Instanțe judecătorești naționale

Ungaria

Această secțiune oferă informații cu privire la organizarea instanțelor de drept comun din Ungaria.

Conținut furnizat de
Ungaria

Instanțe de drept comun – Introducere

Sistemul de justiție civilă

Instanțe de prim grad de jurisdicție

Instanțe districtuale și instanțe generale

Toate procedurile care nu au fost deferite prin lege instanțelor generale sunt de competența instanțelor districtuale (járásbíróságok).

Instanțele generale (törvényszékek) acționează în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție în ceea ce privește:

  • acțiunile privind dreptul de proprietate în care valoarea bunului depășește 30 de milioane HUF (aproximativ 106 000 EUR), cu excepția procedurilor privind bunurile introduse odată cu procesul de divorț;
  • procedurile privind drepturile de autor și drepturile conexe și cele privind dreptul de proprietate industrială;
  • procedurile în vederea obținerii de despăgubiri pentru prejudicii cauzate de persoane care au acționat în exercițiul funcției pe care o dețin în cadrul administrației publice;
  • procedurile privind acordurile internaționale referitoare la transportul de bunuri;
  • procedurile aferente acțiunilor civile introduse în legătură cu încălcarea drepturilor individuale, inclusiv acțiunile în despăgubire pentru astfel de încălcări, în cazul în care sunt inițiate împreună cu aceste proceduri sau pe parcursul acestor proceduri;
  • procedurile privind titlurile de valoare;
  • despăgubirile pentru calomnie;
  • anumite litigii în materia dreptului societăților comerciale care sunt prevăzute de lege:
    1. procedurile în vederea anulării unei decizii a unei instanțe prin care se aprobă o cerere de înregistrare la Registrul comerțului;
    2. procedurile referitoare la hotărâri declarative privind existența, lipsa de validitate sau intrarea în vigoare a actului constitutiv sau a statutului unei societăți comerciale;
    3. procedurile privind revizuirea de către instanță a deciziilor luate de organele unei societăți comerciale;
    4. procedurile privind statutul de membru între membri (foști membri) și societățile comerciale și între membri (foști membri);
    5. procedurile privind dobândirea unei participații calificate într-o societate comercială;
    6. procedurile privind modificarea normelor legate de răspunderea acționarilor într-o societate cu răspundere limitată;
  • unele proceduri privind asociațiile înregistrate care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi considerate drept societăți comerciale:
    1. procedurile inițiate împotriva unor astfel de entități de către organismul cu atribuții legale de supraveghere a acestora;
    1. procedurile privind statutul de membru între membri (foști membri) și societățile comerciale și între membri (foști membri);
  • procedurile privind contractele de finanțare încheiate cu prestatorii de servicii de asistență medicală;
  • procedurile de stabilire a faptelor aferente cauzelor în care valoarea obiectului litigiului depășește valoarea menționată mai sus;
  • procedurile privind clauzele contractuale abuzive;
  • procedurile privind despăgubirile inițiate în legătură cu dreptul părților la procese echitabile și la finalizarea acestora într-o perioadă rezonabilă de timp;
  • procedurile care sunt prin lege de competența instanțelor generale.
  • În cazul în care oricare dintre co-reclamanți intră în sfera de competență a unei instanțe generale, aceasta va avea jurisdicție asupra procedurilor.

Instanțe de al doilea grad de jurisdicție

Instanțe generale (törvényszékek): cauzele de competența instanțelor districtuale de prim grad de jurisdicție, precum și cauze înaintate instanțelor administrative și de muncă.

Curți de apel regionale (ítélőtáblák): cauzele care sunt de competența instanțelor generale de prim grad de jurisdicție.

Curia (Kúria): cauzele deferite de curțile de apel regionale. De asemenea, este competentă în ceea ce privește cauzele în care o hotărâre a fost pronunțată de instanțele generale în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție și în care părțile, acționând prin reprezentare legală, au cerut împreună judecarea cauzei de către Curia – dacă recursul se bazează pe o încălcare a dreptului material. Se pot înainta cereri în vederea judecării de către Curia a acțiunilor privind dreptul de proprietate numai dacă suma în litigiu este mai mare de 500 000 HUF (aproximativ 1 840 EUR).

Curia pronunță hotărâri și în legătură cu moțiunile de revizuire.

Alcătuirea instanțelor

Instanțele de prim grad de jurisdicție sunt, de obicei, formate dintr-un judecător titular, însă, în anumite cazuri definite prin lege, aceste instanțe sunt formate dintr-un judecător profesionist și un complet de trei membri, dintre care doi evaluatori. Evaluatorii au aceleași drepturi și obligații în cadrul procedurilor ca și judecătorul profesionist. Cu toate acestea, numai judecătorii profesioniști pot activa ca judecători titulari și președinți ai completelor.

