Drepturi fundamentale

În Uniunea Europeană, protecția drepturilor fundamentale este garantată atât la nivel național – de către sistemele constituționale ale statelor membre, cât și la nivelul UE – prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.


Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg, care nu este o instituție UE, ci un organ al Consiliului Europei, oferă un nivel suplimentar de protecție în caz de presupuse încălcări ale drepturilor stipulate în Convenția europeană a drepturilor omului.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede o serie de drepturi și libertăți individuale. Aceasta consacră drepturile dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, drepturile care se regăsesc în Convenția europeană a drepturilor omului, precum și alte drepturi și principii care rezultă din tradițiile constituționale ale statelor membre UE și din alte instrumente internaționale.

Elaborată de reprezentanți ai guvernelor și parlamentari din toate țările UE, carta prevede drepturi fundamentale – cum ar fi libertatea de exprimare și de religie, precum și drepturi economice și sociale – reflectând valorile comune și patrimoniul constituțional al Europei. De asemenea, carta conține drepturi mai noi, așa-numitele drepturi „de a treia generație”, cum ar fi dreptul la protecția datelor și dreptul la bună administrare.

În cazul în care considerați că v-au fost încălcate drepturile fundamentale, aveți posibilitatea de a solicita ajutor de la diferite instituții sau autorități din statele membre sau, în anumite condiții, la nivelul UE.

Această secțiune vă oferă informații privind instituțiile pe care le puteți contacta în caz de încălcări ale drepturilor fundamentale. Pentru informații detaliate de la nivel național, selectați drapelul țării care vă interesează.

La nivel național

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se aplică statelor membre numai atunci când acestea pun în aplicare legislația UE. Autoritățile publice din statele membre – legislative, executive și judecătorești – au obligația de a respecta carta doar la punerea în aplicare a legislației UE, în special atunci când pun în aplicare regulamente sau decizii UE sau când transpun directive UE. Judecătorii din statele membre, sub îndrumarea Curții de Justiție, au puterea de a asigura respectarea cartei de către statele membre doar atunci când acestea pun în aplicare legislația UE.

În cazul în care o situație nu are legătură cu legislația UE, autoritățile naționale, inclusiv instanțele judecătorești, trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale. În cazurile în care carta nu se aplică, drepturile fundamentale sunt garantate în continuare la nivel național în conformitate cu sistemele constituționale naționale. Statele membre dețin norme naționale cuprinzătoare privind drepturile fundamentale, a căror respectare este garantată de instanțele judecătorești naționale.

Toate statele membre și-au asumat angajamente în temeiul Convenției europene a drepturilor omului, independent de obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Prin urmare, ca ultimă soluție și după epuizarea tuturor căilor de atac disponibile la nivel național, persoanele fizice pot introduce o acțiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg în cazul încălcării de către un stat membru a unui drept fundamental garantat prin Convenția europeană a drepturilor omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conceput o Linkul se deschide într-o fereastră nouălistă de verificare a admisibilității pentru a ajuta potențialii solicitanți să stabilească singuri dacă ar putea exista obstacole în examinarea de către curte a cererilor acestora.

La nivel UE

Rolul Comisiei Europene

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se aplică tuturor acțiunilor instituțiilor UE. Rolul Comisiei este de a asigura că propunerile sale legislative respectă carta. Toate instituțiile UE (în special Parlamentul European și Consiliul) sunt responsabile pentru respectarea cartei pe parcursul procesului legislativ.

Carta se aplică statelor membre doar atunci când acestea pun în aplicare legislația UE. Dacă o persoană fizică consideră că o autoritate națională a încălcat carta la punerea în aplicare a legislației UE, aceasta poate înainta o plângere Comisiei, care are puterea de a iniția proceduri privind încălcarea legislației UE împotriva statului membru în cauză.

Comisia nu este un organ judecătoresc sau o instanță de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești naționale sau internaționale. De asemenea, aceasta nu examinează, din principiu, fondul unei cauze anume, cu excepția situației în care acest lucru este relevant pentru îndeplinirea sarcinii sale de a asigura că statul membru aplică în mod corect legislația UE. În particular, dacă identifică o problemă mai amplă, Comisia poate contacta autoritățile naționale pentru soluționarea acesteia și, în ultimă instanță, poate aduce statul membru în fața Curții de Justiție. Obiectivul acestor proceduri este de a asigura că legislația națională în cauză – sau practica administrațiilor ori a instanțelor judecătorești naționale – este aliniată la cerințele legislației UE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție din Luxemburg este o instituție a Uniunii Europene. Aceasta reprezintă autoritatea supremă în ceea ce privește tratatele, carta și legislația UE. Curtea de Justiție asigură că acestea sunt interpretate și aplicate în același mod pe cuprinsul Uniunii, precum și că instituțiile UE și statele membre respectă dispozițiile legislației UE.

În cazul în care o persoană fizică sau juridică consideră că un act al instituțiilor UE care o afectează direct îi încalcă drepturile fundamentale, aceasta poate introduce o acțiune la Curtea de Justiție, care, în anumite condiții, are puterea de a anula actul respectiv. Cu toate acestea, o persoană fizică nu poate intenta o acțiune împotriva unei alte persoane (fizice sau juridice) sau împotriva unui stat membru la Curtea de Justiție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona implică aderarea Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului. La finalizarea acestui proces, persoanele fizice care consideră că le-au fost încălcate drepturile omului de către UE, după epuizarea tuturor căilor de atac disponibile la nivel național, vor putea intenta o acțiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel se va introduce un mijloc de control judiciar suplimentar în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale în UE.


Această pagină este administrată de Comisia Europeană. Informațiile de pe această pagină nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Comisiei Europene. Comisia nu își asumă nici o răspundere în legătură cu oricare din informațiile sau datele conținute în prezentul document sau la care acesta face referire. Vă rugăm să consultați avizul juridic în legătură cu normele privind drepturile de autor în cazul paginilor de internet ale Comunității Europene.

Ultima actualizare: 18/01/2019

Drepturi fundamentale - Belgia


Instanțe

Mediatori instituționali/ombudsmani

Organisme specializate în drepturile omului

Altele

Instanțele

Instanțele din Belgia pot soluționa orice contestație privind beneficierea de drepturi sau exercitarea acestora, inclusiv a drepturilor fundamentale. După caz, instanțele pot fi sesizate de persoane fizice sau de autorități publice.

Instanța competentă va fi stabilită în funcție de natura și de gravitatea încălcării sau de calitatea părților (comerciant, jurnalist etc.).

Curtea Constituțională este competentă să verifice dacă legile, decretele și ordonanțele respectă întocmai următoarele prevederi ale Constituției:

  • titlul II „Belgienii și drepturile lor” (articolele 8-32);
  • articolele 170 și 172 (legalitatea și echitatea impozitelor);
  • articolul 191 (protecția străinilor).

Informații despre organizarea instanțelor și competența acestora găsiți în paginile acestui portal referitoare la:

Linkuri relevante

Mediatorii instituționali

Mediatorii instituționali, denumiți și ombudsmani, sunt organisme de control independente înființate de adunările parlamentare (federale sau regionale) pentru a examina reclamațiile cetățenilor referitoare la acțiuni ale autorităților administrative sau la funcționarea acestora. În cadrul acestei competențe generale, aceștia pot fi sesizați cu plângeri care au legătură directă sau indirectă cu drepturile omului. Mediatorii verifică dacă autoritatea administrativă acționează în conformitate cu instrumentele de protecție a drepturilor omului și cu normele de bună practică administrativă.

Acești mediatori nu trebuie confundați cu organismele care oferă mediere privată în cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale.

Mediatorii/ombudsmanii pot fi contactați de orice persoană care dorește să depună o plângere împotriva unei autorități administrative. Intervenția acestora este gratuită. Aceștia dispun de competențe de investigație extinse.

Mediatorii/ombudsmanii încearcă să soluționeze plângerile împreună cu organismul administrativ și oferă recomandări autorității competente pentru corectarea disfuncționalităților constatate. Raportul de activitate al acestora se publică.

În funcție de autoritatea administrativă în cauză, sunt competenți diferiți mediatori/ombudsmani.

La nivel federal, cetățeanul se poate adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăMediatorului federal.

La nivelul regiunilor și al comunităților, cetățeanul se poate adresa următoarelor servicii:

De asemenea, există ombudsmani specializați pentru copii:

Organisme specializate în drepturile omului

  • Organisme de promovare a egalității

Centrul pentru egalitatea de șanse și lupta contra rasismului

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCentrul pentru egalitatea de șanse și lupta contra rasismului are ca sarcină principală promovarea egalității de șanse și combaterea oricărei forme de discriminare, excludere, restricție sau preferințe pe baza naționalității, rasei, culorii pielii, provenienței, originii naționale sau etnice, orientării sexuale, stării civile, nașterii, averii, vârstei, convingerilor religioase sau filosofice, stării de sănătate curente sau viitoare, handicapului, convingerilor politice, caracteristicilor fizice ori genetice sau originii sociale.

Centrul poate fi contactat de:

  • orice persoană care are întrebări sau care dorește să obțină un aviz referitor la discriminare, rasism, dreptul de ședere sau drepturile fundamentale ale străinilor;
  • orice persoană care a fost victimă a unei discriminări sau a unui act de rasism ori martor la o astfel de faptă.

Serviciul de asistență al centrului oferă un prim răspuns și, dacă este necesar, colectează informații suplimentare în vederea prelucrării ulterioare a dosarului.

Dacă este necesară o analiză sau o anchetă mai aprofundată sau dacă trebuie contactați terți pentru soluționarea unei cereri, dosarul va fi redirecționat către un specialist al serviciului secundar al centrului.

Dacă, în urma analizei, centrul nu este competent, acesta informează cetățeanul și îl redirecționează (în măsura în care acest lucru este posibil) către un alt serviciu, o altă persoană care va putea să soluționeze cererea (o administrație, un serviciu privat sau public specializat în asistența primară sau secundară, serviciile de poliție, un avocat).

Centrul poate fi contactat direct. Site-ul centrului oferă și Linkul se deschide într-o fereastră nouănumeroase adrese ale unor asociații ori instituții specializate sau care își desfășoară activitatea la nivel local – cu care Centrul a încheiat un acord de colaborare – care pot fi de asemenea contactate pentru întrebări referitoare la discriminare.

Centrul pentru egalitatea de șanse și lupta contra rasismului
138 rue Royale
1000 Bruxelles
Tel.: (+32) 800.12.800 – (număr gratuit pentru informații)
(+ 32) 2. 212 30 00

Link relevant:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCentrul pentru egalitatea de șanse și lupta contra rasismului

Institutul pentru egalitatea între bărbați și femei

Institutul pentru egalitatea între bărbați și femei (IEFH) este o entitate publică autonomă cu rol de promovare a egalității între bărbați și femei și de combatere a discriminării pe criterii de sex.

Institutul poate oferi asistență juridică și poate iniția acțiuni referitoare la o discriminare între bărbați și femei și la discriminările privind persoanele transsexuale.

Institutul poate fi contactat cu ajutorul unui formular online sau la următoarele date de contact

Institutul pentru egalitatea între bărbați și femei
1 Rue Ernest Blerot
1070 Bruxelles
Telefon: (+32) 800.12.800 (număr gratuit pentru informații)
(+32)2.233.42.65
Fax: (+32)2.233.40.32
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăegalite.hommesfemmes@iefh.belgique.be

Link relevant

Institutul pentru egalitatea între bărbați și femei

  • Comisia pentru protecția vieții private (CPVP)

Comisia pentru protecția vieții private este o comisie independentă înființată în cadrul Camerei Reprezentanților. Aceasta a fost creată în urma adoptării Legii privind protecția vieții private din 8 decembrie 1992. Prin urmare, nu face parte din structura Ministerului Justiției.

CPVP este un organism independent de supraveghere în vederea asigurării protecției vieții private atunci când se prelucrează date cu caracter personal.

Diferitele sarcini ale Comisiei privind viața privată se împart în cinci domenii principale de activitate: misiunea de asistență, misiunea de informare, gestionarea plângerilor, decizii și recomandări și, în cele din urmă, o politică de respectare a standardelor.

Misiunea de asistență: acest domeniu de activitate este strâns legat de misiunea de informare. În cadrul misiunii sale de asistență, CPVP se adresează tuturor: autorităților, sectorului privat, cetățenilor, operatorilor de date (fie persoane fizice, fie persoane juridice).

În acest domeniu, printre sarcinile CPVP se numără: comunicarea informațiilor solicitate de către orice persoană, indiferent dacă este vizată de prelucrarea datelor sau este un operator, exercitarea dreptului de acces și de rectificare, prelucrarea declarațiilor, menținerea la zi a registrului public, scutirea de informații în contextul gestionării plângerilor, comunicarea informațiilor solicitate de către persoane fizice sau de operatori, elaborarea unui raport anual adresat Parlamentului.

Răspunzând cererilor de consultare informală anterioare pentru a reflecta cerințele Legii privind viața privată încă din faza de dezvoltare a proiectelor, Comisia privind viața privată sprijină organismele publice și operatorii. Comisia privind viața privată ajută, de asemenea, persoanele ale căror date sunt prelucrate în vederea exercitării drepturilor, în special prin informarea acestora cu privire la drepturile lor și cu privire la procedura care trebuie urmată. În contextul schimbului de date la nivel internațional, Comisia privind viața privată oferă sprijin organismelor care desfășoară activități transfrontaliere. La acest nivel, precum și la nivel național, Comisia privind viața privată sprijină persoanele ale căror date sunt prelucrate și integrate în fluxul de date transfrontalier.

Misiunea de informare: Comisia privind viața privată oferă informații atât autorităților, cât și operatorilor și persoanelor vizate.

În acest domeniu de activitate regăsim: raportul anual adresat Parlamentului și elaborarea unui plan de gestionare, întocmirea regulamentului de procedură, ținerea unui registru public și, în general, o sarcină de diseminare a informațiilor către public (site internet, conferințe, răspunsuri orientate către client, sensibilizare etc.). Ar trebui subliniat, de asemenea, că, în cadrul acestor diferite domenii de activitate, CPVP nu se limitează în mod necesar la teritoriul național. Acțiunile sale au totodată o dimensiune internațională, iar Comisia privind viața privată îndeplinește un rol de informare și sensibilizare important pe scena internațională.

Gestionarea plângerilor: Comisia privind viața privată acționează în calitate de mediator în cazul plângerilor depuse de persoanele vizate.

În cazul în care operatorul nu respectă drepturile unui cetățean atunci când îi prelucrează datele, CPVP intervine la cererea părții în cauză pentru ca drepturile acesteia să îi fie respectate (dreptul de a formula obiecții, dreptul la rectificare, dreptul de acces indirect etc.). În acest scop, CPVP face uz de mijloacele aflate la dispoziția sa (declarație adresată procurorului, sesizarea instanței civile etc.). În cazul unor infracțiuni internaționale referitoare la protecția datelor, Comisia privind viața privată se implică în anchetele internaționale menite să găsească soluții utile și care necesită angajamentul tuturor părților implicate în domeniul protecției datelor.

Misiunea de elaborare de avize: Comisia privind viața privată emite avize privind reglementările și standardele.

Activitățile CPVP din acest domeniu se concentrează mai ales asupra autorităților și/sau organismelor competente: formulează avize și recomandări cu privire la proiectele de lege care vizează viața privată. Întrucât face parte din grupuri de lucru naționale și internaționale (de exemplu, Grupul de lucru „Articolul 29”, Grupul de la Berlin, Conferința comisarilor sau alte organisme de supraveghere în domeniul protecției vieții private etc.) și prin contactele sale cu organizații similare din străinătate, Comisia privind viața privată participă la procesele de luare a deciziilor în materie de protecție a vieții private.

Politica de respectare a standardelor: Comisia privind viața privată asigură respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Competențele Comisiei privind viața privată în materie de autorizare constau în acordarea de autorizații organizațiilor dintr-un anumit sector responsabile cu prelucrarea datelor, astfel încât acestea să poată prelucra și obține date cu caracter personal. În ceea ce îi privește pe aceeași operatori, CPVP desfășoară, de asemenea, sarcini de supraveghere și de monitorizare, formulează recomandări și evaluează măsurile de securitate care au fost luate.

Cererile de informare, de asistență și eventualele plângeri pot fi adresate direct, prin poștă, prin telefon sau prin e-mail Comisiei pentru protecția vieții private. Date de contact:

Comisia pentru protecția vieții private

Rue de la presse, 35
1000 Bruxelles
Tel. (+ 32) 2 274 48 00
Fax (+32) 2 274 48 35
Linkul se deschide într-o fereastră nouăcommission@privacycommission.be

Birourile Comisiei privind viața privată sunt accesibile în toate zilele lucrătoare, pe bază de programare. Pentru asistență primară, puteți să telefonați la numărul +32 (0)2 274 48 79 sau să completați Linkul se deschide într-o fereastră nouăformularul de contact online.

Link relevant

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComisia pentru protecția vieții private

  • Alte organisme de promovare a egalității

Comisiile de monitorizare a penitenciarelor

Comisiile de monitorizare a penitenciarelor asigură un control extern al modului în care sunt tratați deținuții. Comisiile transmit plângerile deținuților către conducerea penitenciarelor sau către Ministerul Justiției în vederea soluționării problemelor.

În fiecare penitenciar există o comisie de monitorizare. Aceste comisii sunt alcătuite din cetățeni care reprezintă societatea civilă. Fiecare conține cel puțin un medic și un avocat și sunt prezidate de un magistrat. În plus, Consiliul central de monitorizare asigură o coordonare a comisiilor locale, rolul acestuia fiind de a coordona acțiunile comisiilor locale și de a prezenta avize, la cerere sau din propria inițiativă, Ministerului Justiției referitoare la modul în care sunt tratați deținuții.

Linkuri relevante

Comisia pentru reclamații (responsabilă pentru străinii care sunt reținuți în centre de detenție, adăposturi și centre INAD)

Comisia pentru reclamații este responsabilă de soluționarea reclamațiilor individuale care pot fi depuse de către persoane aflate în centre de detenție, adăposturi și centre INAD cu privire la condițiile la care sunt supuse, în special la circumstanțele apărute în interiorul acestor centre și adăposturi și care au legătură cu drepturile și obligațiile prevăzute în Decretul regal din 2 august 2002 (centre de detenție), Decretul regal din 8 iunie 2009 (centre INAD) și Decretul regal din 14 mai 2009 (adăposturi).

Persoanele vizate și care sunt reținute în aceste locuri pot fi străini aflați în situație ilegală, persoane cărora le-a fost respinsă cererea de azil sau străini care nu îndeplinesc condițiile de intrare pe teritoriu și de ședere.

Dacă reclamantul nu este de acord cu decizia adoptată, acesta poate înainta un recurs la Consiliul de Stat.

Comisia poate fi contactată la următoarea adresă:

Secretariatul permanent al Comisiei pentru reclamații
Departamentul Public Federal Intern –
Rue de Louvain, 1
1000 Bruxelles

Link relevant

Linkul se deschide într-o fereastră nouăDepartamentul Public Federal Intern

Comitetul permanent pentru controlul forțelor de poliție

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComitetul permanent pentru controlul forțelor de poliție (Comitetul P) este organul extern responsabil cu controlul forțelor de poliție. Acesta are o obligație de raportare către Parlament. Controlul Comitetului P vizează în special protecția drepturilor conferite persoanelor prin Constituție și prin lege, precum și coordonarea și eficiența forțelor de poliție.

Orice persoană afectată de o intervenție a forțelor de poliție poate depune plângere, denunța o acțiune sau transmite orice alte informații Comitetului P.

De asemenea, orice membru al forțelor de poliție poate depune o plângere sau poate denunța o acțiune la Comitetul P, fără a fi necesar acordul prealabil al superiorilor săi ierarhici și fără a putea fi sancționat.

Un Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic a fost pus la dispoziție online pentru depunerea plângerilor.

Datele de contact ale Comitetului P sunt următoarele:

Comitetul permanent pentru controlul forțelor de poliție

Rue de la Presse 35/1
1000 Bruxelles
Tel.: (+32) 2.286.28.11
Fax: (+32) 2.286.28.99
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@comitep.be

Link relevant

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComitetul permanent pentru controlul forțelor de poliție

Altele

Servicii de asistență socială primară pentru cetățeni

Asistența socială primară constă în consilierea și informarea cetățenilor care se confruntă cu întrebări sau dificultăți în ceea ce privește sistemul de justiție în domenii specifice.

