Tipuri de profesii juridice

Estonia

Această pagină vă oferă o imagine a organizării profesiilor juridice în Estonia.

Conținut furnizat de
Estonia

Profesii juridice – introducere

Profesiile juridice din Estonia sunt următoarele:

  • procurori;
  • judecători;
  • judecători consultanți;
  • judecători asistenți și înalți funcționari judiciari;
  • avocați;
  • notari;
  • executori judecătorești și
  • administratori judiciari.

Procurori

Organizare

Parchetul este o entitate guvernamentală aflată în subordinea Ministerului Justiției. Acesta este structurat pe două niveluri: Parchetul General (ca birou al Procurorului General) și patru parchete districtuale.

Parchetul General are competență pe întreg teritoriul Estoniei, iar competența parchetelor districtuale corespunde cu cea a prefecturilor de poliție. Parchetul General este condus de Procurorul General, care este numit pentru un mandat de 5 ani de guvernul estonian, la propunerea Ministrului Justiției, după avizul Comisiei de afaceri juridice a Parlamentului estonian.

Anual, cu ocazia sesiunii parlamentare de primăvară, Procurorul General trimite Comisiei constituționale a Parlamentului un raport privind activitatea desfășurată în anul calendaristic anterior, în cadrul competențelor atribuite Parchetului prin lege.

Parchetele districtuale sunt conduse de procurori șefi, numiți, de asemenea, pentru un mandat de 5 ani de către Ministrul Justiției, la propunerea Procurorului General.

În Estonia există în total opt tipuri de procurori: Procurorul General, procurori publici șefi, procurori publici și procurori asistenți în cadrul Parchetului General; procurori șefi, procurori superiori, procurori speciali, procurori districtuali și procurori asistenți în cadrul parchetelor districtuale.

Puteți consulta și Legea privind organizarea parchetelor.

Roluri și responsabilități

În temeiul Legii privind organizarea parchetelor, parchetele:

  • participă la planificarea supravegherii necesare pentru prevenirea și detectarea infracțiunilor;
  • coordonează procedurile penale precontencioase, asigurând legalitatea și eficacitatea acestora;
  • reprezintă organele de urmările penală în fața instanței;
  • îndeplinesc alte sarcini care revin parchetelor în temeiul legii.

Parchetul își desfășoară activitatea în mod independent și în conformitate cu Legea privind organizarea parchetelor.

În calitate de coordonator al procedurilor penale, procurorul ghidează organele de urmărire penală în procesul de strângere a probelor și decide cu privire la punerea sub acuzare a unei persoane pe baza faptelor stabilite.

În conformitate cu statutul Parchetului,
Parchetul General:

  • asigură legalitatea și eficacitatea procedurilor penale precontencioase și reprezintă organele de urmările penală în fața instanțelor de orice grad de jurisdicție în ceea ce privește infracțiunile comise în îndeplinirea îndatoririlor oficiale, infracțiunile economice, infracțiunile legate de obligațiile militare, infracțiunile de mediu, infracțiunile legate de administrarea justiției și criminalitatea organizată, infracțiunile de natură transfrontalieră sau care au antrenat o reacție publică deosebită, precum și infracțiunile împotriva umanității și securității internaționale, cele mai grave infracțiuni împotriva statului, infracțiunile comise de procurori și alte infracțiuni repartizate spre soluționare de către Procurorul General;
  • analizează, supraveghează și oferă îndrumări cu privire la activitatea parchetelor districtuale, analizează și formulează concluzii de ordin general privind practicile judiciare și practicile aplicate la nivelul parchetelor;
  • îndeplinește obligațiile care rezultă din cooperarea internațională, inclusiv cele legate de participarea la activitățile desfășurate de Eurojust;
  • participă la elaborarea legilor, a regulamentelor și a ordinelor administrative ale Guvernului Republicii, precum și a regulamentelor și ordinelor Ministrului Justiției privind activitățile Parchetului;
  • participă la elaborarea planurilor de dezvoltare privind parchetul și funcțiile acestuia;
  • organizează activitățile de relații cu publicul ale parchetului și informează publicul larg cu privire la operațiunile desfășurate de parchet;
  • organizează activitățile de resurse umane și de formare profesională ale parchetului, se ocupă de aspectele legate de sănătatea și securitatea în muncă a funcționarilor și angajaților și ține evidența dosarelor de personal;
  • organizează sarcinile de natură administrativă care revin comisiei de evaluare a procurorilor;
  • întocmește proiectul de buget al parchetului și se asigură că resursele bugetare sunt utilizate conform destinației acestora;
  • organizează procesul de administrare a activelor statului aflate în posesia parchetului;
  • îndeplinește alte funcții care îi revin în temeiul legii, prin decizie a parlamentului (Riigikogu), prin decret al Președintelui Republicii, prin regulament sau ordonanță a Guvernului sau prin regulament sau ordin al Ministrului Justiției.