Instanțele de al doilea grad de jurisdicție (instanțe generale și curți de apel regionale) sunt formate dintr-un complet compus din trei judecători profesioniști.

Pe parcursul revizuirii judiciare, completul de judecată al Curiei este compus din trei (sau în anumite cazuri – dacă această suplimentare este justificată de natura, în mod particular, complexă a cauzei respective – cinci) judecători profesioniști.

Jurisdicția instanței

Jurisdicție generală: În principiu, instanța competentă este cea în a cărei rază de jurisdicție se află domiciliul permanent al persoanei chemate în judecată, în cazul în care nicio altă instanță nu deține jurisdicție exclusivă. Legislația prevede, de asemenea, reguli suplimentare de jurisdicție (de exemplu, în lipsa unui domiciliu permanent, jurisdicția depinde de locul de reședință al persoanei chemate în judecată).

Legislația recunoaște, de asemenea, temeiuri de jurisdicție specială în plus față de jurisdicția generală (jurisdicție alternativă, jurisdicție exclusivă).

În cazul jurisdicției alternative, atunci când nu se specifică nicio jurisdicție exclusivă, reclamantul poate introduce proceduri în fața unei alte instanțe alese de acesta și prevăzute de lege în locul instanței de jurisdicție generală (de exemplu, procedurile privind custodia copiilor pot fi, de asemenea, introduse în fața instanței competente în funcție de domiciliul permanent al copiilor, procedurile privind despăgubirile pot fi, de asemenea, introduse în fața instanței competente în funcție de locul sau de regiunea unde a fost înregistrat prejudiciul etc.)

În cazul jurisdicției exclusive, procedurile pot fi introduse numai în fața unei instanțe specifice.

Sistemul de justiție penală

Instanțe de prim grad de jurisdicție

Ca regulă generală, instanțele districtuale au competențe în materie penală.

Cu toate acestea, instanțele generale pot să aibă competențe în materie penală în următoarele cauze specifice:

  1. infracțiuni care se pedepsesc prin lege cu închisoarea până la 15 ani sau cu închisoare pe viață; și
  2. infracțiuni împotriva statului (capitolul X din Codul penal);
  3. crime împotriva umanității (capitolul XI din Codul penal);
  4. complicitate la comiterea infracțiunilor de omor, ucidere din culpă [secțiunea 166 alineatele (3) și (4) din Codul penal], crime pasionale (secțiunea 167 din Codul penal), rănire fizică cu risc considerabil de deces (care cauzează decesul) [a treia alternativă a secțiunii 170 alineatele (6) și (7) din Codul penal], răpirea (secțiunea 175/A din Codul penal), traficul de persoane (secțiunea 175/B din Codul penal), infracțiuni de încălcare a normelor privind intervenția medicală și cercetarea medicală și a dreptului la autodeterminare medicală (titlul II capitolul XII din Codul penal);
  5. infracțiuni care aduc atingere bunei desfășurări a alegerilor, referendumurilor și inițiativelor cetățenilor și ale cetățenilor europeni (secțiunea 211 din Codul penal), folosirea frauduloasă a datelor clasificate (titlul III capitolul XV din Codul penal), erori profesionale (titlul IV capitolul XV din Codul penal), agresarea unei persoane aflate sub protecție internațională (secțiunea 232 din Codul penal), revolte în instituțiile penitenciare (secțiunea 246 din Codul penal), obstrucționarea justiției în cadrul unei instanțe internaționale (secțiunea 249/B din Codul penal), infracțiuni contra justiției publice (internaționale) (titlurile VII și VIII capitolului XV din Codul penal);
  6. acte de terorism (secțiunea 261 din Codul penal), încălcarea restricțiilor economice internaționale (secțiunea 261/A din Codul penal), deturnarea de aeronave și vehicule feroviare, nave și vehicule rutiere de transport în masă sau vehicule adecvate pentru transportul în masă de bunuri (secțiunea 262 din Codul penal), participarea la o organizație criminală (secțiunea 263/C din Codul penal);
  7. folosire improprie a produselor și a serviciilor militare, precum și a produselor cu dublă utilizare (secțiunea 263/B din Codul penal), folosire neloială a informaților interne (secțiunea 299/A din Codul penal), fraudă cu investiții de capital (secțiunea 299/B din Codul penal), organizarea de scheme de tip piramidal (secțiunea 299/C din Codul penal), spălarea de bani (secțiunea 303 din Codul penal);
  8. crearea unui pericol public având drept rezultat pierderi financiare majore sau grave [secțiunea 259 alineatul (2) litera (b) din Codul penal], afectarea funcționării întreprinderilor care oferă utilități publice, fapt ce are ca urmare o pierdere financiară majoră sau deosebit de gravă [secțiunea 260 alineatele (3) și (4) din Codul penal], infracțiuni împotriva sistemelor și a datelor informatice, care cauzează pagube majore sau deosebit de grave [secțiunea 300/C alineatul (4) literele (b) și (c) din Codul penal]; fraudă fiscală și neîndeplinirea obligației de supervizare sau auditare în legătură cu respectiva fraudă fiscală, determinând înregistrarea unei pierderi majore sau grave a veniturilor [secțiunea 310 alineatul (4) litera (a), alineatul (5) litera (a) și alineatul (6), precum și secțiunea 310/A din Codul penal], folosirea improprie a substitutelor de numerar, cauzând pagube majore sau deosebit de mari [secțiunea 313/C alineatul (5) litera (a) și alineatul (6) din Codul penal], furt [secțiunea 316 alineatul (6) litera (a) și alineatul (7) din Codul penal] și delapidare [secțiunea 317 alineatul (6) litera (a) și alineatul (7) din Codul penal] al/a articolelor cu valoarea mare sau deosebit de mare; fraudă cauzând pagube majore sau deosebit de mari [secțiunea 318 alineatul (6) litera (a) și alineatul (7) din Codul penal], deturnare de fonduri, având drept rezultat pierderi financiare majore sau deosebit de mari [secțiunea 319 alineatul (3) literele (c) și (d) din Codul penal], gestionarea neglijentă a fondurilor, având drept rezultat pierderi financiare majore sau grave [secțiunea 320 alineatul (2) din Codul penal], jaf armat [secțiunea 321 alineatul (4) litera (b) din Codul penal] și jaf [secțiunea 322 alineatul (3) litera (a) din Codul penal] de valoare mare sau deosebit de mare, vandalism cauzând pagube majore sau deosebit de mari [secțiunea 324 alineatele (5) și (6) din Codul penal], acceptarea de bunuri furate de valoare mare sau deosebit de mare [secțiunea 326 alineatul (5) litera (a) și alineatul (6) din Codul penal], încălcarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe, având drept rezultat pierderi financiare majore sau deosebit de mari [secțiunea 329/A alineatul (3) din Codul penal] și încălcarea drepturilor protejate de legislația privind proprietatea industrială [secțiunea 329/D alineatul (3) din Codul penal];
  9. infracțiuni de competența legislației militare;
  10. crime ale comunismului și infracțiuni care nu sunt supuse regimului prescripției în baza dreptului internațional, prevăzute de legislația privind răspunderea penală pentru și inaplicabilitatea prescripției în legătură cu crimele împotriva umanității și urmărirea judiciară în legătură cu anumite infracțiuni comise pe parcursul dictaturii comuniste.

Domeniile de competență ale instanțelor sunt, în principiu, determinate de zona în care este comisă infracțiunea.

În cazul în care acuzatul a comis infracțiuni care intră în sfera de competență a mai multor instanțe, instanța generală va avea jurisdicție asupra cauzei.

Instanțe de doilea grad de jurisdicție

Instanțe generale: pentru cauzele care sunt de competența instanțelor districtuale care judecă în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție.

Curțile de apel regionale: pentru cauzele care sunt de competența instanțelor generale care judecă în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție.

Curia: pentru cauzele care sunt de competența curților de apel regionale, atunci când hotărârea pronunțată de acestea poate fi atacată.

Instanțe de al treilea grad de jurisdicție

Curțile de apel regionale: pentru cauzele soluționate de instanțele generale care judecă în calitate de instanță de al doilea grad de jurisdicție.

Curia: pentru cauzele soluționate de curțile de apel regionale care judecă în calitate de instanță de al doilea grad de jurisdicție.

Alcătuirea instanțelor

Atunci când infracțiunea în cauză se pedepsește cu opt ani de închisoare sau mai mult, instanța districtuală soluționează cauza într-un complet alcătuit dintr-un judecător profesionist și doi evaluatori. În alte cazuri, judecătorul soluționează singur cauza.

De asemenea, instanța generală, care judecă în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție poate soluționa cauza într-un complet alcătuit dintr-un judecător profesionist și doi evaluatori.

Instanța care judecă în calitate de instanță de al doilea sau al treilea grad de jurisdicție soluționează cauza într-un complet alcătuit din trei judecători profesioniști. Curia judecă într-un complet alcătuit din trei sau cinci judecători profesioniști.

Linkuri conexe

Site-ul internet oficial al instanțelor maghiare

Ultima actualizare: 30/10/2019

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.