  • În domeniul civil: separare, divorț, informații generale privind autoritatea parentală, reședința principală, secundară sau alternativă a copiilor, dreptul la relații personale.
  • În domeniul penal: mediere în cazuri penale, alternative la arestul preventiv, eliberare condiționată sub control judiciar, muncă în folosul comunității, eliberare condiționată, eliberare condiționată pentru protecție socială, reabilitare, grațiere, monitorizare electronică, permisie din penitenciar, suspendarea executării pedepsei, arest pe perioadă limitată, punere în libertate provizorie în vederea expulzării sau extrădării, eliberare provizorie din motive medicale, înlocuirea pedepsei privative de libertate cu muncă în folosul comunității.
  • Informații pentru victimele infracțiunilor: drepturile victimelor care s-au constituit parte civilă/parte vătămată.
  • Informații generale privind procedurile aflate pe rol la instanțele civile și penale.

Lista centrelor de justiție cu datele de contact ale acestora se regăsește în Linkul se deschide într-o fereastră nouăcarnetul de adrese al Serviciului Public Federal de Justiție

Link relevant:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăPublicația Serviciului Public Federal de Justiție referitoare la accesul la justiție în Belgia

Asistența juridică primară și secundară și asistența judiciară

Asistența juridică primară constă în oferirea de sfaturi practice, informații juridice sau o opinie juridică inițială, în urma unei scurte consultări. Asistența juridică primară este asigurată de către profesioniști din domeniul juridic, de obicei avocați.

Asistența juridică secundară permite, în anumite condiții, numirea unui avocat, serviciile acestuia fiind compensate total sau parțial. Gratuitatea (parțială sau totală) nu se aplică și cheltuielilor de procedură (executori judecătorești, experți, copii ale documentelor etc.), dar acestea pot fi acoperite în cadrul asistenței judiciare.

Asistența judiciară privind cheltuielile de judecată scutește cetățenii, total sau parțial, de la plata cheltuielilor de procedură (judiciare sau extrajudiciare) dacă aceștia nu dispun de venituri suficiente.

Informații detaliate sunt disponibile pe pagina portalului e-justiție referitoare la cheltuielile de procedură în Belgia.

Link relevant:

Comisia de asistență financiară pentru victimele actelor intenționate de violență și persoanele care, în mod ocazional, le acordă ajutor

Legea prevede posibilitatea unei intervenții financiare a statului în favoarea victimelor actelor intenționate de violență și a persoanelor care, în mod ocazional, le acordă ajutor și, în anumite cazuri, în favoarea rudelor acestora.

Comisia poate fi contactată direct, dar pot fi depuse cereri și prin intermediul unui avocat sau al unei linii de asistență pentru victime din cadrul serviciilor de asistență socială pentru justițiabili, o listă a acestora fiind disponibilă pe site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului Public Federal de Justiție (a se vedea Indexul, Justiție de la A la Z, asistență financiară pentru victime).

Comisia poate fi contactată la următoarea adresă:

Serviciul Public Federal de Justiție
Comisia de asistență financiară pentru victimele actelor intenționate de violență și persoanele care, în mod ocazional, le acordă ajutor
Boulevard de Waterloo 115,
Tel.: (+32)2.542.72.07
(+32)2.542.72.08
Linkul se deschide într-o fereastră nouăcommission.victimes@just.fgov.be

Informații detaliate sunt disponibile pe pagina referitoare la drepturile victimelor, pe portalul e-justiție.

Link relevant

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul Public Federal de Justiție


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/12/2017

Drepturi fundamentale - Bulgaria


Instanțe naționale

Instituții naționale pentru protecția drepturilor fundamentale

Ombudsman

Organisme specializate pentru protecția drepturilor omului

Altele

Instanțe naționale

Orice judecător din Bulgaria poate soluționa cauze cu privire la legislația Uniunii Europe referitoare la drepturile fundamentale, întrucât Carta drepturilor fundamentale a UE face parte din legislația europeană primară (care se aplică în aceeași măsură ca Tratatul de la Lisabona). Prin urmare, cetățenii bulgari pot depune o cerere la instanța regională (okrazhen sad) și pot invoca prevederile cartei atunci când consideră că le-au fost încălcate drepturile fundamentale. Același lucru este valabil și în cazul drepturilor fundamentale consfințite prin Constituția bulgară și al prevederilor tratatelor internaționale la care Bulgaria este parte.

Plângerile împotriva deciziilor administrative pot fi depuse la instanțele administrative și la Curtea Supremă Administrativă (Varhoven administrativen sad).

Fiecare instanță din Bulgaria are propriul său site web, unde se descriu modul de organizare și competențele acesteia. Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului Judiciar Suprem (Visshtiya sadeben savet) conține o listă detaliată a instanțelor bulgare, cu adresele și site-urile internet ale acestora (numai în limba bulgară).

Instituții naționale pentru protecția drepturilor fundamentale

A se vedea secțiunea „Ombudsman”.

Ombudsman

Ombudsmanul Republicii Bulgaria

Adresă:

strada George Washington 22
Sofia 1202, Bulgaria
Tel. +359 2 810 69  55
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpriemna@ombudsman.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ombudsman.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Ombudsmanul dispune de mijloacele de acțiune prevăzute de lege în cazurile în care, prin acțiunea sau inacțiunea autorităților naționale sau locale publice sau a unor persoane învestite cu o misiune de serviciu public, se aducere atingere sau se încalcă drepturile sau libertățile cetățenești. Mandatul Ombudsmanului este vast, se referă la toate drepturile cetățenilor: politice, economice, civile, sociale, culturale sau de altă natură. Această instituție protejează drepturile tuturor cetățenilor, inclusiv ale copiilor, ale persoanelor cu handicap, ale minorităților, ale cetățenilor străini, etc.

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Plângerile pot fi înaintate personal, prin poștă, prin e-mail sau chiar verbal. Fiecare plângere este înregistrată oficial și se primește o confirmare de primire. Acestea sunt gestionate de serviciul de recepție (priemna) și registratură (delovodstvo). Biroul de relații cu publicul a fost înființat la 5 ianuarie 2006 și este deschis în fiecare zi, pentru a răspunde la întrebări - personal sau la telefon. În zilele de joi, Ombudsmanul are program de audiențe, cu programare, între orele 9.00 și 12.30.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/ solicitărilor

Orice persoană, indiferent de cetățenie, sex, convingeri politice sau religie, poate depune o plângere la Ombudsman. Plângerile anonime și cele referitoare la fapte petrecute cu mai mult de doi ani în urmă nu sunt analizate. Ombudsmanul poate deschide anchete din proprie inițiativă atunci când consideră că acest lucru este în interesul publicului.

Plângerile sunt înregistrate într-un registru, după care responsabilul biroului Ombudsmanului le distribuie serviciilor interne relevante pentru a fi analizate în continuare. Șeful departamentului atribuie cazul unui responsabil de caz, care trebuie să efectueze ancheta în termen de o lună. Pentru cazurile complexe, termenul este de trei luni. Responsabilul de caz poate solicita autorului plângerii informații suplimentare sau poate cere autorităților publice să ia anumite măsuri sau să furnizeze anumite informații. Autoritățile naționale și locale, persoanele juridice (precum societățile) și persoanele fizice trebuie să coopereze cu Ombudsmanul și au obligația de a-i comunica orice informații obținute în calitate oficială. Autorului plângerii trebuie să fie îndrumat către o altă autoritate atunci când cazul nu poate fi soluționat de către biroul Ombudsmanului, cu excepția situației în care acesta consideră că este esențial ca problema să fie soluționată de către biroul său. Dacă Ombudsmanul nu are competență pentru soluționarea cazului, acesta informează autorul plângerii în acest sens și îl îndrumă către autoritatea relevantă. Cu acordul autorului plângerii, Ombudsmanul poate transmite plângerea autorității respective.

Ombudsmanul își poate oferi în orice moment al procedurii serviciile de mediere în mod voluntar. O propunere în acest sens este trimisă atât autorului plângerii, cât și serviciului vizat de plângere și, în cazul în care ambele părți acceptă, Ombudsmanul își oferă tot sprijinul în vederea soluționării conflictului, de exemplu prin intermedierea contactului între părți sau prin acordarea de asistență părților în timpul negocierilor.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Ombudsmanul poate oferi serviciului vizat de plângere recomandări cu privire la măsurile pe care acesta din urmă le poate lua pentru a se asigura că problema nu se repetă. Ombudsmanul abordează periodic anumite probleme pe site-ul său și trimite observații autorităților și mass-mediei. Dacă Ombudsmanul consideră că problema este de natură legislativă, acesta poate recomanda Guvernului și Parlamentului modificarea legislației. În cazul în care constată că anumite legi încalcă prevederile Constituției și drepturile și libertățile cetățenești, acesta poate introduce o acțiune la Curtea Constituțională. Dacă identifică contradicții în jurisprudență, acesta poate prezenta problema în fața Curții Supreme de Casație sau a Curții Supreme Administrative, în vederea pronunțării unei hotărâri interpretative.

Organisme specializate pentru protecția drepturilor omului

Organisme de promovare a egalității

1. Comisia de protecție împotriva discriminării

Adresă:

Bd. Dragan Tsankov 35
Sofia 1125, Bulgaria
Tel.: + 359 2 807 30 30
Fax: + 359 2 807 30 58
Е-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăkzd@kzd.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.kzd-nondiscrimination.com/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Comisia privind discriminarea (cunoscută și sub numele de Comisia de protecție împotriva discriminării, abreviere în limba bulgară: KZD)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Cazurile sunt inițiate:

  • ca urmare a unei plângeri scrise din partea victimei;
  • din oficiu, la inițiativa Comisiei privind discriminarea;
  • ca urmare a unei plângeri din partea unei persoane fizice sau juridice, a unei autorități de stat sau municipale.

Comisia trebuie sesizată în termen de trei ani de încălcare. Plângerile depuse după acest termen sunt respinse, iar dacă procedura fost inițiată, aceasta se închide. Dacă problema a fost deja prezentată în instanță, plângerea nu este analizată. Dacă plângerea este retrasă sau dacă autorul acesteia nu rectifică o eroare în termenul stabilit de Comisia privind discriminarea, cazul este închis.

Plângerea trebuie să includă:

  • numele autorului plângerii;
  • adresa autorului plângerii sau, în cazul în care acesta este persoană juridică, adresa de contact și adresa sediului social al acesteia;
  • faptele: persoanele implicate, acțiunile acestora, momentul și locul în care s-au petrecut faptele și pe ce se întemeiază acuzațiile de discriminare; în cazul funcționarilor - acțiunile sau inacțiunile din care rezultă că și-au încălcat din obligațiile legale sau contractuale legate de activitățile lor;
  • măsura reparatorie solicitată. Aceasta trebuie să se încadreze în atribuțiile Comisiei privind discriminarea, care sunt prezentate în Legea privind discriminarea (ZZD). Autorul plângerii trebuie să furnizeze documente doveditoare ori probe de alt tip sau să precizeze probele pe care ar trebui să examineze Comisia privind discriminarea, de exemplu martorii care ar trebui să fie audiați, documentele care nu se află în posesia autorului plângerii și care ar trebui să fie analizate etc.;
  • data și semnătura autorului plângerii sau a reprezentantului acestuia.
  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/ solicitărilor

Președintele Comisiei privind discriminarea atribuie dosarul unei comisii specializate în tipul de discriminare relevant pentru caz. Comisia alege un președinte și un raportor dintre membrii săi. Raportorul strânge probele scrise necesare pentru documentarea faptelor. Ancheta trebuie să fie finalizată în termen de 30 de zile. Pentru cazurile complexe, președintele comisiei privind discriminarea poate prelungi termenul cu încă 30 de zile. După finalizarea investigației, raportorul întocmește și prezintă președintelui un raport cu concluzii. Președintele fixează data unei audieri și convoacă părților la procedură.

Comisia privind discriminarea are competența:

  • de a solicita documente și informații necesare pentru anchetă;
  • de a cere explicații de la persoanele care fac obiectul anchetei;
  • de a audia martori.

În cadrul anchetei, toate persoanele, autorități locale și naționale au datoria de a coopera cu Comisia privind discriminarea. Acestea au obligația să furnizeze informațiile și documentele solicitate și să prezinte în scris clarificările solicitate. În cazul unui refuz, acestea sunt pasibile de amendă.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

În cadrul primei ședințe, președintele comisiei invită părțile să-și rezolve conflictul pe cale amiabilă. În cazul în care conflictul este soluționat amiabil, acordul rezultat este redactat în scris și cazul este închis. Dacă soluționarea este doar parțială, procedura continuă. Acordul parțial este redactat în scris și aprobat de comisie. Acesta este obligatoriu pentru ambele părți și este executat de către Comisia privind discriminarea.

Dacă nu se ajunge la un acord, Comisia privind discriminarea analizează fondul cazului în termen de 14 zile de la ședința publică.

În hotărârea sa, Comisia privind discriminarea poate:

  • să confirme că a existat o încălcare a legii;
  • să identifice făptuitorul și victima;
  • să stabilească o pedeapsă sau măsuri administrative obligatorii.

Măsurile administrative obligatorii pe care le poate lua Comisia privind discriminarea sunt următoarele:

  • să impună angajatorilor și funcționarilor publici instrucțiuni obligatorii menite să rectifice normele și practicile discriminatorii;
  • să suspende decizii ilegale sau ordine ale angajatorilor care conduc sau ar putea conduce la un comportament discriminatoriu.

Pentru punerea în aplicare efectivă a legii, comisia exercită controlul asupra punerii în aplicare a hotărârilor sale.

Hotărârile Comisiei privind discriminarea pot fi atacate la Instanța administrativă municipală din Sofia în termen de 14 zile. Comisia asigură executarea hotărârilor acestei instanțe.

2. Consiliul Național pentru Egalitatea de Gen

Adresă:

Consiliul Ministerial
bd. Dondukov 1
Sofia 1594, Bulgaria
Site internet: http://www.mlsp.government.bg/equal/index.asp
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Consiliul național pentru egalitatea de gen din cadrul Consiliului de Miniștri (denumit și Consiliul național pentru egalitatea între femei și bărbați, abreviere în limba bulgară: NSRZhM)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Consiliul național pentru egalitatea de gen se asigură că organismele guvernamentale și organizațiile neguvernamentale conlucrează pentru dezvoltarea și aplicarea politicii naționale în materie de egalitate de gen prin facilitarea consultărilor, a cooperării și a coordonării.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Consiliul:

  • oferă consiliere Consiliul de miniștri;
  • este un organ consultativ al Consiliului de miniștri, analizează aspectele legate de egalitatea de gen din proiectele de legi și decizii;
  • analizează conformitatea proiectelor de decizii elaborate de către Consiliul de miniștri cu politicile de gen;
  • coordonează politicile naționale în materie de egalitate de gen între guvern și organizațiile neguvernamentale și se asigură că Bulgaria își îndeplinește obligațiile la nivel internațional;
  • propune măsuri de politică națională în materie de egalitate de gen, fie în mod independent, fie împreună cu Comisia privind discriminarea;
  • ține legătura cu organismele echivalente din străinătate și cu organizațiile internaționale care promovează egalitatea de gen;
  • acordă asistență partenerilor sociali și organizațiilor neguvernamentale în desfășurarea programelor naționale și regionale privind promovarea egalității de gen și a echilibrului între muncă și viața privată și monitorizează rezultatele acestora;
  • desfășoară o activitate de cercetare în materie egalitate de gen.
  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii naționale în materie de egalitate de gen.

Organismul pentru protecția datelor

1. Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal

Adresă:

Bd. Prof. Tsvetan Lazarov 2
Sofia 1592, Bulgaria
Tel. + 359 2 91 53 518
Fax: + 359 2 91 53 525
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăkzld@cpdp.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cpdp.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal (abreviere în limba bulgară: KZLD)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Comisia contribuie la punerea în aplicare a politicii publice în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Aceasta examinează plângerile referitoare la încălcarea drepturilor care sunt conferite de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Oricine are dreptul de a sesiza comisia cu privire la încălcări ale securității datelor cu caracter personal în termen de un an de la constatarea acestora și în termen de cinci ani de la data la care au avut loc. Cazul este analizat, mai întâi, de către Direcția Proceduri Juridice și Supraveghere, care recomandă procedura adecvată. Ulterior, comisia se întrunește cu ușile închise pentru a decide asupra admisibilității cazului și asupra procedurii de urmat. Aceasta poate să inițieze o anchetă, să strângă probe sau să obțină recomandări de la terți. În situația în care cazul este considerat admisibil, părțile implicate sunt informate în acest sens. Se stabilește data de desfășurare a ședinței publice și se convoacă părțile, alături de alte părți terțe interesate. Comisia trebuie să decidă cu privire la fondul cererii în termen de 30 de zile de la primirea reclamației. O copie a deciziei se trimite părților și persoanelor vizate. emiterea de instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru contravenient, stabilirea unui termen până la care cauza încălcării trebuie eliminată sau impunerea unei sancțiuni administrative. Decizia poate fi atacată la Curtea Supremă Administrativă în termen de 14 zile de la notificare.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Persoanele fizice, persoanele juridice și organismele guvernamentale pot solicita comisiei să emită un aviz cu privire la proiectele de legi.

Comisia adresează instrucțiuni obligatorii operatorilor de date în legătură cu protecția datelor cu caracter personal.

Comisia impune o interdicție temporară privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în cazurile de încălcare a normelor în materie.

Alte organisme specializate

1. Consiliul național pentru minorități etnice și integrare

Adresă:

Consiliul Ministerial
Bd. Dondukov 1
Sofia 1594, Bulgaria
Tel. +359 2 940 36 22
Fax: +359 2 940 21 18
Е-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăRositsa.Ivanova@government.bg - Secretarul adjunct al Consiliului
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.nccedi.government.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Consiliul național pentru minorități etnice și integrare din cadrul Consiliului de miniștri (abreviere în limba bulgară: NSEIV)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Acest organism se ocupă de orice aspecte de natură etnică.

Nu există un departament specific însărcinat cu primirea plângerilor sau a cererilor, acestea fiind gestionate de către secretariat atunci când este necesar.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Consiliul național pentru minorități etnice și integrare este un organism consultativ și de coordonare care asistă Consiliul de miniștri în dezvoltarea și aplicarea politicii privind minoritățile etnice și integrarea acestora.

Consiliul facilitează cooperarea între guvern și organizațiile neguvernamentale, apărând interesele minorităților etnice și promovând relațiile interetnice.

În plus, acesta coordonează și monitorizează punerea în aplicare a Planului de acțiune național privind Deceniul pentru integrarea romilor 2005-2015, precum și angajamentele asumate de instituțiile de stat, în funcție de competența acestora, în cadrul planului de acțiune menționat.

Fiecare regiune are propriul său Consiliu provincial pentru minorități etnice și integrare, care conlucrează cu guvernatorii provinciilor; aceste consilii provinciale au funcții consultative și de coordonare și sprijină punerea în practică a politicilor legate de etnicitate și integrare la nivelul provinciilor.

Consiliile municipale pot să își înființeze propriile consilii locale pentru minorități etnice și integrare.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Pe lângă vastele sale atribuții administrative, Secretariatul Consiliului național pentru minorități etnice și integrare răspunde de menținerea legăturilor operaționale și de furnizarea de asistență metodologică consiliilor regionale și locale cu privire la cooperarea pe probleme etnice și de integrare.

2. Agenția pentru persoanele cu handicap

Adresă:

Str. Sofroni Vrachanski 104-106
Sofia 1233, Bulgaria
Теl. +359 2 931 80 95; 832 90 73
Fax: +359 2 832 41 62
Е-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăahu@mlsp.government.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://ahu.mlsp.government.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Agenția pentru persoanele cu handicap (abreviere în limba bulgară: AHU)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Agenția gestionează registrul furnizorilor de dispozitive și mijloace auxiliare medicale, precum și registrul companiilor specializate deținute de persoanele cu handicap și care lucrează pentru acestea. Agenția soluționează plângeri privind tratamentul ilegal al unei persoane din cauză că suferă de un handicap și gestionează proiecte pentru diverse programe finanțate de agenție.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Cererile sunt înregistrate în sistemul automat de informații „Docman”, după care directorul executiv le trimite șefului agenției și directorilor acesteia, care le distribuie responsabililor de caz relevanți.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Serviciul solicitat este efectuat sau se trimite un răspuns solicitantului.