Judecători

Organizare

Un judecător trebuie să fie o persoană de cetățenie estoniană, care a obținut o diplomă de master în drept recunoscută la nivel național, o calificare echivalentă în sensul articolului 28 alineatul (22) din Legea educației din Republica Estonia sau o calificare echivalentă în străinătate, are cunoștințe avansate de limba estonă, are o moralitate ireproșabilă și posedă competențele și însușirile personale necesare pentru a desfășura activitatea de judecător. Judecătorii sunt numiți în funcție pe viață. Ministrul Justiției nu are dreptul de a da instrucțiuni judecătorilor și nu are autoritate disciplinară asupra acestora. Un judecător poate fi eliberat din funcție numai pe baza unei hotărâri judecătorești care a intrat în vigoare. Judecătorii pot să-și exercite profesia până la vârsta de 67 de ani, dar această limită de vârstă poate fi prelungită.

Următoarele persoane nu pot fi numite în funcția de judecător:

  • persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni;
  • persoanele care au fost eliberate din funcția de judecător, notar sau executor judecătoresc;
  • persoanele care au fost excluse din Baroul din Estonia;
  • persoanele care au fost excluse din administrația publică din motive disciplinare;
  • persoanele aflate în faliment;
  • persoanele a căror activitate profesională în calitate de auditor a încetat, cu excepția încetării voluntare;
  • persoanele cărora li s-a retras dreptul de a exercita activitatea de agent în domeniul brevetelor, cu excepția cazului în care această retragere s-a produs la cerere.
  • persoanele cărora li s-a retras dreptul de a exercita activitatea de traducător jurat în baza articolului 28 alineatul (3) punctul (3) din Legea traducătorilor jurați.

Persoanele care, după ce au obținut calificarea relevantă, au dobândit o experiență de minimum 5 ani în domeniul juridic sau și-au desfășurat activitatea în calitate de grefier sau de înalt funcționar judiciar timp de cel puțin 3 ani și au promovat examenul de admitere în magistratură sau beneficiază de o scutire în acest sens pot fi numite ca judecător la o instanță regională sau administrativă.

Avocații experimentați și recunoscuți care au promovat examenul de admitere în magistratură pot fi numiți judecători la instanțele districtuale. Persoanele care exercitau funcția de judecător în momentul numirii nu au obligația de a susține examenul de admitere în magistratură.

Avocații experimentați și recunoscuți pot fi numiți judecători la Curtea Supremă.

Judecătorii sunt numiți prin concurs public.

Judecătorilor nu li se permite să exercite alte activități în afară de cea de judecător, cu excepția activităților de învățământ și de cercetare. Aceștia trebuie să informeze președintele instanței în legătură cu orice alte astfel de activități desfășurate în afara instanței. Aceste activități desfășurate în afara instanței nu trebuie să aducă atingere îndeplinirii atribuțiilor oficiale ale judecătorului și nici obligației de imparțialitate pe care o au judecătorii în administrarea justiției. Un judecător nu poate fi membru al Parlamentului (Riigikogu) sau al unui consiliu local, membru al unui partid politic, fondator al unei societăți comerciale, asociat sau membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere al unei societăți, director al unei sucursale a unei societăți străine, administrator judiciar, membru al unui comitet al creditorilor, administrator special al unor bunuri imobile sau arbitru ales de către una dintre părțile la un litigiu.

Judecătorii pot fi eliberați din funcție numai prin hotărâre judecătorească. Un judecător de la instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție poate face obiectul urmăririi penale în timpul mandatului său numai la propunerea plenului reuniunii judecătorilor Curții Supreme și după obținerea consimțământului Președintelui Republicii. Un judecător de la Curtea Supremă poate face obiectul urmăririi penale în timpul mandatului său numai la propunerea Cancelarului pentru Justiție și după obținerea consimțământului majorității membrilor parlamentului estonian.

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii, stagiul pregătitor aferent și obligațiile acestora sunt prevăzute în Legea privind organizarea instanțelor.

Roluri și responsabilități

Profesia de judecător este reglementată prin lege. Un cod deontologic a fost adoptat de către plenul reuniunii judecătorilor din Estonia (en banc). Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul web al instanțelor estoniene și pe site-ul web al Curții Supreme.

