele landuri, notarii îndeplinesc atribuții notariale în timp ce exercită și profesia de avocat („notar avocat”, Anwaltsnotariat). Toți notarii sunt numiți și supervizați de către autoritatea judiciară regională competentă (Landesjustizverwaltung).

Dispozițiile care reglementează profesia de notar se regăsesc în Legea federală privind notarii (Bundesnotarordnung, BNotO). Remunerarea notarilor este stabilită în Ordonanța privind onorariile (Kostenordnung, KostO).

Notarii sunt membri ai Camerei notarilor din regiunea în care își desfășoară activitatea.

Baze de date

Informații cuprinzătoare privind diverse teme legate de profesia de notar pot fi consultate pe site-ul Camerei Federale a Notarilor (Bundesnotarkammer). Registrul notarilor (Verzeichnis der Notare) de pe acest site vă ajută, de asemenea, să găsiți un notar. Conținutul este disponibil în limbile germană, engleză, franceză și spaniolă.

Alte profesii juridice

Profesii juridice definite în Legea privind serviciile juridice (Rechtsdienstleistungsgesetz, RDG)

Legea privind serviciile juridice permite agenților de recuperare a creanțelor, consultanților privind pensiile și furnizorilor de servicii juridice specializați în legislația unei țări străine să ofere servicii juridice extrajudiciare. În anumite cazuri, agenții de recuperare a creanțelor și consultanții privind pensiile pot inclusiv să-și reprezinte clienții înaintea unei instanțe judecătorești. Aceștia pot face acest lucru cu condiția să fie înregistrați (aprobarea se obține prin depunerea unei cereri în instanță). Numele tuturor persoanelor înregistrate sunt incluse în Registrul serviciilor juridice.

Nu există nicio obligație legală ca acești furnizori de servicii să fie membri ai unei camere sau ai unei asociații profesionale specifice. Unii agenți de recuperare a creanțelor sau consultanți privind pensiile aparțin de organisme profesionale, cele mai mari dintre acestea fiind Asociația federală a agențiilor de recuperare a creanțelor din Germania (Bundesverband Deutscher Inkassounternehmen), Asociația federală a consilierilor juridici/furnizorilor de servicii juridice din Germania (Bundesverband Deutscher Rechtsbeistände/Rechtsdienstleister) și Asociația federală a consultanților privind pensiile (Bundesverband der Rentenberater).

Baze de date

Este posibilă consultarea Registrului serviciilor juridice, care prezintă o listă cu furnizorii de servicii juridice și o listă cu instanțele cu competențe de înregistrare, prin intermediul portalului de justiție al Germaniei. O varietate de informații suplimentare sunt disponibile pe site-urile următoarelor organizații: Asociația federală a agențiilor de recuperare a creanțelor din GermaniaAsociația federală a consilierilor juridici/furnizorilor de servicii juridice din Germania și Asociația federală a consultanților privind pensiile din Germania.

Organizații care oferă servicii juridice gratuite

În Germania, numeroase organizații caritabile furnizează consultanță juridică gratuită [în conformitate cu articolele 6 și 8 din Legea privind serviciile juridice (Rechtsdienstleistungsgesetz)]. Printre principalele asociații care oferă consultanță de acest tip se numără:

Link-uri relevante

Portalul comun de justiție comun al guvernului federal și al landurilor

Informații cu privire la instanțe și parchete, Ministerul Federal al Justiției și Protecției Consumatorilor

Ministerul Federal al Justiției și Protecției Consumatorilor

Ministerul Justiției din Hamburg

Ministerul Justiției din Berlin

Ministerul Justiției din Bavaria

Asociația Judecătorilor din Germania

Baroul Federal al Avocaților

Registrul oficial al avocaților din Germania

Asociația Avocaților din Germania

Serviciul federal de informații privind avocații

Camera avocaților specializați în domeniul brevetelor

Registrul notarilor

Camera Federală a Notarilor

Registrul serviciilor juridice

Asociația federală pentru bunăstarea lucrătorilor din Germania

Caritas

Diakonie

Serviciul social central al evreilor din Germania

Crucea Roșie Germană

Asociația creștină neconfesională pentru asistență socială

Ultima actualizare: 10/01/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.