3. Agenția națională pentru protecția copilului

Adresă:

Str. Triaditsa 2
Sofia 1051, Bulgaria
+359 2 933 90 10, +359 2 933 90 16
Fax: +359 2 980 24 15
Е-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăsacp@sacp.government.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://sacp.government.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Agenția națională pentru protecția copilului (abreviere în limba bulgară: DAZD)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Drepturile copilului, stabilite prin Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, sunt consfințite în Bulgaria prin Legea privind protecția copilului, adoptată în 2000, și sunt apărate de către Agenția națională pentru protecția copilului, creată în 2001. Astfel, Bulgaria s-a angajat să ofere asistență adecvată părinților și tutorilor și să creeze o infrastructură de servicii de îngrijire a copiilor.

În Bulgaria, protecția copilului este asigurată de:

  • președintele Agenției naționale pentru protecția copilului și de administrația acestei agenții, care asistă președintele în exercitarea competențelor sale;
  • direcțiile de servicii sociale;
  • Ministrul Muncii și Politicii Sociale; Ministrul Afacerilor Interne; Ministrul Educației, Tineretului și Științei; Ministrul Justiției; Ministrul Afacerilor Externe; Ministrul Culturii; Ministrul Sănătății și a primarii din teritoriu.
  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Orice copil are dreptul de a fi protejat împotriva actelor de violență, care pot consta în: constrângerea copilului să participe la activități dăunătoare sănătății sau dezvoltării sale fizice, psihice, morale sau educaționale; creșterea copilului prin metode care îi afectează simțul demnității; expunerea copilului la violență fizică, mentală sau de altă natură și la obligații care nu sunt în interesul său; utilizarea copilului pentru cerșit, prostituție, difuzarea pornografiei, obținerea de venituri ilicite sau expunerea acestuia la abuzuri sexuale.

În Bulgaria, sunt în vigoare următoarele măsuri de protecție a copilului:

  • în mediul familial: consiliere, asistență, asistență juridică, consiliere psihologică și servicii sociale. Aceste măsuri sunt puse în aplicare de către oficiile locale ale Agenției de servicii sociale la cererea părinților, tutorilor, îngrijitorilor sau chiar a copilului ori din propria inițiativă a Agenției de servicii sociale. Serviciile sunt furnizate de Agenția de servicii sociale sau de alți furnizori;
  • în afara mediului familial: plasamentul copilului la rude sau prieteni apropiați sau într-o familie substitutivă, furnizarea de servicii sociale la domiciliul copilului sau într-o instituție specializată. Aplicarea acestor măsuri este dispusă de către instanță. Agenția de servicii sociale se ocupă de găzduirea temporară a copilului până la emiterea ordinului judecătoresc;
  • numai în cazul în care toate încercările de a plasa copilul într-un mediu familial au eșuat, acesta este dat în îngrijirea unei instituții specializate.
  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Agenția națională pentru protecția copilului asigură respectarea drepturilor copilului prin:

  • inspectarea școlilor de stat și private, a grădinițelor, a centrelor de îngrijire a copiilor sau a serviciilor de sprijin ale acestora, a instituțiilor de îngrijire, a direcțiilor de ajutor social, a prestatorilor de servicii sociale destinate copiilor, precum și a persoanelor juridice fără scop lucrativ active în domeniul protecției copilului. Dacă se constată încălcări, acestea trebuie remediate și în acest sens se emit ordine obligatorii. Nerespectarea ordinelor este pasibilă de amendă sau alte sancțiuni pecuniare; monitorizarea măsurilor de remediere luate în urma inspecțiilor menționate anterior;
  • monitorizarea respectării normelor în materie de protecție a copiilor de către serviciile sociale specializate; monitorizarea măsurilor de remediere luate în urma monitorizării menționate anterior;
  • Nerespectarea ordinelor este pasibilă de amendă sau alte sancțiuni pecuniare. Impunerea unor amenzi este precedată de un proces de lungă durată. Agenția emite instrucțiuni cu caracter obligatoriu (un act administrativ individual) pentru a remedia încălcările, care pot fi contestate în instanță. Dacă nu sunt contestate în termenul legal de 14 de zile, acestea intră în vigoare. Autorul încălcării trebuie să dovedească agenției că a aplicat instrucțiunile, în caz contrar fiind pasibil de amendă.

4. Agenția națională pentru refugiați

Adresă:

Bd. Maria Knyaginya Louisa 114B
Districtul Serdika
1233 Sofia; Bulgaria
Tel.: +359 2 80 80 901 - președinte
Fax: +359 2 295 59 905
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăsar@saref.government.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.aref.government.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Agenția națională pentru refugiați (abreviere în limba bulgară: DAB)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Cererile de azil și de reîntregire a familiei sunt prelucrate în conformitate cu Legea privind azilul și refugiații (abreviere în limba bulgară: ZUB). Toate hotărârile privind azilul și reîntregirea familiei pot fi atacate în temeiul acestei legi. Toate celelalte cereri sunt soluționate în temeiul Regulamentului intern de procedură al agenției privind acordarea protecției.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Principala componentă a legislației bulgare în materie de refugiați este Legea privind azilul și refugiații. Alte dispoziții relevante se regăsesc în Codul de procedură administrativă și în Legea privind cetățenii străini din Bulgaria (abreviere în limba bulgară: ZChRB).

Există patru tipuri de protecție specială:

  • azilul: este acordat de Președintele Bulgariei cetățenilor străini care au fost persecutați pentru convingerile sau acțiunile lor, în conformitate cu drepturile și libertățile recunoscute la nivel internațional;
  • statutul de refugiat;
  • statutul umanitar (echivalent cu protecția subsidiară descrisă la articolul 15 din Directiva privind standardele minime – 2004/83/CE);
  • protecția temporară: este acordată în anumite condiții în perioadele de afluență a refugiaților;
  • Agenția răspunde de soluționarea cererilor de azil. Președintele acesteia este singura autoritate competentă pentru acordarea statutului umanitar sau de refugiat în Bulgaria. În prezent, toate cererile de acordare a statutului de refugiat sunt prelucrate în cadrul centrelor pentru refugiați din Sofia și din satul Banya, lângă Nova Zagora.

Solicitanții de azil trebuie să se prezinte personal la agenție. Cererile prezentate la graniță sau unei alte autorități sunt înaintate agenției.

Solicitanții de azil sunt înregistrați odată cu depunerea cererii acestora la agenție. Agenția trebuie să acorde solicitanților de azil informații cu privire la procedură, la drepturile și obligațiile acestora și la organizațiile care furnizează asistență juridică și socială.

Informațiile trebuie să fie prezentate într-o limbă pe care solicitanții de azil o înțeleg;

acestea le vor fi citite de către un interpret în momentul în care cererea lor este înregistrată. Solicitanții de azil trebuie să completeze un formular referitor exclusiv la trăsăturile lor biologice. Cererea este prelucrată ulterior în conformitate cu procedura Dublin. Solicitantul primește o copie a acestor instrucțiuni, într-o limbă pe care o înțelege. În momentul înregistrării, solicitantul completează un chestionar numai cu datele sale biologice. Dacă Bulgaria este competentă să soluționeze cererea, aceasta este analizată prin procedura accelerată de către serviciul care s-a ocupat de solicitant.

În cazul în care Bulgaria este competentă să examineze o cerere se derulează procedura accelerată. Persoana care statuează în legătură cu cererea este cea care a realizat interviul (funcționarul mandatat de președinte). Dacă nu se ia nicio decizie în termen de trei zile, cererea intră automat în procedura standard. Decizia serviciului de analiză trebuie să fie aprobată de către responsabilii competenți.

Dacă este necesar, dosarul poate fi înapoiat pentru efectuarea de cercetări suplimentare. După aprobarea deciziei, aceasta este redactată oficial în scris, aprobată de către departamentul metodologic, semnată de mai mulți responsabili și trimisă președintelui agenției pentru a fi semnată. Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor Acordarea statutului de refugiat, a statutului umanitar sau respingerea cererii de azil.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Acordarea statutului de refugiat sau a statutului de protecție umanitară. Respingerea cererii de azil.

5. Comisia permanentă pentru drepturile omului și Codul deontologic al Poliției (abreviere în limba bulgară: PKPChPE)

Adresă:

Ministerul Afacerilor Interne
Bd. 6-ti Septemvri 29
Sofia 1000, Bulgaria
Tel.: + 359 2 982 50 00 – centrală
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.mvr.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Comisia permanentă pentru drepturile omului și Codul deontologic al Poliției (abreviere în limba bulgară: PKPChPE)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Comisia joacă un rol important în activitatea Ministerului de Interne, contribuind și la interacțiunile cu societatea civilă. La nivel regional funcționează birouri locale în cadrul direcțiilor provinciale ale Ministerului de Interne.

Aceasta are filiale în cadrul birourilor locale ale ministerului, iar misiunea sa este de a analiza plângerile referitoare la abuzuri în materie de drepturile omului.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Misiunea comisiei este de a coopera activ cu organizațiile societății civile, de a încuraja practicile pozitive ale poliției și de a armoniza normele rezultate din calitatea Bulgariei de stat membru al UE. Planul de lucru anual al comisiei include următoarele activități:

  • studierea punerii în aplicare a legislației relevante și propunerea de îmbunătățiri;
  • încurajarea respectării codului deontologic și a drepturilor omului în activitatea obișnuită a poliției;
  • formarea agenților de poliție cu privire la drepturile omului.
  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor
  • respectarea drepturilor suspecților aflați în arestul poliției;
  • respectarea codului deontologic;
  • efectuarea de controale pentru a verifica respectarea legii și a normelor și regulamentelor ministerului, inclusiv a celor referitoare la codul deontologic și la drepturile omului.

6. Comisia pentru drepturile omului, religie și petiții a Adunării Naționale

Adresă:

piața Narodno Sabranie nr. 2 (Sala de reuniuni plenare)
piața Aleksander Kniaz I nr. 1 (comisiile și birourile deputaților și senatorilor)
Sofia 1169, Bulgaria
centrală: +359 2 939 39
Fax: +359 2 981 31 31

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfocenter@parliament.bg
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhumanrights@parliament.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.parliament.bg/

  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Comisia pentru drepturile omului, religie și petiții a Adunării Naționale

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Această comisie parlamentară deține atribuții legislative în domeniul drepturilor omului și al libertății religioase, precum și atribuții legate de soluționarea problemelor cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale, a asociațiilor și fundațiilor de la care primește plângeri, cereri, sesizări, propuneri, petiții, etc.

Subiectele sunt foarte diverse și includ toate zonele publice, cu excepția celor de competența instanțelor. Cele mai multe petiții se referă la probleme sociale, dar și la sistemul judiciar, drepturile consumatorului, poliție, decizii de urbanism, construcții ilegale, retrocedarea terenurilor, educație, îngrijiri medicale, autoritățile locale, drepturi religioase, administrația centrală, discriminare pe criterii etnice etc. Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/ solicitărilor Comisia reprezintă legătura directă a Parlamentului bulgar cu cetățenii țării. Rolul său este definit cu precizie.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Regulamentul său de procedură stabilește în mod detaliat modul în care petițiile trebuie să fie înregistrate, transmise și arhivate și cum trebuie să se țină evidența fiecărei etape din cadrul acestui proces. Fiecare document primește un număr de referință, este înscris într-un registru special și este atribuit unui responsabil de caz, care îl analizează și trimite un răspuns sau, acolo unde este cazul, înaintează dosarul autorității relevante în termenul cuvenit. Comisia acordă o atenție specială autorităților naționale și locale care nu respectă termenele legale de furnizare a unui răspuns, stabilite în Codul de procedură administrativă. Responsabilii de cazuri ai comisiei acordă, de asemenea, consiliere prin telefon cu privire la drepturile procedurale și explică situațiile în care pot oferi ajutor. Comisia acordă o atenție specială autorităților naționale și locale care nu respectă termenele legale de furnizare a unui răspuns, stabilite în Codul de procedură administrativă.

Petițiile anonime nu sunt analizate.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Cetățenii primesc consiliere și asistență pentru a-și apăra drepturile civile garantate prin Constituție.

7. Direcția generală privind executarea pedepselor penale din cadrul Ministerului Justiției (abreviere în limba bulgară: GDIN)

Adresă:

Bd. General N. Stoletov 21
Sofia 1309, Bulgaria
Tel.: + 359 2.813 91 90
Fax: +359 2 931 15 74
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouămailto:gdin_ias@abv.bg; Linkul se deschide într-o fereastră nouăgdin@gdin.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.gdin.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Direcția generală privind executarea pedepselor penale din cadrul Ministerului Justiției (abreviere în limba bulgară: GDIN)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Plângerile persoanelor private de libertate se referă în principal la măsurile disciplinare, transferul către alte unități, regimul de detenție, condițiile de trai, îngrijirile medicale și conduita personalului unității.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Măsurile disciplinare impuse în temeiul articolului 101 din Legea privind executarea pedepselor penale și privarea de libertate (abreviere în limba bulgară: ZINZS) pot fi contestate în termen de zece zile de la notificare, sesizând Directorul General pentru executarea pedepselor penale în cazul în care aplicarea acestora a fost dispusă de directorul penitenciarului sau altă instituție de detenție sau Ministrul Justiției, în cazul în care acestea au fost emise de către Directorul General. Detenția în izolare poate fi contestată la instanța districtuală corespunzătoare instituției de detenție în termen de trei zile de la notificare.

Detenția în izolare de mai mult de două luni, fără dreptul de a participa la activitățile de grup (articolul 120 din lege), poate fi impusă doar de directorul general pentru executarea pedepselor penale și poate fi contestată la instanța regională competentă în termen de trei zile de la notificare.

Transferurile sunt dispuse de directorul general pentru executarea pedepselor penale și pot fi contestate la Ministrul Justiției în termen de 14 zile de la notificare.

Deciziile de impunere a unui regim de detenție mai strict sunt emise de Comisia pentru executarea pedepselor penale [articolul 74 alineatul (1) din lege] și pot fi contestate la instanța regională competentă teritorial în termen de 14 zile de la notificare.

Conform articolului 1 alineatul (1) din Legea privind răspunderea pentru daunele produse de stat și autoritățile locale (abreviere în limba bulgară: ZODOV), plângerile privind condițiile de trai, îngrijirile medicale și conduita personalului unității sunt soluționate de instanțele administrative în conformitate cu Codul de procedură administrativă. Deciziile pot fi atacate o singură dată. Plângerile înaintate în temeiul articolului 71 alineatul (1) din Legea privind protecția împotriva discriminării sunt soluționate de instanțele districtuale sau de către Comisia privind discriminarea. Această procedură este reglementată de Codul de procedură civilă, iar deciziile pot fi atacate cu 2 căi de atac. Deciziile Comisiei pot fi atacate la Curtea Supremă Administrativă, în conformitate cu Codul de procedură administrativă.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

După intrarea în vigoare, deciziile administrative și hotărârile judecătorești sunt obligatorii și sunt puse în aplicare de către direcția generală și serviciile sale regionale.

8. Comisia națională privind traficul de persoane

Adresă:

NKBTH Sofia 1797, Bulgaria
Tel.: + 359 2 807 80 50
Fax: + 359 2 807 80 59
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăoffice@antitraffic.government.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://antitraffic.government.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Comisia națională privind traficul de persoane din cadrul Consiliului de miniștri (abreviere în limba bulgară: NKBTH)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Secretariatul comisiei poate primi informații privind traficul de persoane de la victime sau de la alte persoane care acționează în numele victimelor.

Comisia soluționează, de asemenea, plângeri privind funcționarea sa administrativă din partea membrilor populației. Termenele de soluționare a plângerilor sunt stabilite prin lege.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Comisia transmite informațiile primite serviciilor guvernamentale relevante în vederea urmăririi, cercetării și/sau clarificării acestora. Victimelor li se garantează anonimatul (articolul 20 din Legea privind traficul de persoane, abreviere în limba bulgară: ZBTH). În cazul în care victima este un minor, Comisia trebuie să anunțe fără întârziere Agenția de Stat pentru Protecția Copilului, care ia măsurile adecvate, în temeiul Legii privind protecția copilului.

În temeiul articolului 4 alineatul (4) din Legea privind traficul de persoane, organizațiile neguvernamentale bulgare și internaționale care își desfășoară activitatea în domeniul traficului de persoane pot participa la ședințele comisiei. În acest scop, trebuie să depună o cerere scrisă și anumite documente justificative, în conformitate cu articolul 12 din regulamentul intern al comisiei.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

În cazul în care documentele depuse sunt incomplete sau conțin erori, comisia poate solicita completarea sau rectificarea acestora într-un anumit termen. În termen de 30 de zile de la data depunerii plângerii, comisia emite o decizie, care poate fi atacată la Curtea Supremă Administrativă.

9. Comisia centrală privind delicvența juvenilă

Adresă:

Knyaz Dondukov 9, etajul 4
Sofia 1000, Bulgaria
Tel.: + 359 2 981 11 33
Fax: +359 2 987 40 01
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ckbppmn.government.bg/obshti/funktzii.html
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Comisia centrală privind delincvența juvenilă din cadrul Consiliului de miniștri (abreviere în limba bulgară: TsKBPPMN)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Comisia are următoarele atribuții:

  • să coordoneze activitatea serviciilor guvernamentale și a organizațiilor neguvernamentale
  • care desfășoară acțiuni în domeniul delincvenței juvenile;
  • să gestioneze și să supravegheze activitatea comisiilor locale pentru delincvența juvenilă de pe întreg teritoriul țării;
  • să analizeze și să compileze datele statistice, să studieze tendințele și să facă previziuni;
  • să participe la elaborarea legislației cu privire la problemele cu care se confruntă minorii;

să sensibilizeze publicul cu privire la comportamentul problematic al adolescenților. Comisia are, de asemenea, rolul să informeze publicul cu privire la situațiile care pot conduce la delincvență, rolul pe care îl pot avea părinții, situația delincvenței juvenile în țară și tendințele acesteia.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Comisiile locale privind delincvența juvenilă sunt răspunzătoare de organizarea, gestionarea și supravegherea măsurilor inițiate la nivel municipal în vederea prevenirii și reducerii comportamentului juvenil antisocial.

Acestea au, de asemenea, competența de a analiza cazurile de delincvență juvenilă. Codul penal cuprinde un capitol intitulat „Dispoziții speciale pentru minori”, care corespunde articolului 40 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și punctului 11 din Normele de la Beijing. Conform capitolului respectiv, primordiale sunt măsurile educative, stabilite la articolul 13 din Legea privind delincvența juvenilă. Aceste măsuri sunt aplicate în afara sistemului de justiție penală și au exclusiv funcție educativă și socială, incluzând consilierea în vederea soluționării problemelor comportamentale, încurajarea unei implicări mai intense din partea părinților și acordarea de sprijin din partea unor cadre didactice specializate.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor Se iau măsuri adecvate după analizarea cauzelor comportamentului-problemă. În cazul în care se constată că minorii au fost neglijați, se iau, de asemenea, măsuri împotriva părinților.

10. Oficiul național de asistență juridică

Adresă:

Str. Razvigor 1
Sofia 1421, Bulgaria
Tel.: +359 2 81 93 200
Fax: + 359 2 865 48 12
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouănbpp@nbpp.government.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.nbpp.government.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Oficiul național de asistență juridică (abreviere în limba bulgară: NBPP)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Cererile de asistență juridică trebuie înaintate președintelui oficiului.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Sunt eligibile pentru a beneficia de asistență juridică:

  • persoanele eligibile să primească ajutor social;
  • persoanele aflate într-o instituție socială specializată;
  • familiile substitutive și rudele sau prietenii apropiați cărora li s-a dat în îngrijire un copil, în temeiul Legii privind protecția copilului.

Solicitantul trebuie să prezinte unul dintre următoarele documente:

  • o declarație din partea Directorului Agenției de servicii sociale locale (denumită și Direcția de servicii sociale), prin care se atestă că, la data depunerii cererii, solicitantul primește beneficii sociale lunare, în temeiul articolului 9 din Dispozițiile de punere în aplicare a Legii privind asistența socială (abreviere în limba bulgară: PPZSP);

sau

  • o declarație, în original, din partea Directorului Agenției de servicii sociale locale, prin care se atestă că solicitantul este eligibil pentru a primi beneficii sociale lunare.