Rolul unui judecător este de a înfăptui justiția în conformitate cu dispozițiile Constituției și ale legilor, în temeiul cărora judecătorul stabilește o soluție justă pentru părțile cauzei. Judecătorul determină evoluția dreptului prin interpretarea legilor și prin cercetare.

Judecătorul își îndeplinește atribuțiile oficiale în mod imparțial, fără a ține seama de interesele proprii și respectă interesele funcției sale chiar și în afara activității sale profesionale. Judecătorul trebuie să dea dovadă de un comportament ireproșabil atât în cadrul activităților sale profesionale, cât și în afara acestora și trebuie să se abțină de la întreprinderea unor acțiuni care pot afecta reputația instanței. Judecătorul nu poate dezvălui informații de care a luat cunoștință în cadrul unei ședințe de judecată desfășurate cu ușile închise sau în cadrul discuțiilor prilejuite de negocierile judiciare. Obligația de confidențialitate se aplică pe termen nelimitat, inclusiv după pensionarea judecătorului. Judecătorul trebuie să supravegheze judecătorii din instanțele de prim grad care au mai puțin de 3 ani de experiență, pe cei care urmează stagiul de pregătire pentru a deveni judecători asistenți și studenții care efectuează stagiul de pregătire. Un judecător nu poate avea în supraveghere mai mult de două persoane în același timp. Judecătorul are obligația să își perfecționeze permanent cunoștințele și competențele profesionale și să participe la cursuri de formare profesională.

Garanții sociale acordate judecătorilor

Prin lege, judecătorii beneficiază de diferite garanții sociale, cum ar fi un salariu oficial al profesiei, remunerație suplimentară, pensie de magistrat, concediu, robe oficiale și alte avantaje sociale.

Salariile profesiei de judecător sunt prevăzute în Legea privind salariile funcționarilor numiți de Parlament și de Președintele Republicii.

Baza legală pentru stabilirea pensiei unui judecător este prevăzută în Legea privind organizarea instanțelor.

Pensia unui judecător este formată din pensia pentru limită de vârstă, pensia complementară, pensia de invaliditate și pensia de urmaș la care au dreptul membrii familiei judecătorului. Atât timp cât se află în activitate, judecătorii nu primesc pensie. Dacă, după pensionare, un judecător desfășoară o altă activitate, acesta primește pensia pentru profesia de judecător în întregime, indiferent de veniturile pe care le obține din alte activități. Pensia de judecător nu este plătită persoanelor eliberate din funcție pentru o abatere disciplinară sau celor condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. Pensia de judecător se retrage persoanelor condamnate pentru o infracțiune legată de administrarea justiției.

Judecătorul are dreptul la concediul anual de odihnă. Durata concediului anual de odihnă este de 35 de zile calendaristice, la care se adaugă un concediu suplimentar de până la 7 zile calendaristice, acordat pentru vechimea în muncă în calitate de judecător, cu respectarea condițiilor prevăzute în Legea privind organizarea instanțelor.

Judecători consultanți

Judecătorii consultanți participă la administrarea justiției la instanțele regionale numai în cauzele penale care au ca obiect săvârșirea de infracțiuni grave. În procesul de înfăptuire a justiției, judecătorul consultant are același statut, precum și aceleași drepturi și responsabilități ca și cele ale unui judecător. Judecătorul consultant poate avea un mandat de până la 4 ani, trebuie să fie cetățean estonian cu capacitate de exercițiu și vârsta cuprinsă între 25 și 70 de ani, să aibă domiciliul în Estonia, să aibă cunoștințe avansate de limba estonă la nivel C1 în conformitate cu dispozițiile Legii privind cunoașterea limbii sau la un nivel echivalent și calitățile morale corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuțiilor unui judecător consultant. Un judecător consultant nu poate fi numit pentru mai mult de două mandate consecutive.

Următoarele persoane nu pot fi numite în funcția de judecător consultant: persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni; persoanele aflate în faliment; persoanele inapte din punct de vedere medical; persoanele care au o adresă permanentă (și anume o adresă înscrisă în registrul populației) de mai puțin de un an pe teritoriul colectivității locale care le înaintează candidatura ca judecător consultant; persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul instanțelor, al parchetelor sau al serviciilor securității interne; persoanele care lucrează în armată; avocații, notarii sau executorii judecătorești; membrii guvernului sau ai administrațiilor locale estoniene; președintele Republicii sau membrii Riigikogu. Persoanele acuzate de a fi săvârșit o infracțiune nu pot fi numite judecători consultanți pe parcursul derulării procedurilor penale.