Solicitantul trebuie să depună, de asemenea, o declarație cu privire la resursele financiare ale familiei sale.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile ale procedurii/procedurilor președintele oficiului poate să aprobe sau să respingă cererea de asistență juridică. Decizia sa poate fi atacată la Instanța administrativă municipală din Sofia, în temeiul Codului de procedură administrativă.
  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Președintele oficiului poate să aprobe sau să respingă cererea de asistență juridică.

Împotriva deciziei de refuz se poate introduce recurs la Tribunalul Administrativ Sofia în conformitate cu Codul de procedură administrativă.

11. Consiliul național pentru sprijinirea și despăgubirea victimelor infracționalității

Adresă:

Ministerul Justiției
Slavyanska 1
Sofia 1040, Bulgaria
Tel.: + 359 2 9 237 359
Fax: +359 2 980 62 93
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăcompensation@justice.government.bg
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.compensation.bg/
  • Denumirea unității/organului instituției care primește cereri/plângeri/sesizări cu privire la încălcarea drepturilor (dacă este cazul)

Consiliul național pentru sprijinirea și despăgubirea victimelor infracționalității (abreviere în limba bulgară: NSPKPP)

  • Scurtă descriere a cererilor/plângerilor/sesizărilor analizate de instituție

Consiliul soluționează cererile de despăgubiri financiare, formulate în temeiul Legii privind sprijinirea și despăgubirea victimelor infracționalității (abreviere în limba bulgară: ZPFKPP). Pentru a fi eligibilă pentru despăgubiri, victima trebuie să fi suferit o pierdere financiară în urma unui act de terorism; a unei crime; a unei infracțiuni săvârșite cu premeditare care a provocat vătămări corporale grave; a violului sau abuzului sexual care a adus prejudicii grave sănătății victimei; a traficului de ființe umane; a infracțiunilor comise în numele unui grup de criminalitate organizată și a altor infracțiuni grave, săvârșite cu premeditare, care au cauzat decesul sau vătămarea corporală gravă a victimei. Infracțiunea trebuie să fi fost comisă după data de 30 iunie 2005. Legea prevede acordarea de despăgubiri pentru următoarele prejudicii rezultate în mod direct dintr-o infracțiune:

1. costurile îngrijirilor medicale, altele decât cele rambursate de Fondul Național al Asigurărilor de Sănătate;

2. câștigurile pierdute;

3. cheltuielile legate de procedura judiciară;

4. mijloace de subzistență pierdute;

5. costuri legate de înmormântare;

6. alte daune materiale.

Este necesară furnizarea de documente justificative.

  • Scurtă descriere a procedurii/procedurilor de examinare a cererilor/plângerilor/solicitărilor

Victimele acestor infracțiuni pot înainta cereri de despăgubiri financiare guvernatorului regiunii în care își au domiciliul sau consiliului în termen de două luni de la condamnarea făptuitorului (articolul 12 din lege). Consiliul trebuie să soluționeze cererea în termen de trei luni de la primirea acesteia.

  • Scurtă descriere a rezultatelor posibile în urma derulării procedurii/procedurilor

Consiliul se întrunește cel puțin o dată la trei luni pentru a lua decizii cu privire la cererile de despăgubiri. Deciziile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți, trebuie să fie motivate și nu pot fi contestate.

Alte organisme

Baza de date a ONG-urilor Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ngobg.info/bg/search/advanced.html


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 17/12/2018

Drepturi fundamentale - Republica Cehă


Instanțe naționale

În general, în cazurile de discriminare, instanța locală a pârâtului (și anume, persoana acuzată de discriminare) este competentă în primă instanță. După ce au fost epuizate toate căile de atac ordinare, Curtea Constituțională poate fi sesizată cu o plângere constituțională individuală (Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.usoud.cz/).

Curtea Constituțională

Joštova 8, 660 83 Brno 2

Tel. (+420) 542162111
Fax: (+420) 542161309, (+420) 542161169

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodani@usoud.cz

Organul judiciar de protecție a constituționalității este Curtea Constituțională, statutul și competențele acesteia fiind consacrate în Constituția Republicii Cehe. Curtea Constituțională se află în afara sistemului instanțelor judecătorești generale. Principala sa misiune este de a proteja constituționalitatea și drepturile și libertățile fundamentale prevăzute în Constituție, în Carta drepturilor și libertăților fundamentale și în alte legi constituționale ale Republicii Cehe și de a garanta că puterea statului este exercitată în mod constituțional.

În temeiul articolului 87 din Constituție, Curtea Constituțională decide, printre altele, cu privire la plângerile constituționale depuse de persoane fizice sau juridice împotriva hotărârilor definitive și executorii și cu privire la alte intervenții efectuate de organisme publice care le afectează drepturile și libertățile fundamentale garantate de Constituție. Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și nu pot face obiectul unei căi de atac.

Pe site-ul său internet, Curtea Constituțională prezintă un ghid privind procedura plângerii constituționale, care conține informații de bază referitoare la această procedură (a se vedea http://www.usoud.cz/pruvodce-rizenim-o-ustavni-stiznosti).

Instituții naționale de apărare a drepturilor omului

Principalul organism național pentru drepturile omului care se ocupă de cazurile de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului este Apărătorul public al drepturilor (a se vedea mai jos).

La nivel guvernamental, chestiunea drepturilor omului ține de competența Ministerului pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse și Legislație; printre celelalte organisme competente în materie se numără Consiliul guvernamental pentru drepturile omului, Consiliul guvernamental pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Consiliul guvernamental pentru minoritățile naționale și Consiliul guvernamental pentru persoanele cu handicap, în calitate de organisme consultative ale guvernului.

Apărătorul public al drepturilor

Apărătorul public al drepturilorLinkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ochrance.cz/

Údolní 39
Brno, 602 00

Telefon: +420 542 542 111
Fax: + 420 542 542 112

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodatelna@ochrance.cz

Apărătorul public al drepturilor este un organism de stat autonom, independent și imparțial care se află în afara administrației publice și, prin urmare, nu este o autoritate publică. Acesta protejează persoanele împotriva conduitei autorităților publice și a altor instituții care desfășoară activități de administrare a statului, în cazul în care o astfel de conduită este:

  • ilegală;
  • legală, dar defectuoasă sau incorectă și, prin urmare, incompatibilă cu principiile unui stat de drept democratic și cu principiile bunei administrări;
  • în cazul în care aceste organisme sunt inactive.

Apărătorul public al drepturilor este autorizat să soluționeze plângeri îndreptate împotriva activității desfășurate de:

  • ministere și alte autorități administrative cu competență pentru întreg teritoriul Republicii Cehe și autoritățile administrative subordonate acestora;
  • organisme autonome teritoriale (și anume, municipalități și regiuni), însă numai atunci când acestea efectuează acte de administrare a statului și nu atunci când acestea își exercită competențele proprii (autonomie);
  • Banca Națională a Cehiei, atunci când acționează în calitate de autoritate administrativă;
  • Consiliul pentru Transmisii de Radio și Televiziune;
  • Poliția Republicii Cehe, cu excepția anchetelor privind proceduri penale;
  • Armata Republicii Cehe și Garda prezidențială;
  • Serviciul penitenciar din Republica Cehă;
  • facilități în care persoanele fac obiectul custodiei, detenției, educației de protecție sau instituționale și tratamentului de protecție;
  • companii de asigurări de sănătate;
  • organisme ale instanțelor judecătorești și ale parchetului în exercitarea administrației de stat (în special în ceea ce privește întârzierile în cadrul procedurilor, lipsa de activitate a instanțelor și conduita necorespunzătoare a judecătorilor), mai degrabă decât împotriva hotărârii propriu-zise a unei instanțe judecătorești sau a unui procuror.

Începând din 2006, Apărătorul public al drepturilor supraveghează, de asemenea, protecția drepturilor persoanelor a căror libertate a fost restricționată.

Apărătorul public al drepturilor nu are dreptul să intervină în raporturile juridice de drept privat sau litigii (inclusiv litigiile între angajați și angajatori, chiar și în cazul în care angajatorul este o autoritate de stat), singura excepție fiind reclamațiile cu privire la comportamentul discriminatoriu - în aceste cazuri, Apărătorul public al drepturilor poate interveni, de asemenea, în chestiuni care țin de dreptul privat.

Avocatul poate să efectueze anchete independente, însă nu poate acționa în locul autorităților administrației de stat și nu poate anula sau modifica deciziile acestora. Cu toate acestea, în cazul în care constată o neregulă, acesta poate solicita autorităților sau instituțiilor să ofere o măsură de remediere.

În cazul în care o autoritate a administrației de stat sau o instituție în care se află persoane a căror libertate a fost restricționată nu își îndeplinește obligația de a coopera cu Apărătorul public al drepturilor sau dacă, după ce se constată o neregulă, administrația sau instituția în cauză nu reușește să ia măsuri de remediere adecvate, Apărătorul public al drepturilor poate să informeze publicul cu privire la această chestiune.

Divulgarea informațiilor este o sancțiune pusă la dispoziția Apărătorului public al drepturilor în temeiul legii. În astfel de cazuri, acesta poate, de asemenea, să comunice publicului numele și prenumele anumitor persoane care acționează în numele autorității care se abate de la norme.

Plângerea adresată Apărătorului public al drepturilor trebuie să fie depusă de persoana care solicită protecția drepturilor sale sau de către reprezentantul legal al acesteia. În cazul în care plângerea este înaintată în numele unei alte persoane, acest lucru trebuie să fie demonstrat printr-o procură scrisă sau un alt document care indică sfera autorizării.

Plângerea trebuie să conțină întotdeauna:

  • numele, prenumele, adresa și numărul de telefon al reclamantului; în cazul unei persoane juridice, numele, sediul social și persoana autorizată să acționeze în numele acesteia;
  • descrierea circumstanțelor relevante ale problemei, inclusiv o indicație cu privire la faptul dacă problema a fost adusă, de asemenea, în atenția unui alt organism și rezultatul obținut;
  • indicarea autorității sau a autorităților împotriva căreia (cărora) este îndreptată plângerea;
  • dovada că reclamantul a solicitat fără succes autorității la care se referă plângerea să remedieze situația.
  • În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre în materie, reclamantul trebuie să prezinte o copie a acesteia
  • și copii ale documentelor care se referă la chestiunea în cauză și care conțin informații importante.

Durata investigațiilor și a soluționării plângerilor este variabilă și va depinde întotdeauna de circumstanțele și de complexitatea speței respective. Legea nu stabilește termene-limită pentru Apărătorul public al drepturilor; acesta urmărește să soluționeze toate plângerile, în măsura în care este posibil, în cel mai scurt timp posibil.

Nu există nicio cale de atac (apel) împotriva modului în care Apărătorul public al drepturilor a gestionat o plângere sau împotriva rezultatului acesteia.

Plângerea poate fi depusă:

În scris – de preferință utilizând un Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular de plângere tipărit, trimis prin poștă la adresa: Veřejný ochránce práv, Údolní 39, 602 00 Brno. De asemenea, poate fi trimisă o scrisoare personală.

Prin e-mail (chiar și fără semnătură electronică) trimis la adresa podatelna@ochrance.cz cu o descriere a fondului cauzei sau, preferabil, prin completarea Linkul se deschide într-o fereastră nouăformularului de plângere și trimiterea acestuia prin e-mail.

Prin intermediul „cutiei de date” (Data box) – numărul de identificare al Biroului Apărătorului public al drepturilor este jz5adky. Mesajul transmis „cutiei de date” poate conține un formular de plângere completat sau o scrisoare personală cuprinzând informațiile importante referitoare la problema respectivă.

Prin utilizarea unui Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular online interactiv al unui serviciu de înregistrare electronică ce garantează că plângerea conține toate informațiile necesare.

Personal, la serviciul pentru plângeri al Biroului Apărătorului public al drepturilor (Údolní 39, Brno), în fiecare zi lucrătoare între orele 8:00-16:00. Astfel, este posibilă prezentarea unei plângeri cu anexe nu doar în scris (pe suport de hârtie), ci și pe un suport de date.

Prin formularea personală a plângerii în cadrul unui raport – în zilele lucrătoare, între orele 8:00-16:00 vă puteți prezenta personal la serviciul Primire plângeri în clădirea Biroului Apărătorului public al drepturilor, unde plângerea va fi discutată și redactată de un avocat din cadrul biroului.

Autorități specializate pentru protecția drepturilor omului

Apărătorul public al drepturilor și plângerile depuse de copii

În Republica Cehă, nu există un Ombudsman pentru copii; cu toate acestea, Apărătorul public al drepturilor se ocupă în prezent de plângerile depuse de copii referitoare la protecția drepturilor și a intereselor acestora.

Apărătorul public al drepturilor Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://deti.ochrance.cz/

Údolní 39
Brno, 602 00

Telefon: +420 542 542 888
Fax: + 420 542 542 112

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouădeti@ochrance.cz

Copiii pot aborda Apărătorul public al drepturilor în diferite moduri, și anume prin scrisoare obișnuită trimisă prin poștă sau prezentată în persoană la Veřejná ochránkyně práv, Údolní 39, 602 00 Brno sau utilizând Linkul se deschide într-o fereastră nouăformularul interactiv completat conform instrucțiunilor, prin e-mail trimis la adresa deti@ochrance.cz sau în persoană la sediul Apărătorului public al drepturilor, unde copilul poate să discute problema și să formuleze plângerea împreună cu un avocat din cadrul Biroului Apărătorului public al drepturilor.

Plângerea trebuie să precizeze în mod clar, în special:

  • persoana sau situația de care se plânge copilul (inclusiv cel puțin numele autorității sau al altei instituții sau al persoanei căreia copilul i-a prezentat problema);
  • numele, prenumele, data nașterii și reședința copilului;
  • descrierea problemei;
  • detalii de contact, și anume numărul de telefon, adresa de e-mail și adresa poștală.

De exemplu, Apărătorul public al drepturilor poate ajuta copilul:

  • în cazul unor abateri profesionale ale unui asistent social;
  • în cazul în care procedurile judiciare durează o perioadă îndelungată;
  • în cazul în care un judecător se comportă în mod neadecvat;
  • în cazul în care copilul este hărțuit la școală;
  • în cazul în care copilul nu a fost acceptat la școală;
  • în cazul unui regim neobișnuit de strict sau al hărțuirii etc. într-o casă de copii;
  • în cazul în care părinții copilului nu au beneficiat de prestații sociale;
  • în cazul în care pensia bunicilor copilului a fost calculată incorect de către autorități;
  • în cazul în care autoritatea din domeniul construcțiilor nu reușește să remedieze starea precară (construcție și starea tehnică) a unei clădiri sau un vecin construiește o structură fără autorizație;
  • în cazul în care autoritățile nu reușesc să remedieze problema unui depozit de deșeuri pe un amplasament interzis;
  • în cazul în care o plângere cu privire la un produs care nu a funcționat nu a fost soluționată.

În schimb, Apărătorul public al drepturilor nu poate, de exemplu:

  • să modifice o hotărâre judecătorească;
  • să interfereze cu o anchetă a Poliției Republicii Cehe (ministerul public care supervizează activitățile poliției are anumite competențe în acest sens);
  • să intervină în litigiile dintre persoane (de exemplu, litigii între vecini cu privire la terenuri, litigii între părinți sau alți membri ai familiei etc.) - aceste aspecte trebuie să fie sesizate instanței;

Instituții care oferă asistență victimelor discriminării

Apărătorul public al drepturilor

Údolní 39
Brno, 602 00

Telefon: +420 542 542 111
Fax: + 420 542 542 112

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodatelna@ochrance.cz

În temeiul Legii privind Apărătorul public al drepturilor, acesta oferă asistență metodologică victimelor discriminării:

  • Apărătorul public al drepturilor evaluează dacă o conduită reclamată poate constitui în fapt discriminare în temeiul Legii privind combaterea discriminării;
  • consiliează victimele discriminării cu privire la modul în care ar trebui să procedeze, persoanele care ar trebui abordate și modul de depunere a unei petiții în vederea inițierii procedurilor în materie de discriminare.

Atunci când solicitantul adresează Apărătorului public al drepturilor o cerere de investigare a unui act de discriminare, acesta trebuie să identifice cât mai exact posibil comportamentul discriminatoriu invocat și să anexeze cererii toate elementele de probă care pot dovedi discriminarea.

Oficiul pentru protecția datelor cu caracter personal

Oficiul pentru protecția datelor cu caracter personal Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.uoou.cz/

Pplk. Sochora 27
170 00 Prague 7

Telefon: + 420 234 665 111
Fax: + 420 234 665 444

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăposta@uoou.cz

Oficiul pentru protecția datelor cu caracter personal este un organism independent care:

  • supraveghează respectarea obligațiilor legale în prelucrarea datelor cu caracter personal;
  • menține un registru al cazurilor autorizate de prelucrare a datelor cu caracter personal;
  • primește plângerile cetățenilor cu privire la încălcări ale legii;
  • oferă consultanță cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

Activitățile oficiului sunt descrise în Legea nr. 101/2000 privind protecția datelor cu caracter personal și de modificare a anumitor legi, astfel cum a fost modificată.

Scopul Legii privind protecția datelor cu caracter personal este de a asigura dreptul cetățeanului, astfel cum este garantat de Carta Drepturilor și Libertăților Fundamentale, la protecția împotriva intruziunilor neautorizate în viața sa privată și personală și împotriva colectării neautorizate, publicării sau utilizării abuzive a datelor cu caracter personal.

Orice persoană care descoperă sau care are motive rezonabile să suspecteze că datele sale cu caracter personal sunt prelucrate cu încălcarea dreptului la protecția vieții sale private și a vieții personale, cu încălcarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal - de exemplu, în cazul în care datele cu caracter personal prelucrate sunt inexacte sau depășesc scopul pentru care acestea au fost solicitate - are dreptul să depună o plângere la acest oficiu.

O plângere care atrage atenția asupra unei presupuse încălcări a Legii privind protecția datelor cu caracter personal ar trebui să includă:

  • datele de identificare ale persoanei suspectate că a încălcat Legea privind protecția datelor cu caracter personal;
  • descrierea activității care implică prelucrarea de date cu caracter personal și care a încălcat Legea privind protecția datelor cu caracter personal;
  • indicarea datelor cu caracter personal (sau, cel puțin, a categoriilor acestora) prelucrate cu încălcarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal;
  • documente sau alte materiale (sau copii ale acestora) care justifică relația dintre notificator (reclamant) și persoana care a prelucrat în mod eronat datele sale cu caracter personal;
  • documente sau alte materiale (sau copii ale acestora) din care să poată fi stabilită o încălcare a Legii privind protecția datelor cu caracter personal;
  • furnizarea oricăror trimiteri la resurse disponibile care pot să ateste faptele descrise;
  • datele de contact ale notificatorului (reclamantului).

O plângere poate fi depusă, de asemenea, în mod anonim la oficiu sau transmisă prin mijloace electronice.

Persoana care formulează o plângere nu este parte la procedură în eventualele proceduri administrative, însă poate fi audiată în calitate de martor.

Alte autorități specializate

Principalul organism la care persoanele fizice pot apela în caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului este Apărătorul public al drepturilor. Alte entități în acest domeniu includ, de exemplu:

Administrația Centrelor pentru Refugiați din cadrul Ministerului Internelor

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.suz.cz/

Lhotecká 7
143 01 Prague 12

Telefon: + 420 974 827 118
Fax: + 420 974 827 280

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodatelna@suz.cz

Administrația Centrelor pentru Refugiați (ACR) este o componentă organizațională a statului, aflată în subordinea ministrului adjunct al internelor pentru ordine publică și securitate; aceasta colaborează cu instituții guvernamentale și internaționale, organisme guvernamentale locale și organizații non-guvernamentale. Aceasta administrează, de asemenea, centrele destinate detenției cetățenilor străini; începând din 2009, aceasta operează o rețea de centre pentru sprijinirea integrării cetățenilor străini în capitalele regionale.
Republica Cehă utilizează Administrația Centrelor pentru Refugiați pentru a oferi cazare și alte servicii solicitanților de azil, refugiaților și străinilor aflați în detenție în temeiul Legii nr. 326/1999 privind șederea cetățenilor străini în Republica Cehă și al Legii nr. 325/1999 privind azilul. Obiectivul ACR este de a oferi acestor persoane condiții corespunzătoare și demne.

Consiliul Național al Persoanelor cu Handicap din Republica Cehă.

Partyzánská 7
170 00 Prague 7 – Holešovice
Telefon: 266 753 421
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouănrzpcr@nrzp.cz

Începând cu 11 decembrie 2014, Consiliul Național al Persoanelor cu Handicap este o asociație națională înregistrată care reprezintă interesele persoanelor cu handicap în relația acestora cu statul și instituțiile publice. Rolul Consiliului Național este de a contribui la integrarea persoanelor cu handicap în societate și de a apăra în mod constant drepturile acestor persoane. Acesta este principalul organism consultativ al Consiliului guvernamental pentru persoanele cu handicap.

Printre prioritățile sale se numără:

  • coordonarea organizațiilor pentru persoanele cu handicap în chestiuni de interes comun;
  • informarea publicului cu privire la problema dizabilității;
  • monitorizarea cazurilor de discriminare împotriva persoanelor cu handicap;
  • punerea în aplicare de proiecte în vederea îmbunătățirii vieții persoanelor cu handicap;
  • planificarea în ceea ce privește egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap la nivel regional;
  • operarea unei rețele naționale de centre profesionale de consiliere socială;
  • publicarea de reviste, publicații și materiale informative în domeniu.

Altele

În Republica Cehă există o serie de organizații nonprofit care se ocupă de aspecte legate de drepturile omului și care sprijină cetățenii atunci când aceste drepturi sunt încălcate.

Centrul pentru Integrarea Străinilor

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cicpraha.org/

Pernerova 32/10, 186 00, Praha 8
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@cicpraha.org

Centrul pentru Integrarea Străinilor (CIS) este o asociație civică înființată în 2003 pentru a sprijini cetățenii străini să se integreze în societatea cehă.

Acesta se axează pe furnizarea de servicii sociale ambulatorii și de proximitate și programe educaționale pentru străinii cu reședință pe termen lung sau cu reședință permanentă în Republica Cehă. CIS are sucursale în toate regiunile din Cehia, cu axare pe Praga și Boemia Centrală. Organizația este înregistrată ca furnizor de servicii sociale în temeiul Legii privind serviciile sociale și este acreditată în temeiul Legii privind voluntariatul.

Printre principalele activități ale organizației se numără:

  • furnizarea de consiliere socială pentru imigranți: cetățeni străini cu reședință permanentă sau pe termen lung și beneficiari ai protecției internaționale/subsidiare;
  • furnizarea de consiliere profesională și dezvoltarea de programe și activități pentru imigranți care vizează integrarea acestora pe piața forței de muncă;
  • organizarea de cursuri ușor accesibile (deschise) în limba cehă și de alte cursuri specializate de cehă pentru străini, inclusiv dezvoltarea unor metode de predare noi și progresive;
  • organizarea altor activități educaționale (formarea profesorilor de limbă cehă și de limbi străine, predarea limbilor străine, formarea continuă a lucrătorilor pedagogici, mentorat, cursuri de informatică etc.);
  • program de voluntariat - mentorat sub forma cooperării individuale între client și voluntar, precum și organizarea de activități recreative și sociale (reuniuni, discuții, seri tematice etc.).
  • activități de informare - seminare, materiale informative

Toate programele urmăresc să permită imigranților în Republica Cehă să ducă o viață demnă și independentă în această țară, asigurând în același timp că aceștia cunosc și respectă legile locale și standardele de conduită și de comportament strict interpersonale și promovând înțelegerea, amabilitatea și respectul pentru specificitatea fiecărui migrant din partea societății primitoare.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 17/04/2018

Drepturi fundamentale - Estonia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: estonă.


Instanțe naționale

Instituții naționale pentru protecția drepturilor omului

Ombudsman

Organisme specializate pentru protecția drepturilor omului

Altele

Instanţe naţionale

Instanțe regionale, instanțe administrative, instanțe districtuale și Curtea Supremă

Adrese:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța regională Harju, Liivalaia 24, 15034 Tallinn, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța regională Viru, Kooli 2a, 41598 Jõhvi, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța regională Tartu, Kalevi 1, 51010 Tartu, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța regională Pärnu, Kuninga 22, 80099 Pärnu, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța administrativă Tallinn, Pärnu mnt 7, 15082 Tallinn, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța administrativă Tartu, Kalevi 1, 51010 Tartu, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța districtuală Tallinn, Pärnu mnt 7, 15084 Tallinn, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța districtuală Tartu, Kalevi 1, 50050 Tartu, Estonia
Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă, Lossi 17, 50093 Tartu, Estonia

Aceste instituții soluționează litigii. Există patru instanțe regionale: Instanța regională Harju, Instanța regională Viru, Instanța regională Tartu și Instanța regională Pärnu. Există, de asemenea, două instanțe administrative: Instanța administrativă Tallinn și Instanța administrativă Tartu. În al doilea grad de jurisdicție (faza apelului), Camerele administrative ale instanțelor regionale din Tallinn și Tartu revizuiesc hotărârile pronunțate de instanța administrativă. În ultimul grad de jurisdicție, hotărârile sunt revizuite de Camera administrativă a Curții Supreme.

În cazul în care o persoană fizică consideră că o persoană de drept public (cum ar fi statul sau administrația locală) i-a încălcat drepturile sau i-a restricționat libertățile printr-un act sau proces administrativ, aceasta poate introduce o acțiune înaintea instanței administrative. Litigiile cu privire la reforma proprietății sau reformele funciare, serviciile publice, administrația fiscală, aspecte privind cetățenia și imigrarea, precum și achizițiile publice, proprietatea publică, construcțiile, urbanismul și răspunderea statului sunt soluționate de instanța regională.

Instanța regională la care se introduce acțiunea verifică dacă plângerea sau întâmpinarea întrunește cerințele legale, dacă este însoțită de toate documentele justificative, dacă se încadrează în domeniul de competență a instanței regionale și dacă s-a achitat taxa judiciară către stat. În cazul în care vreuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită, instanța acordă persoanei care a depus plângerea sau întâmpinarea un termen de până la 15 zile pentru completarea dosarului. Dacă persoana care a depus plângerea sau întâmpinarea nu completează dosarul în termen, instanța regională îi returnează plângerea sau întâmpinarea fără preaviz. Dacă plângerea sau întâmpinarea îndeplinește condițiile, instanța admite acțiunea și urmează o procedură preliminară în cadrul căreia instanța pregătește cauza astfel încât aceasta să poată fi soluționată fără întrerupere, într-o singură ședință de judecată. La finalizarea procedurii preliminare, instanța citează părțile în cauză, comunicându-le data și locul în care instanța va examina cauza.

Cauzele care implică încălcări ale drepturilor în materie civilă, cum ar fi litigiile contractuale, cauzele de dreptul familiei, litigiile succesorale și de dreptul proprietății, aspectele privind activitățile și administrarea societăților comerciale și a organismelor non-profit, precum și litigiile privind drepturile de proprietate intelectuală, falimentele și aspectele ținând de dreptul muncii pot fi aduse în fața instanței regionale. Aceasta este o listă neexhaustivă a competenței materiale a instanțelor regionale în conformitate cu Linkul se deschide într-o fereastră nouăCodul de procedură civilă.

Persoanele care doresc să intenteze o acțiune înaintea instanței civile pentru protejarea drepturilor proprii (sau a drepturilor altora) trebuie să depună o cerere la instanța respectivă. Cererea constituie o acțiune civilă intentată în fața instanței civile. Cererea înaintată instanței trebuie să menționeze persoana împotriva căreia se intentează acțiunea, pretențiile, motivele (și anume, temeiul juridic al acțiunii) și probele existente în susținerea pretențiilor.

La primirea unei astfel de cereri, instanța civilă verifică dacă aceasta întrunește condițiile și dacă s-a achitat taxa judiciară către stat. Dacă dosarul este incomplet, instanța stabilește un termen pentru completarea acestuia. Dacă dosarul nu este completat în termen, instanța dispune încetarea procedurilor. Dacă cererea întrunește condițiile, instanța o notifică părții oponente în vederea formulării unui răspuns. Instanța se pronunță asupra cererii într-un termen rezonabil, printr-o încheiere de admitere sau respingere a cauzei.

Dacă sunteți victimă a unei infracțiuni, puteți Linkul se deschide într-o fereastră nouădenunța infracțiunea, oral sau în scris, unui organ de cercetare, de regulă Linkul se deschide într-o fereastră nouăpoliția sau Linkul se deschide într-o fereastră nouăparchetul.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăDenunțul trebuie să cuprindă datele dumneavoastră personale și de contact, descrierea infracțiunii, data și semnătura. Nu este necesar un formular special, dar poliția vă poate pune la dispoziție un formular de denunț. Formularul pe care trebuie să îl trimiteți parchetului este disponibil și pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul internet al acestuia.

Denunțul pe care îl faceți fie oral, fie prin telefon este înregistrat, iar denunțarea unei infracțiuni prin telefon poate fi, de asemenea, înregistrată.

În termen de maximum zece zile de la primirea denunțului, poliția sau parchetul trebuie să vă anunțe dacă refuză începerea procedurilor penale. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult zece zile dacă sunt necesare informații suplimentare de la persoana care a formulat denunțul pentru a decide inițierea sau nu a unei proceduri penale. Autorul denunțului este informat în legătură cu această prelungire, precum și în legătură cu motivele acesteia.

La finalizarea cercetării, poliția pregătește un dosar și îl transmite parchetului, care:

  • îl trimite spre informare atât presupusului infractor, cât și victimei [la cerere, a se vedea articolul 224 alineatul (2) din Codul de procedură penală] în cazul în care consideră finalizată cercetarea, iar apoi pregătește actul de punere sub acuzare și în transmite instanței;
  • solicită poliției desfășurarea de cercetări suplimentare, sau
  • dispune încetarea procedurilor.

Instituţii naţionale pentru drepturile omului

Estonia nu deține în prezent nicio autoritate națională sau o altă organizație care să fi solicitat acreditare ca organizație națională pentru protecția drepturilor omului.

Ombudsman

Acest rol este îndeplinit de Cancelarul Justiției

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCancelarul Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

În capacitatea sa de Ombudsman, Cancelarul Justiției monitorizează activitatea autorităților care îndeplinesc sarcini publice și verifică dacă autoritățile statului respectă drepturile și libertățile omului și buna practică administrativă. Cancelarul Justiției monitorizează:

  • activitățile organismelor și autorităților statului;
  • activitățile organismelor și autorităților administrației locale;
  • activitățile organismelor și autorităților persoane juridice de drept public sau ale entităților private care îndeplinesc funcții publice.

Orice persoană are dreptul de a adresa o cerere Cancelarului Justiției solicitând verificarea activităților autorităților care îndeplinesc sarcini publice.

În cazul în care Cancelarul Justiției constată că activitățile unei autorități care îndeplinește funcții publice sunt nelegale, acesta comunică un aviz autorității respective indicând privința în care aceasta a încălcat legea și, după caz, recomandă modul în care se poate respecta buna practică administrativă conform legii sau face propuneri de reparare a încălcării. În ambele cazuri, înainte de emiterea avizului, acesta examinează dacă autoritatea în cauză a respectat legea și dacă raporturile cu persoana privată afectată au fost în conformitate cu buna practică administrativă. În avizul său, Cancelarul Justiției poate critica, da un aviz sau oferi recomandări concrete pentru repararea încălcării.

Cancelarul Justiției

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCancelarul Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Orice persoană are dreptul de a adresa o cerere Cancelarului Justiției pentru a-i solicita acestuia să verifice dacă o lege sau un alt act legislativ respectă Constituția și alte legi. Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi de către puterea legislativă și cea executivă și de către administrațiile locale, în activitatea acestora de emitere de norme.

Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi:

  • de către legile în vigoare;
  • de regulamentele Guvernului Republicii;
  • de regulamentele ministeriale;
  • de regulamentele consiliilor autorităților locale și ale autorităților municipale și orășenești;
  • precum și legalitatea actelor legislative emise de persoane juridice de drept public.

În cazul în care Cancelarul Justiției constată că un act legislativ este neconstituțional sau nu respectă dispozițiile altor legi, acesta:

  • poate prezenta o propunere către autoritatea care a emis actul pentru alinierea acestuia la Constituție și celelalte legi. Legiuitorul are obligația de a-și comunica avizul către Cancelarul Justiției în termen de 20 de zile. În lipsa unui răspuns, Cancelarul Justiției înaintează Curții Supreme o cerere de declarare a actului legislativ drept neconstituțional sau nevalid.
  • poate înainta un memorandum către autoritatea care a emis actul, pentru alinierea acestuia la Constituție și celelalte legi, stabilind un termen pentru remedierea incompatibilității. Dacă recomandările prezentate în memorandum nu sunt luate în considerare, Cancelarul Justiției poate prezenta o propunere autorității care a emis actul. În lipsa unui răspuns, Cancelarul Justiției înaintează Curții Supreme o cerere de declarare a actului legislativ drept neconstituțional sau nevalid.
  • poate înainta un raport Curții Supreme, atrăgându-i atenția asupra problemelor existente în legislație.

Organisme specializate în drepturile omului

  • Ombudsman pentru drepturile copilului

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCancelarul Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Rolul Ombudsmanului pentru copii este îndeplinit de Cancelarul Justiției. Sarcinile consilierilor din cadrul Departamentului pentru drepturile copilului constau în principal în:

  • soluționarea cererilor privind drepturile copilului în cazurile care implică controlul constituționalității și ombudsmanul;
  • pregătirea și efectuarea vizitelor de inspecție la autoritățile competente în acest domeniu;
  • pregătirea solicitărilor și avizelor în cazurile care vizează controlul constituționalității;
  • educarea în ceea ce privește drepturile copilului și creșterea gradului de conștientizare cu privire la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, sensibilizarea și furnizarea de formare în domeniul drepturilor copilului;
  • desfășurarea de anchete și studii privind aspecte legate de promovarea și protecția drepturilor copilului;
  • organizarea cooperării între organizațiile copiilor și tinerilor, asociații cetățenești, ONG-uri, organizații profesionale, instituții științifice și autorități de stat.

În alte privințe se aplică informațiile furnizate la secțiunea dedicată Cancelarului Justiției.

  • Organism de promovare a egalităţii

Cancelarul Justiției, Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament

Adresa:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCancelarul Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament, Gonsiori 29, 15027 Tallinn, Estonia

Cancelarul Justiției monitorizează dreptul fundamental la egalitate de tratament în conformitate cu procedurile obișnuite. Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament este un funcționar independent care își desfășoară activitatea potrivit Legii privind egalitatea de gen și al Legii privind egalitatea de tratament. Rolul comisarului este de a monitoriza respectarea dispozițiilor celor două legi menționate. Comisarul consiliază și asistă persoanele implicate în litigii legate de discriminare și emite un aviz în calitate de expert cu privire la cazurile de discriminare.

Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament:

  • primește cereri din partea persoanelor fizice și emite avize cu privire la cazurile de discriminare;
  • analizează impactul legislației asupra situației femeilor și bărbaților, precum și asupra membrilor comunităților minoritare în cadrul societății;
  • prezintă propuneri de modificare a legislației către Guvernul Republicii și organismele guvernamentale, precum și către autoritățile locale și organele autorităților locale;
  • oferă consiliere și informații Guvernului Republicii, organismelor guvernamentale și organelor autorităților locale privind aspecte care vizează aplicarea Legii privind egalitatea de gen și a Legii privind egalitatea de tratament;
  • adoptă măsuri pentru promovarea egalității de gen și a egalității de tratament între femei și bărbați.

Comisarul emite avize privind victimele discriminării și persoanele care au un interes legitim în monitorizarea respectării cerințelor privind egalitatea de tratament. Scopul avizelor acestuia este de a furniza o analiză, coroborată cu dispozițiile Legii privind egalitatea de gen, ale Legii privind egalitatea de tratament și acordurile internaționale obligatorii pentru Republica Estonia și alte acte legislative, prin care se evaluează dacă principiul egalității de tratament a fost încălcat în raportul juridic în cauză.

Pentru obținerea unui aviz, comisarul este sesizat cu o cerere în care se descriu faptele care sugerează ca a avut loc o discriminare. Pentru a exprima un aviz, comisarul are dreptul de a obține informații de la toate persoanele care s-ar putea afla în posesia informațiilor necesare, putând solicita explicații scrise privind faptele legate de presupusa discriminare, precum și prezentarea de înscrisuri sau de copii ale înscrisurilor în termenul stabilit de acesta.

  • Organism de protecţie a datelor

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInspectoratul pentru Protecția Datelor, Väike-Ameerika 19, 10129 Tallinn, Estonia

Inspectoratul pentru Protecția Datelor apără următoarele drepturi constituționale:

  • dreptul de a obține informații cu privire la activitățile autorităților publice;
  • dreptul la respectarea vieții private și de familie în utilizarea datelor cu caracter personal;
  • dreptul persoanelor de a avea acces la propriile date.

Se poate depune o plângere privind acțiunea sau omisiunea unei persoane în cazul în care persoana care v-a încălcat drepturile (de exemplu, operatorul de date cu caracter personal sau depozitarul informațiilor) nu a reacționat la încercarea (încercările) dumneavoastră de a o contacta. Inspectoratul soluționează plângerea în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Termenul de examinare a unei plângeri poate fi prelungit cu până la 60 de zile. Reclamantul trebuie să fie informat în scris despre această prelungire.

  • Alte organisme specializate

Nu există alte instituții specializate.

Alte organizaţii

Baroul din Estonia

Baroul din Estonia, Rävala pst 3, 10143 Tallinn, Estonia

Baroul din Estonia este o asociație a avocaților din Estonia având ca activitate principală furnizarea de servicii de consiliere juridică către cetățeni. Baroul din Estonia este o asociație profesională a avocaților înființată la 14 iunie 1919 care acționează conform principiilor administrării guvernamentale locale și organizează furnizarea de servicii juridice în interes privat și public. Activitățile Baroului din Estonia includ organizarea evoluției profesionale a avocaților, relațiile cu avocații, autoritățile de stat și numeroase organizații locale și străine, precum și participarea activă la elaborarea de proiecte legislative. Asociația se ocupă, de asemenea, de exercitarea funcției de drept public-privat – asigurând apărarea și reprezentarea în materie civilă și administrativă contra unui onorariu plătit de către stat.

În general, pentru a obține asistență juridică trebuie depusă o Linkul se deschide într-o fereastră nouăcerere. Cererile de asistență juridică se depun, de regulă, la instanță. Cererea de asistență juridică este transmisă organului de cercetare sau parchetului dacă solicitantul este suspect într-un proces penal în care participarea unui avocat nu este obligatorie.

Cererile de asistență juridică se depun în limba estonă. Cererea poate fi depusă, de asemenea, în limba engleză dacă solicitantul asistenței juridice este o persoană fizică rezidentă într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau este cetățean al unui alt stat membru al UE sau este o persoană juridică stabilită într-un alt stat membru al UE.

La cererea organului de cercetare, a parchetului sau a instanței, Baroul din Estonia desemnează un avocat care să ofere asistență juridică publică (oferită de stat). În general, o persoană nu are dreptul de a alege avocatul care îi va furniza asistență juridică publică. Cu toate acestea, persoana are dreptul de a solicita ca asistența juridică publică să îi fie asigurată de un anumit avocat dacă avocatul respectiv a fost de acord să ofere asistență juridică publică. În acest caz, numele avocatului care și-a dat consimțământul trebuie să fie indicat chiar în cererea de asistență juridică publică.

În cadrul procedurilor la care participarea unui avocat este obligatorie prin lege, persoana în cauză nu trebuie să întreprindă nicio acțiune pentru a primi asistență juridică publică (cu excepția cazului în care și-a angajat singură un avocat) – magistratul care conduce procedurile are obligația de a face demersuri pentru desemnarea unui avocat pentru persoana în cauză, fără a fi necesar ca aceasta să depune o cerere.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 03/08/2017

Drepturi fundamentale - Irlanda


Instituții naționale de apărare a drepturilor omului

Ombudsmanul

Organisme specializate în domeniul apărării drepturilor omului

Instituții naționale de apărare a drepturilor omului

Comisia Irlandeză pentru Drepturile Omului și Egalitate (The Irish Human Rights & Equality Commission)

Adresă:

Irish Human Rights Commission
4th Floor, Jervis House
Jervis Street
Dublin 1
Tel: + 353 (0) 1 8589601
Fax: + 353 (0) 1 8589609
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@ihrec.ie

Comisia Irlandeză pentru Drepturile Omului și Autoritatea pentru Egalitate au fuzionat în 2013, formând Linkul se deschide într-o fereastră nouăComisia Irlandeză pentru Drepturile Omului și Egalitate (The Irish Human Rights and Equality Commission - IHREC). IHREC a fost instituită ca un organism statutar independent. Scopul său este de a proteja și de a promova drepturile omului și egalitatea și de a încuraja dezvoltarea unei culturi a respectului pentru drepturile omului, egalitate și înțelegere interculturală în Irlanda.