În esență, rolul judecătorului consultant este de a reprezenta, în procesul de înfăptuire a justiției, perspectiva unei persoane obișnuite care privește procedurile judiciare mai degrabă din punct de vedere uman decât juridic. Consiliile locale sunt răspunzătoare de alegerea candidaților pentru funcția de judecător consultant.

Judecători asistenți și înalți funcționari judiciari

Judecătorul asistent este un funcționar al instanței care îndeplinește atribuții stabilite prin lege. Judecătorul asistent este imparțial, însă trebuie să ducă la îndeplinire instrucțiunile unui judecător, în limitele impuse de lege. Un judecător asistent este abilitat să înscrie date în diferitele registre (de exemplu, registrul funciar, registrul comerțului) și să emită ordine privind modul de ținere a acestora, inclusiv ordine de aplicare a sancțiunilor. Judecătorii asistenți pot aplica o procedură accelerată de somație de plată. Toate restricțiile care se aplică exercitării funcției de judecător sunt aplicabile și judecătorilor asistenți.

Oricine poate fi numit în funcția de judecător asistent dacă a obținut o diplomă de master în drept recunoscută la nivel național, o calificare echivalentă în sensul articolului 28 alineatul (22) din Legea educației din Republica Estonia sau o calificare echivalentă în străinătate, are cunoștințe avansate de limba estonă la nivelul C1, în conformitate cu Legea privind cunoașterea limbii, sau la un nivel echivalent, are o moralitate ireproșabilă și a finalizat stagiul pregătitor pentru a deveni judecător asistent, cu excepția cazului în care comisia de evaluare a scutit persoana respectivă de parcurgerea stagiului pregătitor menționat. Persoanele care au promovat examenul de admitere în magistratură pot fi numite, de asemenea, în funcția de judecător asistent.

Următoarele persoane nu pot fi numite în funcția de judecător asistent: persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni; persoanele care au fost eliberate din funcția de judecător, notar sau executor judecătoresc; persoanele care au fost excluse din Baroul din Estonia; persoanele care au fost excluse din administrația publică din motive disciplinare; persoanele aflate în faliment; persoanele a căror activitate profesională în calitate de auditor a încetat, cu excepția încetării voluntare; persoanele cărora li s-a retras dreptul de a exercita activitatea de agent în domeniul brevetelor, cu excepția cazului în care această retragere s-a produs la cerere; persoanele cărora li s-a retras dreptul de a exercita activitatea de traducător jurat în baza articolului 28 alineatul (3) punctul (3) din Legea traducătorilor jurați; persoanele care au fost eliberate din funcția de judecător din cauza nepotrivirii pentru această funcție, pentru o perioadă de 3 ani de la numirea acestora.

Judecătorii asistenți sunt numiți în urma unui concurs public.

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii asistenți sunt prevăzute în Legea privind organizarea instanțelor.

Un înalt funcționar judiciar este un funcționar al instanței care participă, fie în mod independent, fie sub supravegherea unui judecător, la pregătirea și instrumentarea cauzelor în măsura prevăzută de Legea privind procedurile judiciare. Un înalt funcționar judiciar poate să efectueze toate actele pe care le efectuează un judecător asistent sau un alt funcționar al instanței și poate lua toate deciziile pe care le ia un judecător asistent sau un alt funcționar al instanței, în conformitate cu Legea privind procedurile judiciare. Un înalt funcționar judiciar este independent în exercitarea atribuțiilor sale, dar trebuie să urmeze instrucțiunile unui judecător în măsura permisă de lege.

Cerințele aplicabile unui înalt funcționar judiciar sunt aceleași cu cele aplicabile unui judecător asistent. Ocuparea unui post vacant de înalt funcționar judiciar se face prin concurs public.

Următoarele persoane nu pot fi numite în funcția de înalt funcționar judiciar: persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție; persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție împotriva statului, indiferent dacă s-a radiat sau nu această mențiune din cazierul judiciar; persoanele decăzute din dreptul de a exercita funcția de înalt funcționar judiciar printr-o hotărâre judecătorească executorie; persoanele cu statut de rudă apropiată sau partener al unei persoane care supervizează în mod direct un înalt funcționar judiciar.

Pe lângă înalții funcționari judiciari  Word (521 Kb) en și judecătorii asistenți  PDF (373 Kb) en, din categoria funcționarilor de instanță mai fac parte președinții de instanță  PDF (367 Kb) en și grefierii de ședință de judecată  PDF (364 Kb) en.