IHREC are următoarele funcții:

  • să protejeze și să promoveze drepturile omului și egalitatea;
  • să încurajeze dezvoltarea unei culturi a respectului pentru drepturile omului, egalitate și înțelegere interculturală la nivel național;
  • să promoveze înțelegerea și conștientizarea importanței drepturilor omului și a egalității la nivel național;
  • să încurajeze bunele practici în relațiile interculturale, să promoveze la nivel național toleranța și acceptarea diversității, precum și respectarea libertății și a demnității fiecărei persoane, și
  • să acționeze în direcția eliminării abuzurilor în materie de drepturi ale omului, a discriminării și a comportamentelor interzise.

IHREC poate, de asemenea, să analizeze adecvarea și eficacitatea legislației și a practicii la nivel național privind protecția drepturilor omului și a egalității. IHREC poate efectua această analiză din proprie inițiativă sau la solicitarea unui ministru pentru a examina orice propunere legislativă și a prezenta un raport privind opinia sa referitoare la eventualele implicații în materie de drepturi ale omului sau egalitate. IHREC poate, de asemenea, din proprie inițiativă sau la solicitarea guvernului, să facă acestuia recomandările pe care le consideră oportune cu privire la măsurile care trebuie luate, în opinia sa, pentru consolidarea, protecția și apărarea drepturilor omului și a egalității în Irlanda.

În ceea ce privește chestiunile juridice, IHREC are funcția de a acționa în direcția eliminării abuzurilor în materie de drepturi ale omului, a discriminării și a comportamentelor interzise. IHREC poate să solicite, de asemenea, acordarea libertății de a se prezenta în fața Înaltei Curți (High Court) sau a Curții Supreme (Supreme Court), după caz, în calitate de amicus curiae în cadrul procedurilor soluționate de aceste instanțe care implică sau se referă la drepturile omului ori la drepturile în materie de egalitate ale oricărei persoane și să se prezinte în fața instanței în calitate de amicus curiae pe baza libertății acordate (libertate pe care fiecare dintre instanțele menționate este împuternicită să o acorde în mod suveran).

De asemenea, IHREC sprijină persoanele care își revendică drepturile, acordându-le asistență practică, inclusiv asistență juridică, după cum consideră că este oportun, în conformitate cu articolul 40. În temeiul articolului 41 sau al articolului 19 din legea din 2003, IHREC poate iniția proceduri, atunci când consideră că acest lucru este necesar. IHREC are competența de a efectua investigații în temeiul articolului 35 și în conformitate cu acesta. De asemenea, IHREC poate să întocmească și să publice, în modul pe care îl consideră adecvat, rapoarte, inclusiv rapoarte privind orice cercetări pe care le-a efectuat, sponsorizat, comandat sau sprijinit.

IHREC depune eforturi pentru a permite schimbarea și poate să sponsorizeze, să efectueze sau să comande activități de cercetare și educaționale sau să acorde asistență financiară ori de alt tip pentru aceste activități. IHREC poate să ofere sau să contribuie la oferirea de cursuri de educație și formare privind aspecte legate de drepturile omului și de egalitate. Fie din proprie inițiativă, fie la cererea unui ministru, IHREC poate să efectueze, să sponsorizeze sau să comande programe privind activități și proiecte de promovare a integrării migranților și a altor minorități, a egalității (inclusiv a egalității de gen) și a respectului pentru diversitate și diferențe culturale sau să acorde asistență financiară ori de alt tip pentru aceste programe. IHREC poate să efectueze analize privind egalitatea și să elaboreze planuri de acțiune sau să invite alte părți să facă acest lucru, după caz.

Ombudsmanul pentru drepturile copilului (Ombudsman for rights of the child)

Adresă:

Ombudsman for Children’s Office
Millennium House
52-56 Great Strand Street
Dublin 1
Ireland
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.oco.ie/
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăococomplaint@oco.ie

Funcții: Biroul Ombudsmanului pentru Copii (Ombudsman for Children’s Office - OCO) este un organism statutar independent înființat în 2004 pentru a promova și a apăra în Irlanda drepturile și bunăstarea copiilor și ale tinerilor cu vârsta de până la 18 ani. OCO este o instituție națională de apărare a drepturilor omului în sensul Principiilor de la Paris ale ONU privind acest tip de instituții naționale. Activitatea OCO se bazează pe obligațiile internaționale ale Irlandei referitoare la drepturile omului, în special cele prevăzute în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

OCO este independent în exercitarea atribuțiilor sale și răspunde direct în fața Parlamentului (Oireachtas).

Funcțiile OCO sunt prevăzute în Legea din 2002 privind ombudsmanul pentru copii (Ombudsman for Children Act). Principalele sale funcții sunt următoarele:

  • asigurarea unui mecanism independent, imparțial și gratuit de soluționare a plângerilor înaintate de copii și tineri, sau de adulți în numele acestora, împotriva organismelor publice, a instituțiilor școlare sau a unităților spitalicești;
  • consilierea miniștrilor din guvern cu privire la legislația și politicile referitoare la copii;
  • încurajarea organismelor publice să își îmbunătățească practicile și procedurile în interesul copiilor;
  • evidențierea aspectelor care îi preocupă pe copii și tineri și
  • promovarea conștientizării aspectelor legate de drepturile și bunăstarea copiilor și a modului în care se poate asigura respectarea acestor drepturi.

În ceea ce privește funcția OCO de soluționare a plângerilor, legea din 2002 prevede temeiuri standard de administrare defectuoasă pentru admiterea plângerilor și desfășurarea de investigații. Examinări preliminare sau investigații pot fi inițiate fie pe baza unei plângeri înaintate OCO, fie din propria inițiativă a ombudsmanului pentru copii.

Dat fiind faptul că efectul unei acțiuni asupra unui copil trebuie să reprezinte obiectul oricărei investigații efectuate de ombudsmanul pentru copii și că înșiși copiii pot înainta plângeri către OCO, legea prevede dispoziții specifice care iau în considerare vulnerabilitatea deosebită a copiilor:

  • obligația de a avea în vedere interesul superior al copilului;
  • obligația de a lua în considerare în mod corespunzător dorințele copilului.

Proceduri: Atunci când se înaintează o plângere către OCO, aceasta va fi analizată pentru a se stabili dacă este admisibilă și dacă, prin natura sa, este necesar să fie soluționată de urgență.

OCO urmărește întotdeauna soluționarea plângerilor la nivel local în faza cea mai timpurie cu putință și are obligația de a acorda organismului public în cauză posibilitatea de a răspunde în primă instanță plângerii reclamantului.

Dacă plângerea este admisibilă, aceasta va intra în etapa de examinare preliminară. Dacă, la finalizarea examinării preliminare, OCO consideră că este necesară o investigație, acesta poate cerceta plângerea mai în profunzime.

Informații suplimentare privind procedura tratării plângerilor de către OCO sunt disponibile la următoarea adresă: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.oco.ie/complaints/faq.html

Rezultat: La finalizarea unei investigații, OCO poate face recomandări organismului public, instituției școlare sau unității spitalicești în cauză pe baza constatărilor sale. Aceste recomandări pot viza ameliorarea situației pentru copilul sau copiii în cauză și/sau realizarea de schimbări sistemice mai ample în interesul copiilor.

Recomandările OCO nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic; cu toate acestea, una dintre competențele statutare ale OCO este aceea de a înainta un raport special către Parlament (Oireachtas), în cazul în care un organism public nu acceptă recomandările sale.

Ombudsmanul

Adresă:

Office of the Ombudsman
18 Lower Leeson Street,
Dublin 2
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.ombudsman.gov.ie/
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăombudsman@ombudsman.gov.ie
Tel: +353 (0) 1 639 5600

Tipul de cereri soluționate

Orice persoană poate înainta ombudsmanului o plângere cu privire la:

  • ministere;
  • autorități locale;
  • sistemul de sănătate publică (Health Service Executive - HSE);
  • agenții, cum ar fi organisme de binefacere și pe bază de voluntariat, care furnizează servicii de sănătate și servicii sociale în numele HSE;
  • poștă (An Post) și
  • toate organismele publice care fac obiectul Legii din 2005 privind dizabilitatea (Disability Act), în sensul acestei legi.

Procedura ulterioară depunerii unei cereri
Organismului public vizat i se poate solicita să prezinte un raport. Dacă este necesar, este posibil ca documentele și evidențele să fie analizate și ca funcționarilor să li se pună întrebări. Biroul Ombudsmanului va decide apoi:

  • dacă plângerea dumneavoastră este întemeiată și
  • dacă ați avut de suferit din cauza unei acțiuni sau decizii a organismului public în cauză.

În majoritatea cazurilor, plângerile sunt soluționate în mod informal. Biroul Ombudsmanului poate să discute problema direct cu organismul public vizat sau să analizeze documentele relevante. În cazurile mai complexe, poate fi necesar să se efectueze o investigație detaliată. De asemenea, există o procedură de recurs intern care poate fi utilizată de reclamanții nemulțumiți de modul în care a fost soluționată plângerea lor.

Rezultate posibile ale procedurii

Dacă Biroul Ombudsmanului decide că ați fost prejudiciat în urma unei acțiuni injuste sau neadecvate a unui organism public, iar organismul public nu a întreprins măsuri pentru remedierea situației, Biroul Ombudsmanului poate recomanda organismului public să facă acest lucru. Biroul Ombudsmanului poate solicita respectivului organism public, în cazul în care consideră că este adecvat să procedeze astfel:

  • să își revizuiască acțiunea;
  • să își modifice decizia și/sau
  • să vă ofere:
    - o explicație;
    - scuze și/sau
    despăgubiri financiare.

Dacă Biroul Ombudsmanului decide că plângerea dumneavoastră nu se susține, acesta vă va explica motivele pentru care a ajuns la o astfel de concluzie.

Organisme specializate în domeniul apărării drepturilor omului

Ombudsmanul pentru drepturile copilului (Ombudsperson for rights of the child)

A se vedea secțiunea Instituții naționale de apărare a drepturilor omului de mai sus.

Organisme de promovare a egalității

Autoritatea pentru Egalitate (The Equality Authority)

Birchgrove House,
Roscrea,
Co. Tipperary,
Ireland
Tel: +353 505 24126
Fax: +353 505 22388
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@equality.ie

Autoritatea pentru Egalitate este un organism semipublic instituit pentru a contribui la eliminarea discriminării ilegale, pentru a promova egalitatea de șanse și pentru a furniza publicului informații referitoare la legislația privind egalitatea și la o serie de alte legi.

Legea din 1998 privind egalitatea în materie de încadrare în muncă (Employment Equality Act) și Legea din 2000 privind statutul egal (Equal Status Act) interzic discriminarea în ceea ce privește încadrarea în muncă, formarea profesională, anunțurile de oferte de locuri de muncă, acordurile colective, furnizarea de bunuri și servicii și alte oportunități la care publicul are acces în general, pe baza a următoarelor nouă motive:

  • sexul;
  • starea civilă;
  • situația familială;
  • vârsta;
  • invaliditatea;
  • rasa;
  • orientarea sexuală;
  • religia și
  • apartenența la comunitatea nomadă.

În cadrul Autorității pentru Egalitate își desfășoară activitatea un serviciu juridic care poate, în eventualitatea în care consideră necesar și atunci când un caz prezintă o importanță strategică, să ofere asistență juridică gratuită reclamanților care înaintează o plângere referitoare la discriminare în temeiul Legii din 1998 privind egalitatea în materie de încadrare în muncă sau al Legii din 2000 privind statutul egal. Această asistență este oferită doar într-un mic procent din cazuri, conform criteriilor stabilite de Consiliul Autorității pentru Egalitate.

Tribunalul pentru Egalitate (The Equality Tribunal)

3 Clonmel Street
Dublin 2
Ireland
Tel: +353 1 4774100
Fax: +353 1 4774141
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@equalitytribunal.ie
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.equalitytribunal.ie/

Tribunalul pentru Egalitate a fost înființat în temeiul Legii din 1998 privind egalitatea în materie de încadrare în muncă. Această lege oferă cadrul juridic în temeiul căruia Tribunalul pentru Egalitate mediază în cazurile de discriminare ilegală și/sau cercetează plângerile privind discriminarea ilegală, în conformitate cu dispozițiile sale. S-au adoptat diverse modificări legislative de la înființarea acestui tribunal, care, în prezent, este unica instituție responsabilă de medierea în cazurile de discriminare ilegală și de cercetarea plângerilor privind discriminarea ilegală în temeiul următoarelor acte legislative:

  • legile din perioada 1998-2008 privind egalitatea în materie de încadrare în muncă;
  • legile din perioada 2000-2008 privind statutul egal;
  • legile din perioada 1990-2008 privind pensiile.

Cercetarea este un proces cvasijudiciar condus de un funcționar al Tribunalului pentru Egalitate (equality officer), care analizează declarațiile ambelor părți înainte de a programa una sau mai multe audieri comune pentru a putea ajunge la o decizie în ceea ce privește litigiul. Cercetările sunt efectuate de funcționari care au urmat cursuri de formare în domeniul egalității și dispun de competențe extinse, care le permit să intre în incinte și să obțină informațiile necesare în cadrul cercetării. Deciziile sunt obligatorii și sunt publicate.

Medierea este realizată de un funcționar al Tribunalului pentru Egalitate care a urmat cursuri de formare în acest domeniu. Mediatorul (mediation officer) ajută părțile în litigiu să ajungă la un acord reciproc acceptabil. Acordurile de mediere sunt obligatorii și confidențiale.

Tribunalul pentru Egalitate are o competență extinsă, care vizează plângerile referitoare la încadrarea în muncă, prestațiile profesionale, de exemplu pensiile, și egalitatea de statut, și anume accesul la bunuri și furnizarea de servicii, cu două excepții:

  • plângerile referitoare la cluburi înregistrate și unități autorizate sunt de competența instanței districtuale (District Court), în temeiul Legii din 2003 privind băuturile alcoolice (Intoxicating Liquor Act);
  • reclamanții care au înaintat o plângere privind discriminarea în materie de încadrare în muncă pe motiv de sex au opțiunea de a introduce o acțiune la Circuit Court pentru repararea prejudiciului cauzat de discriminarea ilegală.

Organismul pentru protecția datelor

Biroul Comisarului pentru Protecția Datelor (Office of the Data Protection Commissioner - ODPC)

Canal House
Station Road
Portarlington
Co. Laois
Ireland
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.dataprotection.ie/

ODPC este responsabil cu apărarea drepturilor persoanelor fizice, astfel cum sunt prevăzute în Legile din 1988 și 2003 privind protecția datelor (Data Protection Acts), precum și cu asigurarea respectării obligațiilor de protecție a datelor de către operatorii de date.

Persoanele fizice care consideră că le sunt încălcate drepturile pot înainta o plângere comisarului, care va cerceta aspectele semnalate și va întreprinde toate măsurile necesare pentru soluționarea cazului. Persoanele fizice se pot adresa în scris comisarului, oferind detalii despre incidentul care a determinat introducerea plângerii. Reclamanții trebuie să indice în mod clar organizația sau persoana împotriva căreia înaintează plângerea. De asemenea, persoanele fizice trebuie să menționeze acțiunile pe care le-au întreprins pentru a aduce nemulțumirile lor în atenția organizației respective și răspunsul pe care l-au primit din partea acesteia. De asemenea, trebuie să prezinte copii ale corespondenței cu organizația în cauză și documente justificative. Pe baza acestora, ODPC va contacta organizația respectivă.

În funcție de natura plângerii, comisarul pentru protecția datelor poate încerca mai întâi să găsească o soluție acceptabilă pentru toate părțile. În cazurile în care nu soluționarea pe cale amiabilă nu este posibilă, comisarul pentru protecția datelor va efectua o cercetare completă a tuturor faptelor înainte de a lua o decizie oficială. La finalizarea cercetării, comisarul se va adresa în scris părților în cauză, informându-le cu privire la decizia luată. În cazul plângerilor referitoare la încălcări ale Regulamentelor privind comunicațiile electronice (Electronic Communications Regulations - SI 535 din 2003, astfel cum au fost modificate de SI 526 din 2008), comisarul poate decide trimiterea în judecată a organizației respective.

Alte organisme specializate

(i)         Unitatea de Combatere a Traficului de Persoane (Anti Human Trafficking Unit)

Department of Justice & Equality.
51 St. Stephen’s Green.
Dublin 2.
Tel:       +353 1 6028202
E-mail:   Linkul se deschide într-o fereastră nouăAHTU@justice.ie

  • dacă este cazul, unitatea/organismul din cadrul instituției care primește cereri
    Unitatea de Combatere a Traficului de Persoane (Anti-Human Trafficking Unit) primește cereri de informații, atunci când acestea sunt relevante, la adresa de e-mail Linkul se deschide într-o fereastră nouăAHTU@justice.ie.
    Informații sunt disponibile și pe site-ul web Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.blueblindfold.gov.ie/
  • scurtă prezentare a tipului de cereri pe care le primește instituția
    Cereri de informații privind aspecte referitoare la traficul de persoane în Irlanda.

(ii)        Refugee Appeals Tribunal (tribunalul competent să judece căile de atac în materia statutului de refugiat)

Refugee Appeals Tribunal,
6-7 Hanover Street East,
Dublin 2.

Funcții: Refugee Appeals Tribunal este un organism independent competent să judece căile de atac împotriva recomandării negative emise de comisarul însărcinat cu soluționarea cererilor de acordare a statutului de refugiat (Refugee Applications Commissioner) cu privire la o astfel de cerere. Refugee Appeals Tribunal judecă și căile de atac împotriva deciziilor Biroului comisarului însărcinat cu soluționarea cererilor de acordare a statutului de refugiat (Office of the Refugee Applications Commissioner), în temeiul Regulamentului Dublin II.

Proceduri: Dacă doriți să introduceți o cale de atac, trebuie să completați formularul de înaintare a căii de atac (Notice of Appeal Form). Acesta este anexat la scrisoarea din partea comisarului însărcinat cu soluționarea cererilor de acordare a statutului de refugiat prin care sunteți informat că vi s-a respins cererea. De asemenea, formularul Linkul se deschide într-o fereastră nouăpoate fi descărcat de pe site-ul web al tribunalului, la următoarea adresă: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.refappeal.ie/.

De la data emiterii recomandării negative a comisarului cu privire la cererea dumneavoastră de acordare a statutului de refugiat, aveți la dispoziție un anumit termen pentru a introduce o cale de atac. Termenul diferă însă în funcție de constatările formulate în cazul dumneavoastră de comisarul însărcinat cu soluționarea cererilor de acordare a statutului de refugiat. Astfel, puteți avea la dispoziție 15, 10 sau 4 zile lucrătoare pentru a introduce o cale de atac. Acest termen este precizat în scrisoarea din partea comisarului însărcinat cu soluționarea cererilor de acordare a statutului de refugiat prin care vi se comunică faptul că s-a propus să nu vi se acorde statutul de refugiat.

După ce ați completat formularul de înaintare a căii de atac, trebuie să îl trimiteți la următoarea adresă:

The Chairperson
Refugee Appeals Tribunal
6/7 Hanover Street East
Dublin 2
Fax: 00353 1 4748410

Păstrați dovada de trimitere a formularului prin poștă/fax.

Rezultat: În cazul în care calea de atac pe care ați introdus-o este admisă, înseamnă că membrul tribunalului a recomandat să vi se acorde statutul de refugiat. Decizia vă va fi comunicată în scris. Dosarul va fi transmis ulterior Unității Decizii Ministeriale (Ministerial Decisions Unit) din cadrul Ministerului Justiției și Egalității (Department of Justice and Equality).

În cazul în care calea de atac pe care ați introdus-o este respinsă, înseamnă că membrul tribunalului a recomandat să nu vi se acorde statutul de refugiat. Decizia vă va fi comunicată în scris. Dosarul va fi transmis ulterior Unității Repatriere (Repatriation Unit) din cadrul Ministerului Justiției și Egalității (Department of Justice and Equality).

(iii)       Ombudsmanul pentru poliție [Garda (Police) Ombudsman]

The Garda Síochána Ombudsman Commission

150 Abbey Street Upper,
Dublin 1,
Irlanda.
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.gardaombudsman.ie/

Scurtă prezentare a tipului de cereri pe care le primește instituția:

Organizația poate soluționa plângeri și sesizări privind comportamentul membrilor poliției (Garda Síochána). Cel mai frecvent, în plângeri se denunță presupuse abuzuri de autoritate, comportamente necorespunzătoare, agresiuni, neîndepliniri ale obligațiilor.
Sesizările privesc cazuri de deces sau vătămare gravă.

Organizația poate primi plângeri din partea publicului (cu excluderea membrilor activi ai poliției), înaintate personal, prin intermediul unui funcționar, sau înaintate electronic, telefonic, prin poștă, prin intermediul oricărei secții de poliție, sau prezentate personal unui membru al comisiei. De asemenea, instituția poate accepta sesizări din partea comisarului pentru poliție (Commissioner of the Garda Síochána) cu privire la orice aspect care indică, în opinia sa, că modul în care s-a comportat un membru al poliției ar fi putut cauza decesul sau vătămarea gravă a unei persoane. Comisia poate să inițieze cercetări fără să fi primit în prealabil o plângere, în cazul în care consideră că acest lucru este de interes public.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri:

La primirea unei plângeri, aceasta este analizată conform legislației, fiind declarată admisibilă sau inadmisibilă. Dacă plângerea este declarată inadmisibilă, nu se efectuează cercetări.
Dacă plângerea este declarată admisibilă, și dacă este cazul, se poate încerca soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, cu acordul reclamantului și al membrului poliției. În caz contrar, fapta reclamată poate fi cercetată ca o posibilă încălcare a Regulamentelor (disciplinare) din 2007 privind poliția [Garda Síochána (Discipline) Regulations] sau o posibilă încălcare a legislației penale. Părțile interesate au dreptul de a fi informate cu privire la evoluția și rezultatele cercetării.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurii:

O plângere poate fi declarată inadmisibilă.

O cercetare poate înceta în orice moment în cazul în care, pe baza informațiilor obținute după ce plângerea a fost declarată admisibilă, comisia consideră că aceasta este neserioasă sau vexatorie, că este falsă sau induce în eroare, că autorul plângerii avea cunoștință de faptul că informațiile furnizate erau false sau înșelătoare sau, având în vedere toate circumstanțele, comisia consideră că nu sunt necesare cercetări suplimentare sau că acestea nu pot fi efectuate în mod rezonabil.

Ca urmare a cercetării, un membru al poliției poate fi sancționat.

Ca urmare a cercetării, un membru al poliției poate face obiectul unei proceduri disciplinare și poate fi sancționat.

Dosarul poate fi trimis procurorului general (Director of Public Prosecutions), care poate dispune punerea sub acuzare. În acest caz, se poate ajunge la un proces în instanță.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 12/11/2018

Drepturi fundamentale - Grecia


Instanțe naționale

Ombudsmanul

Organisme specializate în drepturile omului

Instanțe naționale

În Grecia nu există o instanță specializată în fața căreia să se poată solicita reparații în cazul unei presupuse încălcări a drepturilor fundamentale. În funcție de natura infracțiunii sau a faptei în cauză, se pot înainta acțiuni pentru repararea prejudiciului în fața instanțelor civile, penale sau administrative naționale.

Dreptul material național este cel pe baza căruia se stabilește dacă a avut loc sau nu o încălcare a unui drept fundamental. Procedura care trebuie urmată în fața instanței competente (în materie civilă, penală sau administrativă) este prevăzută în dreptul procesual național (civil, penal sau administrativ).

Procedura aplicabilă conduce la pronunțarea unei hotărâri care fie respinge pretențiile, fie, odată devenită definitivă, este direct executorie.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanțe civile și penale

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanțe administrative

Organisme specializate în materia drepturilor omului

Comisia națională pentru drepturile omului

Neofitou Vamva 6
10674 Atena, Grecia

Comisia națională pentru drepturile omului (NCHR) a fost creată recent, în conformitate cu Principiile de la Paris, ca organism care oferă consiliere guvernului în aspecte privind drepturile omului. Aceasta este formată din membri desemnați de treizeci și două de organisme (autorități independente, facultăți de drept și științe, sindicate, ONG-uri, partide politice și ministere).

Scopul comisiei este de a furniza constant orientări organismelor guvernamentale cu privire la necesitatea de a respecta drepturile omului în ceea ce privește orice persoană care locuiește pe teritoriul elen.

Conform legii de instituire a Comisiei naționale pentru drepturile omului (Legea nr. 2667/1998, astfel cum a fost modificată și se află în prezent în vigoare), responsabilitățile comisiei cuprind următoarele sarcini materiale:

(a) examinarea întrebărilor privind drepturile omului adresate de guvern sau de Conferința președinților de comisii ale Parlamentului sau propuse de membrii acesteia sau de ONG-uri;

(b) prezentarea de recomandări și propuneri, pregătirea de studii și înaintarea de rapoarte și avize privind acțiuni legislative și de alt tip pentru promovarea drepturilor omului;

(c) desfășurarea de inițiative pentru sporirea gradului de sensibilizare a publicului și a mass-mediei cu privire la aspecte ținând de drepturile omului;

(d) luarea de inițiative pentru promovarea respectului pentru drepturile omului în cadrul sistemului de învățământ;

(e) menținerea contactului și cooperării constante cu organizații internaționale, organisme comparabile din alte țări, precum și ONG-uri naționale și internaționale;

(f) furnizarea de avize privind rapoartele naționale care urmează a fi înaintate organismelor internaționale privind aspecte referitoare la drepturile omului;

(g) comunicarea publică a pozițiilor comisiei pe toate căile disponibile;

(h) elaborarea unui raport anual privind drepturile omului;

(i) organizarea Centrului de documentare privind drepturile omului; și

(j) examinarea compatibilității dreptului elen cu legislația internațională în domeniul drepturilor omului și furnizarea de avize în materie pentru organismele guvernamentale competente.

Organizații neguvernamentale (ONG)

Există numeroase ONG-uri care pot fi contactate pentru a primi asistență în caz de încălcare a drepturilor fundamentale. Autoritatea competentă pentru ONG-uri este Ministerul Afacerilor Externe.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.mfa.gr/

Ombudsmanul

Ombudsmanul este o autoritate independentă, prevăzută în Constituție. Instituția Ombudsmanului a fost înființată în temeiul Legii nr. 2477/97 și există în practică de la data de 1 octombrie 1998. Cadrul legislativ pentru funcționarea sa este Legea nr. 3094/03. Serviciile Ombudsmanului sunt gratuite.

Ombudsmanul examinează acte administrative individuale sau neîndeplinirea obligațiilor de către furnizorii de servicii publice prin care sunt încălcate drepturile sau interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice.

Orice cetățean care se adresează Ombudsmanului trebuie să fi contactat mai întâi serviciul public în cauză. Doar atunci când nu s-a reușit soluționarea problemei în urma contactării acestuia, cetățeanul se poate adresa Ombudsmanului.

Misiunea Ombudsmanului este de a media între cetățeni și serviciile publice pentru protejarea drepturilor civile, combaterea cazurilor de administrare defectuoasă și susținerea statului de drept.

Ca mediator, Ombudsmanul oferă consiliere și recomandări autorităților administrației publice. Acesta nu impune sancțiuni și nu anulează actele administrative ilegale.

Hadziyanni Mexi 5
11528 Atena, Grecia

Organisme specializate în drepturile omului

  • Ombudsmanul pentru drepturile copilului

Ombudsmanul (a se vedea mai sus) cercetează, de asemenea, cazurile de neîndeplinire a obligațiilor de către autoritățile administrației publice sau ale persoanelor private prin care sunt încălcate drepturile copilului.

Pentru protejarea drepturilor copilului, Ombudsmanul este responsabil, de asemenea, de cazurile care au ca obiect fapte ale persoanelor de drept privat, persoane fizice sau juridice, prin care sunt încălcate drepturile copilului.

  • Organisme de promovare a principiului egalității

I. Legea nr. 3304/2005 de transpunere a Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 și a Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 conferă răspunderea oficială pentru promovarea principiului egalității Ombudsmanului, Organismului pentru egalitate și Corpurilor de inspecție a muncii (SEPE), definind sarcinile fiecăruia în consecință.

Mai precis:

  1. Ombudsmanul este responsabil de asigurarea respectării principiului egalității atunci când acest principiu a fost încălcat de autoritățile administrației publice. Termenul „autoritățile administrației publice” se referă la autoritățile menționate la articolul 3 alineatul (1) din Legea nr. 3094/2003 (Monitorul Oficial, seria I, nr. 10), „Ombudsmanul și alte dispoziții”.
  2. Organismul pentru egalitate este responsabil de asigurarea respectării principiului egalității atunci când acesta a fost încălcat de persoane fizice sau juridice, altele decât cele menționate mai sus, cu excepția aspectelor referitoare la angajare și muncă.
  3. În aspecte referitoare la angajare și muncă, Corpurile de inspecția muncii (SEPE) sunt responsabile de asigurarea respectării principiului egalității atunci când acesta a fost încălcat de persoane fizice sau juridice altele decât cele menționate în alineatul (1).

ΙΙ. Legea nr. 3896/2010 (Monitorul Oficial, seria I, nr. 207, 8.12.2010) privind aplicarea principiului egalității de șanse și egalității de tratament între bărbați și femei în materie de angajare și ocupație – Armonizarea legislației actuale cu Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 și alte dispoziții relevante introduce interdicția absolută a oricăror forme de discriminare de gen directă sau indirectă.

Scopul acestei legi este de a asigura aplicarea principiului egalității de șanse și egalității de tratament între bărbați și femei în materie de angajare și ocupație în ceea ce privește: a) accesul la locuri de muncă, inclusiv promovarea, și la formare profesională; b) condițiile de muncă, inclusiv remunerația; c) sistemele de asigurare socială profesională, astfel cum sunt prevăzute de Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Ombudsmanul este responsabil de monitorizarea și promovarea aplicării principiului egalității de șanse și egalității de tratament între bărbați și femei în temeiul legii susmenționate (articolul 25 din Legea nr. 3896/2010).

  • Organismul pentru protecția datelor

Organismul pentru protecția datelor este o autoritate independentă instituită în temeiul Legii nr. 2472/1997 de transpunere a Directivei 95/46/CE.

Organismul pentru protecția datelor este responsabil de asigurarea respectării și punerea în aplicare a dreptului la viață privată în Grecia, astfel cum este prevăzut de Legile nr. 2472/1997 și 3471/2006.

Scopul principal al Organismului pentru protecția datelor este de a proteja cetățenii de prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal și de a îi asista de fiecare dată când dreptul la viață privată le-a fost încălcat în orice mod.

Organismul pentru protecția datelor urmărește, de asemenea, furnizarea de sprijin și orientare pentru prelucrătorii de date cu privire la respectarea obligațiilor lor legale, având în vedere necesitatea funcționării unor servicii moderne în Grecia și pătrunderea noilor comunicații și rețele digitale.

Κifissias 1-3
11523 Atena, Grecia

Anchete administrative

Organismul pentru protecția datelor, acționând ex officio sau în urma unei plângeri, desfășoară anchete administrative cu privire la datele stocate atât în sectorul public, cât și în cel privat. Anchetele sunt efectuate de funcționari din cadrul Departamentului Auditori, care sunt asistați în cazurile mai importante de către membri ai Organismului pentru protecția datelor. Controlorii, ca anchetatori speciali, au acces la toate evidențele și nu fac obiectul niciunor restricții privind confidențialitatea.

Anchetele implică verificarea faptului dacă organismele anchetate îndeplinesc cerințele Legilor nr. 2472/97 și 3471/2006 (cu privire la notificare, informare, alte obligații aplicabile și probe). Aceasta se realizează în urma unei examinări a sistemului informatic, incluzând caracteristicile de bază ale sistemului, natura datelor și nivelul de securitate asigurat de măsurile organizaționale și tehnice de protecție a datelor luate de prelucrătorul de date, astfel cum sunt prevăzute la articolele 6 și 10 din Legea nr. 2472/1997. Concluziile anchetei sunt prezentate într-un raport, care este înaintat Organismului pentru protecția datelor.

De asemenea, Organismul pentru protecția datelor efectuează o examinare independentă a secțiunii naționale a Sistemului de Informații Schengen, în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Convenția de implementare a Acordului Schengen (Legea nr. 2514/1997, Monitorul Oficial, seria I, nr. 140); acționează ca autoritate națională de supraveghere în conformitate cu articolul 23 din Convenția EUROPOL (Legea nr. 2605/1998, Monitorul Oficial I/88) și ca autoritate națională de supraveghere în conformitate cu articolul 17 din Convenția privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal (Legea nr. 2706/1999, Monitorul Oficial I/77) și este responsabil de obligațiile rezultate din orice acord internațional.

Examinarea cererilor, plângerilor și întrebărilor

Organismul pentru protecția datelor examinează plângerile și întrebările în legătură cu punerea în executare legală și protecția drepturilor solicitanților atunci când acestea sunt încălcate prin prelucrarea datelor, emițând decizii în materie. De asemenea, acesta impune sancțiuni administrative prelucrătorilor de date sau reprezentanților lor, dacă există, pentru încălcarea obligațiilor acestora rezultate din Legea nr. 2472/97, precum și din orice alte reglementări privind protecția persoanelor private în prelucrarea datelor cu caracter personal. În sfârșit, Organismul pentru protecția datelor poate sesiza autoritățile administrative și judiciare competente în legătură cu încălcări ale legislației privind protecția datelor.

  • Alte organisme specializate

EPANODOS este o organizație publică non-profit de drept privat, aflată sub supervizarea Ministerului Justiției, Transparenței și Drepturilor Omului.

Obiectivul primar al EPANODOS constă în reabilitarea socială a foștilor infractori, în special prin formare profesională, promovarea abilităților de muncă, consiliere și sprijin psihologic, precum și crearea de structuri de sprijin adecvate.

Derigny 28-30 & Tritis Septemvriou
Piața Victoriei, 10434 Atena, Grecia


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 25/06/2018

Drepturi fundamentale - Spania


Organe judiciare naționale

Instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului

Avocatul Poporului

Organisme specializate în drepturile omului

Altele

Organe judiciare naționale

Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional)

Garantarea libertăților și drepturilor fundamentale ale persoanelor este asigurată, în primul rând, de judecători și de instanțe, chiar dacă prin Constituție s-a instituit un sistem specific, ca ultimă posibilitate de a acționa pentru apărarea acestor drepturi - recursul constituțional (amparo constitucional), pentru care instanța competentă este Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională. Curtea Constituțională este instanța supremă de interpretare a Constituției. Astfel, aceasta reprezintă instanța superioară în materie de garanții constituționale și garantul ultim al drepturilor și libertăților fundamentale recunoscute prin Constituție.

Pentru orice întrebare, există patru căi prin care Curtea Constituțională poate fi contactată:

  • prin curier poștal, la următoarea adresă:
    Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional)
    Calle Domenico Scarlatti, 6 - 28003 Madrid – Spania.
  • prin telefon, la numărul +34 915508000.
  • prin fax, la numărul: +34 915444088.
  • prin email, la adresa: Linkul se deschide într-o fereastră nouăbuzon@tribunalconstitucional.es.

Informații suplimentare sunt disponibile la adresele: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.tribunalconstitucional.es/ y Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.poderjudicial.es/

Instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului

A se vedea secțiunea referitoare la Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului este instituția care protejează și apără drepturile fundamentale și libertățile publice ale cetățenilor, ceea ce înseamnă că este abilitat să controleze activitatea administrațiilor și organismelor care gestionează serviciile publice pe ansamblul teritoriului național, precum și a delegațiilor administrative spaniole care îi asistă pe cetățenii spanioli în străinătate.

Funcția de Avocat al Poporului este în prezent exercitată de dl Francisco Fernandez Marugan.

Atunci când primește plângeri referitoare la funcționarea neregulamentară a administrației justiției, Avocatul Poporului le transmite fie Ministerului Public spre investigare și adoptare de măsuri corespunzătoare în conformitatea cu legea, fie Consiliului general al puterii judecătorești (Consejo General del Poder Judicial). De asemenea, puteți adresa recomandări guvernului cu privire la necesitatea adoptării unor modificări legislative.

Avocatul Poporului are dreptul de a introduce excepția de neconstituționalitate (recurso de inconstitucionalidad), acțiunea în garantarea dreptului la apărare (recurso de amparo), precum și de a iniția procedura habeas corpus.

Avocatul Poporului NU poate interveni în următoarele cazuri:

  • când administrațiile publice nu au intervenit;
  • când este vorba de conflicte între persoane particulare;
  • când a trecut mai mult de un an de la momentul în care cetățeanul a luat cunoștință de faptele care fac obiectul plângerii sale;
  • când este vorba de plângeri anonime, fără pretenții concrete, în care se observă reaua-credință sau a căror abordare ar putea ocaziona prejudicii drepturilor legitime ale unor terți;
  • când există o divergență față de conținutul unei hotărâri judecătorești.

Cetățenii care doresc să se adreseze Avocatului Poporului pot face acest lucru fără a avea nevoie să recurgă la serviciile unui avocat sau reprezentant legal. Întreaga procedură este gratuită pentru cetățeni.

Procedura se inițiază odată cu depunerea plângerii. În scrisoarea de plângere, care trebuie semnată, trebuie să se menționeze în mod obligatoriu numele și prenumele, adresa de contact, precum și relatarea faptelor care fac obiectul plângerii, cu specificarea administrației sau administrațiilor implicate.

Este de preferat ca plângerea să fie însoțită de copii ale documentelor mai importante referitoare la problema semnalată. Odată ce plângerea a fost examinată, se va trimite reclamantului un document în care se va indica numărul atribuit plângerii, astfel încât reclamantul să poată obține informații cu privire la aceasta.

Plângerea poate fi depusă prin oricare din următoarele căi de transmitere:

  • On-line: accesând registrul electronic disponibil în secțiunea Linkul se deschide într-o fereastră nouăPresenta tu queja (Depuneți-vă plângerea) a paginii web.
  • Personal: La biroul de relații cu publicul al instituției, situat în Madrid, calle Zurbano nº 42. Orarul de lucru cu publicul este de luni până vineri de la ora 9:00 la ora 14:00 și de luni până joi de la ora 16:00 la ora 18:00 (cu excepția după-amiezelor din luna august);
  • prin poștă: printr-o scrisoare trimisă la următoarea adresă
    Avocatul Poporului
    Calle Zurbano, 42 - 28010 Madrid - Spania
  • Fax: trimițând scrisoarea semnată la numărul de fax +34 913081158.

Dacă aveți nevoie de informații privind instituția sau doriți să cunoașteți stadiul examinării plângerii dumneavoastră, puteți:

  • contacta direct biroul de relații cu publicul, situat în Madrid, calle Zurbano nº 42.
  • prin email, la adresa: Linkul se deschide într-o fereastră nouăregistro@defensordelpueblo.es.
  • la următoarele numere de telefon:
    - 900101025 (numai din Spania): la acest număr de telefon gratuit puteți primi informații cu privire la această instituție, la rolul și funcțiile sale, precum și cu privire la modul în care vă puteți depune plângerea.
    - +34 914327900: pentru a cunoaște stadiul examinării unei plângeri.
    Orarul normal de funcționare al acestor numere de telefon este:
    - de la ora 9:00 la ora14:00 și de la ora 15:00 la ora 18:00, de luni până joi.
    - de la ora 9:00 la ora 14:00 și de la ora 16:00 la ora 18:00, vinerea (cu excepția după-amiezelor din luna august).

Informații suplimentare sunt disponibile la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.defensordelpueblo.es/

Organisme specializate în apărarea drepturilor omului

  • Avocatul Poporului pentru drepturile copilului

Avocatul Poporului asigură apărarea drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de vârsta acestora. În plus, anumite comunități autonome au creat instituții pentru apărarea drepturilor minorilor.