Avocați

În categoria profesională a avocaților sunt incluși avocații și avocații-asistenți.

Avocații sunt membri ai Baroului din Estonia și activitatea acestora este reglementată de Legea privind Baroul. Orice persoană care îndeplinește cerințele impuse în Legea privind Baroul și a promovat examenul de admitere în Barou poate fi membru al Baroului din Estonia.

Baroul din Estonia este o asociație profesională autonomă constituită în scopul furnizării de servicii juridice atât în interes public, cât și în interes privat și care protejează drepturile profesionale ale avocaților. Baroul din Estonia monitorizează activitățile profesionale ale membrilor săi și respectarea de către aceștia a cerințelor de etică profesională. În plus, Baroul din Estonia organizează formarea profesională internă a avocaților, precum și acordarea de asistență judiciară din partea statului. Prin intermediul membrilor săi, Baroul asigură acordarea de asistență judiciară finanțată de stat.

Baroul din Estonia acționează prin intermediul organelor sale. Acestea includ Adunarea Generală, Consiliul, Președintele, Comitetul de Audit, Curtea de Onoare și Comitetul de evaluare a adecvării profesionale.

Avocații au competența:

  • de a reprezenta și de a apăra clienții în instanță, în procedurile precontencioase și în alte proceduri, atât în Estonia, cât și în afara granițelor sale;
  • de a reuni elementele de probă;
  • de a alege conform propriei voințe și de a utiliza mijloace și măsuri legale pentru furnizarea de servicii juridice;
  • de a obține de la autoritățile naționale și locale informațiile necesare pentru furnizarea de servicii juridice, de a avea acces la documente și de a obține copii sau extrase din acestea, cu excepția cazului în care legea interzice accesul avocaților la informațiile și documentele respective;
  • de a prelucra date cu caracter personal aparținând altor persoane decât clienților lor, obținute în conformitate cu un contract sau un document juridic, inclusiv categorii speciale de date cu caracter personal, fără consimțământul persoanelor respective, în cazul în care acest lucru este necesar pentru furnizarea de servicii juridice;
  • de a certifica semnăturile și copiile după documentele înaintate instanței și altor organisme oficiale ca parte a serviciilor juridice furnizate unui client;
  • de a furniza servicii de tip persoană de contact pentru comunicarea actelor de procedură;
  • de a îndeplini atribuții de arbitri sau conciliatori în cadrul procedurii stabilite în Legea privind concilierea;
  • de a îndeplini atribuții de administratori judiciari, dacă sunt membri ai Camerei executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari.

Avocații asistenți au aceleași prerogative ca și avocații, în limitele prevăzute de lege.

Avocații asistenți nu pot fi arbitri sau conciliatori în cadrul procedurii stabilite în Legea privind concilierea. Aceștia nu au dreptul să reprezinte sau să apere clienți la Curtea Supremă, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Avocații asistenți nu pot îndeplini atribuții de administratori judiciari.

Avocatul asistent poate oferi servicii juridice numai sub supravegherea avocatului coordonator.

În exercitarea activității sale de furnizare de servicii juridice, avocatul acționează în mod independent și în conformitate cu legile, actele juridice și deciziile adoptate de organele Baroului din Estonia, cu cerințele codului deontologic al avocaților, cu bunele practici și cu propria conștiință.

Informațiile comunicate unui avocat sunt confidențiale. Avocații, angajații Baroului din Estonia sau reprezentanții unui birou de avocatură audiați în calitate de martor nu pot fi interogați și nu li se pot cere explicații cu privire la informațiile care le-au fost aduse la cunoștință în cadrul activității lor de furnizare de servicii juridice.

Suporturile de date referitoare la furnizarea de servicii juridice de către un avocat sunt inviolabile.

Îndeplinirea de către un avocat a atribuțiilor sale profesionale nu poate conduce la identificarea sa cu un anumit client sau cu acțiunea în instanță a clientului respectiv.

Avocatul nu poate fi reținut, supus unei percheziții sau arestat preventiv pentru motive legate de activitatea sa profesională, cu excepția cazului în care există o hotărâre pronunțată în acest sens de o instanță regională. Biroul de avocatură prin intermediul căruia un avocat oferă servicii juridice nu poate fi supus unei percheziții din motive legate de activitatea profesională a avocatului respectiv.

Puteți găsi o listă cuprinzând avocați și birouri de avocatură, precum și alte informații utile pe site-ul web Baroului din Estonia. Funcția „Găsiți un avocat”, permite, de asemenea, identificarea unui avocat pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Baze de date juridice

Nu există alte baze de date în afara celor enumerate anterior.

Consilieri juridici

Activitatea profesională a consilierilor juridici nu este reglementată prin lege în Estonia.

Notari

Organizare

Toți notarii din Estonia au aceleași competențe. Profesia de notar este reglementată de Legea privind activitatea notarială. Responsabilitatea pentru reglementarea și gestionarea activităților profesionale ale notarilor revine Ministerului Justiției și Camerei Notarilor. Camera Notarilor este o instituție juridică de drept public, ai cărei membri sunt toți notarii numiți în funcție. Atribuțiile acesteia includ monitorizarea măsurii în care notarii își desfășoară activitățile profesionale într-un mod conștiincios și corect, armonizarea activităților profesionale ale notarilor, organizarea formării profesionale pentru notari, organizarea stagiilor de pregătire a candidaților, administrarea și dezvoltarea sistemului electronic de informații pentru notari și furnizarea de asistență Ministrului Justiției în ceea ce privește activitățile de supraveghere etc. Site-ul web al Camerei Notarilor oferă informații privind notarii și activitatea pe care o desfășoară aceștia.

Roluri și responsabilități

Notarul îndeplinește o misiune de drept public. Acesta este împuternicit de stat să ateste, la cererea persoanelor, fapte și evenimente care au semnificație juridică și să efectueze alte acte notariale pentru a asigura securitatea juridică.

Notarul trebuie să fie imparțial, loial și independent în activitățile sale. Acesta are obligația de a stabili intențiile reale ale părților unei tranzacții și circumstanțele necesare pentru încheierea unei tranzacții corecte, precum și de a explica părților diferitele modalități de realizare a tranzacției și efectele acesteia.

Notarii trebuie să efectueze următoarele acte notariale la cererea persoanelor:

  • să ofere legalizare notarială (pentru diverse contracte, procuri, testamente) și autentificare notarială (copii, semnături, materiale imprimate etc.);
  • să soluționeze aspecte legate de succesiune;
  • să elibereze certificate legate de întocmirea actelor notariale care urmează a fi executate în Estonia, în baza articolului 60 sau în baza anexei II la Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 351, 20.12.2012, p. 1);
  • să elibereze certificate privind eficiența juridică a actelor notariale în Estonia, în baza articolului 59 alineatul (1) sau în baza anexei II la Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor (JO L 201, 27.7.2012, p. 107) și să elibereze certificate legate de întocmirea actelor notariale care urmează a fi executate în Estonia, în baza articolului 60 alineatul (2) și anexei II;
  • să elibereze extrase privind întocmirea actelor notariale care urmează a fi executate în Estonia, în baza articolului 48 alineatul (3) și a anexelor III și IV la Regulamentul (CE) nr. 4/2009 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere (JO L 7, 10.1.2009, p. 1);
  • să declare invaliditatea procurilor în conformitate cu Legea privind legalizarea notarială;
  • să declare executorii acordurile încheiate prin intermediul unui avocat cu atribuții de conciliator sau prin intermediul unui alt notar;
  • să elibereze certificate (apostile);
  • la cererea persoanelor juridice, să depună declarațiile financiare anuale ale acestora la instanța care administrează registrul;
  • să certifice căsătorii și divorțuri și să pregătească înscrierile referitoare la căsătorii și divorțuri;
  • să primească depozite de valori, titluri de valori mobiliare și documente;
  • să faciliteze accesul la datele înscrise în registrul ținut de departamentul de carte funciară sau de departamentul de înregistrare sau la un document cuprins în acest registru;
  • să transmită notificări și cereri către autoritatea administrativă responsabilă de domeniul economic la solicitarea unei întreprinderi, să primească acte sau alte informații de la autoritățile administrative responsabile de domeniul economic și să transmită un act administrativ către o întreprindere;
  • să înscrie informații în registru la cererea unei întreprinderi;
  • la cererea unei persoane juridice sau a unui administrator judiciar, să furnizeze informații cu privire la beneficiarul real.

Clientul trebuie să achite notarului onorariul stabilit prin lege pentru aceste tranzacții.

Notarii pot oferi următoarele servicii oficiale:

  • consiliere juridică în afara procedurii de autentificare;
  • consultanță cu privire la legislația fiscală și la dreptul altor țări, în cadrul unei proceduri de autentificare sau în afara unei astfel de proceduri;
  • conciliere în temeiul Legii privind concilierea;
  • activitate de arbitraj în baza Codului de procedură civilă;
  • organizarea de licitații, sesiuni de votare, loterii și tragere la sorți, precum și atestarea rezultatelor acestora;
  • prezidarea sesiunilor de depunere a jurământului și autentificarea declarațiilor date sub jurământ;
  • transmiterea de petiții și notificări care nu au legătură cu îndatoririle oficiale și eliberarea de certificate privind transmiterea sau imposibilitatea de a transmite astfel de petiții și/sau notificări;
  • furnizarea de servicii de tip persoană de contact pentru comunicarea actelor de procedură;
  • acceptarea de depozite de valori cu excepția banilor în numerar, de titluri de valori mobiliare, de documente sau alte obiecte, în cazul în care acesta nu reprezintă un act notarial sau o îndatorire oficială legată de actul notarial;
  • furnizarea de răspunsuri la solicitări de explicații primite din partea unei întreprinderi.

Puteți găsi informații privind serviciile notariale oficiale pe site-ul web al Camerei Notarilor. Onorariul perceput pentru serviciile notariale este convenit între client și notar înainte de prestarea serviciilor respective.

Alte profesii juridice

Executori judecătorești

În Estonia, profesia de executor judecătoresc este o profesie juridică liberală: executorii judecătorești acționează în nume propriu și poartă răspunderea propriilor acțiuni. Executorul judecătoresc trebuie să fie imparțial și responsabil în îndeplinirea atribuțiilor sale. Activitatea oficială a profesiei de executor judecătoresc este reglementată de Legea privind executorii judecătorești.

Camera executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari (denumită în continuare „Camera”) a fost înființată în ianuarie 2010 ca organizație profesională comună a executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari. Activitățile oficiale ale executorilor judecătorești, supravegherea acestora, răspunderea disciplinară și activitățile organizației profesionale sunt reglementate de Legea privind executorii judecătorești. Rolul Camerei este de a dezvolta și de a promova profesiile juridice liberale, inclusiv elaborarea de bune practici oficiale și profesionale și monitorizarea respectării acestora, de a formula recomandări pentru armonizarea activităților profesionale, de a organiza formarea profesională, de a dezvolta sistemele de informații etc. În cadrul Camerei funcționează și o curte de onoare. Puteți găsi mai multe informații privind activitățile Camerei pe site-ul web al acesteia.

Îndatoririle profesionale ale executorilor judecătorești sunt următoarele:

  1. să efectueze procedurile de executare silită în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură privind executarea silită;
  2. să notifice/comunice documente în conformitate cu dispozițiile codurilor procedurale;
  3. să inventarieze patrimonii și să le administreze în conformitate cu Legea privind succesiunea;
  4. să organizeze licitații în afara procedurii de executare silită, în cazurile și în temeiul procedurii stabilite prin lege, la cererea unei instanțe sau a unui organ administrativ;
  5. să acționeze ca intermediar în legătură cu alocațiile de întreținere primite dintr-un alt stat, în baza Legii privind prestațiile familiale;
  6. să întocmească profiluri pentru executarea silită a debitorilor.

Onorariul executorului judecătoresc pentru îndeplinirea acestor îndatoriri oficiale este stabilit prin Legea privind executorii judecătorești.

La solicitarea unei persoane, executorul judecătoresc poate presta următoarele servicii profesionale:

  1. organizarea de licitații pentru bunuri imobile și mobile
  2. comunicarea actelor de procedură;
  3. oferirea de consultanță juridică și întocmirea de acte, în cazul în care deține un nivel de pregătire profesională corespunzător celui prevăzut la articolul 47 alineatul (1) punctul (1) din Legea privind organizarea instanțelor.
  4. furnizarea de servicii de constatare a faptelor juridice în afara procedurilor judiciare;
  5. activitate de conciliere în conformitate cu Legea privind concilierea;
  6. activitate de arbitraj în baza Codului de procedură civilă.

Executorii judecătorești au dreptul de a refuza să ofere un serviciu profesional.

Condițiile de furnizare a serviciilor profesionale și procedura de remunerare urmează a fi stabilite în scris de comun acord cu solicitantul serviciilor, înainte de furnizarea acestora. Condițiile și remunerația convenite trebuie să fie în conformitate cu principiile unei bune practici profesionale.

Atunci când furnizează servicii profesionale, executorii judecătorești nu își pot exercita acele drepturi conferite prin lege executorilor judecătorești pentru îndeplinirea îndatoririlor profesionale sau care decurg din funcția deținută.

Informații privind serviciile oferite de executorii judecătorești sunt disponibile pe site-ul web al Camerei.

Controlul de stat asupra îndeplinirii îndatoririlor oficiale ale executorilor judecătorești este exercitat de Ministerul Justiției și de Cameră.

Executorii judecătorești răspund pentru prejudiciile cauzate în mod nedrept în exercitarea activităților lor profesionale, inclusiv în cazul în care prejudiciul a fost cauzat de un angajat al acestora. În cazul în care cererile de despăgubire pentru prejudiciul cauzat de fapta profesională a unui executor judecătoresc nu pot fi acoperite prin activele unui executor judecătoresc sau ale oricărei alte persoane responsabile de producerea prejudiciului sau dacă aceste cereri nu pot fi satisfăcute în totalitate, răspunderea pentru prejudiciul cauzat revine Camerei. Statul poartă răspunderea finală pentru acțiunile întreprinse de către executorii judecătorești. Atât Camera, cât și statul, au drept de regres împotriva persoanei răspunzătoare pentru prejudiciul produs; de asemenea, statul are drept de regres împotriva Camerei.

Administratori judiciari

Un administrator judiciar este o persoană numită de instanță care, în temeiul funcției sale, efectuează tranzacții și alte acțiuni privind un patrimoniu aflat în faliment și reprezintă debitorul în instanță în litigiile referitoare la acest patrimoniu. Principala obligație a unui administrator judiciar este de a proteja drepturile și interesele tuturor creditorilor și ale debitorului și de a asigura desfășurarea unor proceduri de faliment legale, prompte și rezonabile din punct de vedere financiar. Administratorul judiciar își îndeplinește îndatoririle în nume personal. Următoarele persoane pot acționa în calitate de administrator judiciar: persoanele fizice cărora Camera le-a conferit autoritatea de a acționa ca administrator judiciar, avocații, auditorii statutari și executorii judecătorești. Camera ține o listă a administratorilor judiciari. Lista include, de asemenea, informații privind toate persoanele autorizate să îndeplinească atribuții de administrator judiciar și poate fi accesată pe site-ul web al Camerei. Administratorii judiciari incluși în această listă trebuie să se asigure că informațiile care îi privesc sunt corecte.

Principalele îndatoriri ale unui administrator judiciar sunt următoarele:

  1. să stabilească valoarea creanțelor creditorilor, să administreze patrimoniul aflat în faliment, să se ocupe de constituirea și de vânzarea patrimoniului, precum și de stingerea creanțelor creditorilor pe baza patrimoniului respectiv;
  2. să stabilească motivele și data insolvenței debitorului;
  3. să facă demersuri, acolo unde este cazul, pentru a asigura continuarea desfășurării activității profesionale a debitorului;
  4. să organizeze, dacă este cazul, lichidarea activelor debitorului, dacă acesta este o persoană juridică;
  5. să ofere informații creditorilor și debitorului în cazurile prevăzute de lege;
  6. să întocmească un raport privind activitățile realizate și să ofere informații privind procedurile de faliment instanței, responsabilului pentru supravegherea procedurii de faliment și Comitetului pentru faliment.

Controlul public al activităților administratorilor judiciari este efectuat de Ministerul Justiției, pe baza plângerilor și a altor informații primite cu privire la administratorul judiciar în sensul că există motive să se considere că acesta nu și-a îndeplinit îndatoririle. În cadrul acțiunii de monitorizare a activităților unui administrator judiciar, Ministerul Justiției are dreptul să verifice dacă activitățile profesionale ale acestuia sunt corespunzătoare și legale. Ministrul Justiției poate lua măsuri disciplinare împotriva unui administrator judiciar care nu-și îndeplinește îndatoririle stipulate în actele legislative care stabilesc activitățile profesionale ale administratorilor judiciari. Ministrul Justiției nu poate lua măsuri disciplinare împotriva avocaților care îndeplinesc îndatoriri de administrator judiciar. Cu toate acestea, ministrul are dreptul de a introduce o acțiune la curtea de onoare din cadrul Baroului.

Pe lângă controlul public, activitățile administratorilor judiciari sunt monitorizate și de Comitetul pentru faliment, de Adunarea generală a creditorilor, de instanță și de Cameră, fiecare în domeniul său de competență.

Link-uri relevante

Ministerul Justiției

Organizația non-profit Alianța Avocaților

Fundația Biroul de asistență juridică

Baroul din Estonia

Parchetul

Camera Notarilor

Camera executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari

Ultima actualizare: 20/04/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.