Legislația spaniolă recunoaște dreptul minorilor de a depune plângeri la Avocatul Poporului sau la instituțiile autonome omoloage.

  • Organismul pentru egalitatea șanselor (Organismo de igualdad)

Consiliul pentru promovarea egalității și de luptă împotriva discriminării persoanelor pe bază de origine rasială și etnică

Consiliul este format din diferite administrații publice naționale, regionale și locale, organisme reprezentative patronale și sindicale, precum și din organizații fără scop lucrativ cu activitate în domeniul promovării egalității de tratament și al nediscriminării persoanelor pe baza originii rasiale sau etnice.

Obiectivul consiliului este de a promova principiul egalității de tratament și al nediscriminării persoanelor pe baza originii lor rasiale sau etnice în domenii precum educația, sănătatea, accesul la prestații sociale, la servicii sociale, la locuințe, la muncă, la formare etc. și, în general, la orice bunuri sau servicii.

În acest scop, Consiliul exercită 4 funcții principale:

  1. consiliere independentă a victimelor discriminării în momentul depunerii plângerilor lor;
  2. publicarea de studii, anchete și rapoarte cu caracter autonom și independent;
  3. promovarea măsurilor care contribuie la egalitatea de tratament și la eliminarea discriminării, prin formularea de recomandări și propuneri utile;
  4. elaborarea și aprobarea raportului anual de activitate al consiliului și transmiterea acestuia către ministerul responsabil în materie de egalitate.

Informații suplimentare sunt disponibile pe paginile http://www.igualdadynodiscriminacion.org/ și http://www.igualdadynodiscriminacion.org/contactar/home.htm.

  • Organismul pentru protecția datelor

Agenția spaniolă de protecție a datelor

Agenția spaniolă de protecție a datelor este autoritatea independentă de control care veghează la respectarea normelor privind protecția datelor și garantează și protejează dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal.

Această agenție tratează cererile și reclamațiile cetățenilor și informează cu privire la drepturile recunoscute prin Legea organică de protecție a datelor (Linkul se deschide într-o fereastră nouăLey Orgánica de Protección de Datos). Totodată, agenția îi informează și îi sprijină pe responsabilii dosarelor care conțin date cu caracter personal (întreprinderi, instituții și administrații) să respecte cerințele legii.

În ceea ce privește persoanele lezate

  • tratează cererile și reclamațiile acestora;
  • informează cu privire la drepturile recunoscute prin lege;
  • promovează campanii de difuzare prin mijloacele de comunicare.

În ceea ce privește operatorii de date

  • emite autorizațiile prevăzute de lege;
  • solicită măsuri corective;
  • ordonă, în caz de prelucrare ilegală, încetarea acesteia și anularea datelor;
  • are competențe de sancționare;
  • solicită ajutorul și informațiile de care are nevoie;
  • autorizează transferurile internaționale de date.

Pentru orice chestiune, clarificare, reclamație, denunț, sugestie sau plângere, există trei căi de a contacta Agenția spaniolă pentru protecția datelor:

  • prin curier poștal, la următoarea adresă:
    Agencia Española de Protección de Datos.
    Calle Jorge Juan, 6 – 28001 Madrid - Spania
  • prin telefon, la numărul +34 912663517.
  • prin email, la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăciudadano@agpd.es.

Informații suplimentare sunt disponibile la adresele: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.agpd.es/.

  • Alte organisme specializate

Comitetul spaniol al reprezentanților persoanelor cu handicap

Comitetul spaniol al reprezentanților persoanelor cu handicap, cunoscut mai bine sub sigla sa, CERMI (Comité Español de Representantes de Personas con Discapacidad), reprezintă platforma de reprezentare, apărare și acțiune a cetățenilor spanioli care suferă de un handicap. Acest lucru privește peste 3,5 milioane de persoane și membri de familie ai acestora, care, conștienți de situația grupului lor social defavorizat, au decis să se unească prin intermediul organizațiilor din care fac parte, în scopul de a promova recunoașterea drepturilor lor și de a beneficia de cetățenie deplină în ceea ce privește egalitatea de drepturi cu alte grupuri sociale.

Pentru orice chestiune, există trei căi de a contacta CERMI:

  • prin curier poștal, la următoarea adresă:
    Comité Español de Representantes de Personas con Discapacidad - Secretaría General
    Calle Recoletos, 1 Bajo - 28001 Madrid -Spania
  • prin telefon, la numărul +34 913601678.
  • prin fax, la numărul: +34 914290317.
  • prin email, la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăcermi@cermi.es.

Informații suplimentare sunt disponibile la adresele: http://www.cermi.es/.

Precum și: Observatorul național pentru persoanele cu handicap (Observatorio Estatal de la discapacidad) Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.observatoriodeladiscapacidad.es/.

Biroul pentru azil și refugiați (Oficina de Asilo y Refugio)

Biroul pentru azil și refugiați este subordonat Ministerului Internelor și este responsabil de elaborarea propunerilor de acordare a autorizațiilor sau permiselor de ședere în Spania în conformitate cu legislația care reglementează dreptul de azil.

În plus, biroul are următoarele atribuții:

  • instrumentarea și soluționarea dosarelor pentru stabilirea statelor responsabile de examinarea cererilor de azil, în conformitate cu acordurile internaționale în vigoare;
  • studierea și soluționarea tuturor cererilor de azil prezentate la posturile de frontieră, pe teritoriul național și la misiunile diplomatice ale Spaniei în străinătate.

Informații suplimentare se pot obține:

  • prin curier poștal, la următoarea adresă:
    Oficina de Asilo y Refugio
    Calle Pradillo, 40 - 28002 Madrid - Spania
  • prin telefon, la numărul +34 915372170.

Pentru mai multe informații, a se consulta secțiunea corespunzătoare Ministerului de Interne.

Secretaría General de Instituciones Penitenciarias

Instituția penitenciară este un element inconturnabil atât al politicii de securitate a unei țări, cât și al politicii de intervenție socială. Scopul atribuit prin Constituție, și principalul obiectiv al instituției, este urmărirea și conducerea tuturor activităților legate de serviciul public de executare a pedepselor și măsurilor penale.

Informații suplimentare se pot obține:

  • prin curier poștal, la următoarea adresă:
    Secretaría General de Instituciones Penitenciarias
    Calle Alcalá, 38-40 - 28014 Madrid - Spania
  • prin telefon, la numărul +34 913354700.
  • prin fax, la numărul: +34 913354052.

Pentru informații suplimentare, a se consulta pagina http://www.institucionpenitenciaria.es/.

Alte organisme

Consiliul general al barourilor din Spania (Consejo General de la Abogacía Española)

Consiliul general al barourilor din Spania este organul superior, reprezentativ, coordonator și executiv al colegiilor avocaților din Spania și deține, din toate punctele de vedere, statutul de organism de drept public, cu personalitate juridică proprie și depline capacități pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

Consiliul este organul responsabil de reglementarea exercitării profesiei de avocat și veghează la păstrarea reputației profesiei. În Spania există 83 de barouri de avocați, care cuprind, în prezent, un total de 137 447 de avocați în activitate (date din luna decembrie 2016), precum și 10 consilii regionale ale barourilor de avocați.

Dreptul de a beneficia de asistență juridică gratuită în Spania are un conținut foarte larg care, în cazul barourilor, se materializează prin intermediul: sistemului de asistență juridică, serviciilor de asistență pentru deținuți, serviciilor de consiliere juridică, serviciilor de asistență și consiliere juridică pentru imigranți, serviciilor de consiliere din penitenciare, serviciilor de asistență și consiliere juridică pentru femei, serviciilor de asistență pentru victimele violenței domestice, precum și serviciilor de asistență și consiliere juridică pentru persoanele în vârstă, garantând în toate cazurile dreptul fundamental la protecție juridică efectivă al tuturor cetățenilor.

Pentru orice chestiune, există trei căi de a contacta Consiliul:

  • prin curier poștal, la următoarea adresă:
    Consiliul general al barourilor din Spania (Consejo General de la Abogacía Española)
    Paseo Recoletos, 13 – 28004 Madrid - Spania
  • prin telefon, la numărul +34 915232593.
  • prin email, la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăinformacion@cgae.es.

Informații suplimentare sunt disponibile la adresele: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cgae.es/ și Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.justiciagratuita.es/.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 07/06/2018

Drepturi fundamentale - Franţa


Instanțele

Instituția națională pentru drepturile omului

Mediatorul instituțional: Mediatorul pentru drepturile omului (Défenseur des droits)

Organisme specializate în drepturile omului

Alte instituții specializate

Instanțele

Drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor sunt garantate în primul rând de către instanțele administrative și judiciare, care pot fi sesizate de către justițiabili în cadrul unui litigiu.

În plus, Consiliul Constituțional, care stabilește constituționalitatea unei legi, exercită două tipuri de control:

  • controlul asupra legilor nepromulgate: Consiliul Constituțional este sesizat în mod obligatoriu cu privire la legile organice și regulamentele adunărilor parlamentare, înaintea promulgării celor dintâi și a intrării în vigoare a celor din urmă. Acesta poate fi sesizat în virtutea unui angajament internațional înainte să efectueze ratificarea sau aprobarea. Pentru legislația ordinară, Consiliul poate fi sesizat în baza unei legi înainte de promulgarea acesteia.
  • controlul asupra legilor promulgate: reforma constituțională din 23 iulie 2008 a introdus în Constituție articolul 61-1, care prevede chestiunea prioritară a constituționalității (CPC). Această reformă conferă cetățenilor dreptul de a contesta într-o instanță constituționalitatea unei legi promulgate care ar aduce atingere drepturilor și libertăților garantate prin Constituție. Instanța transmite chestiunea prioritară privind constituționalitatea Curții de Casație sau Consiliului de Stat. Consiliul Constituțional poate fi consultat pe această speță de Consiliul de Stat sau de Curtea de Casație. Acesta trebuie să se pronunțe în termen de trei luni. Astfel, începând cu 1 martie 2010, Consiliul Constituțional, pe baza unei trimiteri din partea Consiliului de Stat sau a Curții de Casație, verifică dacă o dispoziție legislativă aflată deja în vigoare aduce atingere drepturilor și libertăților garantate prin Constituție. Consiliul Constituțional poate, după caz, să abroge dispoziția în cauză.

Pentru mai multe informații privind CPC:

Organizarea instanțelor judecătorești și competența acestora sunt detaliate pe site-ul Consiliului de Stat, al Curții de Casație și al Consiliului Constituțional:

Instituția națională pentru drepturile omului

Comisia națională consultativă pentru drepturile omului

Comisia națională consultativă pentru drepturile omului (CNCDH) este instituția națională franceză a drepturilor omului. Aceasta a fost înființată în 1947. Considerată autoritate administrativă independentă, este o structură a statului care își exercită atribuțiile în mod independent (în conformitate cu Legea nr. 2007-292 din 5 martie 2007). CNCDH este alcătuită din 64 personalități și reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

Sarcini

CNCDH încurajează dialogul între, pe de o parte, guvern, parlament, instituții și, pe de altă parte, societatea civilă în domeniul drepturilor omului, al dreptului și al acțiunii umanitare, precum și al luptei împotriva rasismului.

  • Acesta contribuie totodată la pregătirea rapoartelor pe care Franța le înaintează organizațiilor internaționale, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul convențiilor încheiate în domeniul drepturilor omului.
  • De asemenea, CNCDH încurajează educația în domeniul drepturilor omului.
  • Acesta răspunde de întocmirea raportului anual privind lupta împotriva rasismului, astfel cum este menționată la articolul 2 din Legea din 13 iulie 1990.
  • Comisia poate, din proprie inițiativă, să atragă atenția autorităților publice cu privire la măsurile pe care le consideră adecvate pentru a încuraja protejarea și promovarea drepturilor omului. Aceasta poate discuta toate aspectele referitoare la o situație de urgență și să facă schimb de informații cu privire la mecanismele care permit abordarea unor astfel de situații.
  • Comisia publică avizele și rapoartele pe care le adoptă.

Activitățile desfășurate de CNCDH sunt repartizate în cinci subcomisii: aspecte sociale, aspecte etice; rasismul, antisemitismul, xenofobia, discriminarea și grupurile vulnerabile; instituțiile, justiția, poliția, aspectele legate de migrație; chestiuni europene și internaționale; drept internațional umanitar și acțiuni umanitare.

Adresa:

Commission nationale consultative des droits de l’homme
35 Rue Saint-Dominique, 75007
Paris

Pentru informații suplimentare: http://www.cncdh.fr/

Mediatorul instituțional: Mediatorul pentru drepturile omului (Défenseur des droits)

Mediatorul pentru drepturile omului este o instituție independentă, consacrată în Constituție de la 23 iulie 2008 și instituită prin Legea nr. 2011-33 și Legea ordinară nr. 2011­334 din 29 martie 2011.

Sarcini

Mediatorul pentru drepturile omului are următoarele sarcini:

  • apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în cadrul relațiilor cu autoritățile,
  • apărarea și promovarea interesului superior și a drepturilor copilului,
  • combaterea discriminării, interzisă prin lege, și promovarea egalității;
  • asigurarea respectării deontologiei de către persoanele care desfășoară activități în domeniul securității.

Mediatorul pentru drepturile omului s-a înființat prin comasarea a patru instituții preexistente: Mediatorul francez, Mediatorul pentru drepturile copiilor, Înalta Autoritate pentru Egalitate și Combaterea Discriminării (HALDE) și Comisia națională pentru deontologie de securitate (CNDS).

Competențe

Mediatorul pentru drepturile omului este autorizat să primească plângeri de la orice persoană fizică sau juridică, inclusiv de la un minor care dorește să invoce protecția drepturilor sale. De asemenea, acesta se poate sesiza din oficiu, în orice situație, într-un caz care se încadrează în sfera sa de competență.

Pentru a îndeplini aceste sarcini, Mediatorul pentru drepturile omului are, pe de o parte, competențe de investigare și anchetă pentru tratarea plângerilor individuale care îi permit să solicite toate documentele necesare, să audieze persoane sau chiar să efectueze verificări la fața locului. Pe de altă parte, Mediatorul pentru drepturile omului poate, de asemenea, să facă propuneri de modificare a legislației sau a reglementărilor și să formuleze recomandări atât autorităților publice, cât și private.

De asemenea, acesta poate adresa recomandări pentru a rezolva dificultățile și încălcările cu privire la care a fost sesizat. Persoanele sau autoritățile respective îl informează cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor sale. În caz contrar, sau în cazul în care consideră că recomandările sale nu au fost puse în aplicare, aceasta poate obliga persoana sau autoritatea în cauză să ia măsurile necesare, într-un interval de timp determinat. În cazul în care nu se dă curs dispozițiilor sale, acesta poate întocmi un raport special adresat persoanei sau autorității în cauză. Raportul respectiv este pus la dispoziția publicului.

De asemenea, acesta poate oferi ajutor în cadrul medierii sau propune un acord amiabil, sau poate ajuta victimele cu întocmirea dosarului și identificarea procedurilor adaptate fiecărei situații.

Mediatorul pentru drepturile omului poate solicita autorității împuternicite să inițieze proceduri disciplinare asupra faptelor de care are cunoștință și pe care le consideră de natură să justifice o sancțiune. Acesta poate, de asemenea, să intervină în proceduri judiciare în sprijinul unui reclamant prin prezentarea de observații scrise sau orale.

Organizare

La sediul Mediatorului pentru drepturile omului din Paris lucrează aproximativ 250 de persoane. În Franța metropolitană și în teritoriile de peste mări, circa 400 de delegați voluntari întâmpină și ajută cetățenii în procesul de apărare a drepturilor lor, le primesc plângerile și răspund la întrebările adresate. Aceștia sunt prezenți în diferite structuri de proximitate, cum ar fi: prefecturi, subprefecturi, centre de justiție și de drept comunitare, puncte de acces la informații de natură juridică, clădiri publice. De asemenea, delegații au înființat linii directe de asistență în instituțiile penitenciare și cooperează cu centrele departamentale pentru persoanele cu handicap.

Mediatorul pentru drepturile omului prezidează reuniunile colegiilor care îl asistă în exercitarea atribuțiilor sale în ceea ce privește „protecția și promovarea drepturilor copilului”, „combaterea discriminării și promovarea egalității”, precum și „deontologia în domeniul securității”.

La propunerea Mediatorului pentru drepturile omului, prim-ministrul numește adjuncții Mediatorului pentru drepturile omului, dintre care:

  • Mediatorul pentru drepturile copiilor, vicepreședinte al Colegiului responsabil cu apărarea și promovarea drepturilor copilului;
  • un adjunct, vicepreședinte al Colegiului responsabil de deontologia în domeniul securității;
  • un adjunct, vicepreședinte al Colegiului responsabil cu lupta împotriva discriminării și promovarea egalității.

Sesizarea Mediatorului pentru drepturile omului

Orice persoană fizică (individ) sau juridică (societate, asociație etc.) poate sesiza instituția în mod direct și gratuit atunci când aceasta:

  • consideră că este discriminată;
  • constată că un reprezentant al ordinii publice (poliție, jandarmerie, autorități vamale etc.) sau private (un agent de securitate...) nu a respectat normele de conduită;
  • are dificultăți în relațiile sale cu un serviciu public (Caisse d'Allocations Familiales, Pôle Emploi, casa de pensii ...);
  • consideră că drepturile unui copil nu sunt respectate.

Mediatorul pentru drepturile omului poate fi sesizat de către un copil sau un minor cu vârsta de sub 18 de ani, de membrii familiei unui copil sau de reprezentanții săi legali, de serviciile medicale sau sociale, de o asociație al cărei statut apără drepturile copilului, de un parlamentar francez și un deputat francez în Parlamentul European, de o instituție străină care îndeplinește aceleași funcții precum Mediatorul pentru drepturile omului. Acesta poate interveni pentru copiii francezi și străini care locuiesc în Franța și copiii francezi care locuiesc în străinătate, în mai multe domenii de protecție a drepturilor copilului, în special în materie de protecție a copilăriei, sănătății și handicapului, de justiție penală, de adopție și educație pentru toți minorii străini.

Cetățenii își pot adresa plângerea direct Mediatorului pentru drepturile omului:

Adresa:

Défenseur des droits
Libre réponse 71120
75342 Paris Cedex 07

Pentru informații suplimentare: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.defenseurdesdroits.fr/en

Organisme specializate în drepturile omului

Există și alte organisme specializate active în domeniul drepturilor și libertăților individuale:

Autoritatea de supraveghere a protecției datelor:

Comisia Națională pentru informatică și libertăți (Commission nationale de l’informatique et des libertés - CNIL)

CNIL este autoritatea franceză de control pentru protecția datelor cu caracter personal. Acesta își exercită atribuțiile în conformitate cu Legea nr. 78-17 din 6 ianuarie 1978, astfel cum a fost modificată.

Sarcini

Comisia națională pentru informatică și libertăți este o autoritate administrativă independentă. Aceasta are, în special, următoarele sarcini:

  • informează toate persoanele vizate și toți operatori cu privire la drepturile și obligațiile lor;
  • se asigură că prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu dispozițiile legii din 6 ianuarie 1978, astfel cum a fost modificată. Astfel, potrivit datelor în cauză, aceasta autorizează prelucrarea, avizează și primește declarațiile de prelucrare a datelor;
  • primește reclamații, petiții și plângeri referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal și informează autorii acestora asupra măsurilor luate în acest sens;
  • răspunde la solicitările de avize ale autorităților publice și, dacă este cazul, ale instanțelor, și oferă consultanță persoanelor și organismelor care efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni de prelucrare automată a datelor cu caracter personal;
  • informează fără întârziere procurorul, în conformitate cu Linkul se deschide într-o fereastră nouăarticolul 40 din Codul de procedură penală, cu privire la infracțiunile de care are cunoștință și poate prezenta observații în cadrul procedurilor penale;
  • printr-o decizie specială, poate să însărcineze unul sau mai mulți dintre membrii săi sau secretarul general, să efectueze sau să dispună efectuarea de către personalul din serviciile sale verificări asupra tuturor operațiilor de prelucrare a datelor și, dacă este cazul, să obțină copii ale tuturor documentelor sau suporturilor de informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor sale;
  • este consultată cu privire la orice proiect de lege sau de decret, sau orice dispoziție de proiect de lege sau de decret referitoare la protecția datelor cu caracter personal sau prelucrarea unor astfel de date.

CNIL prezintă în fiecare an Președintelui Republicii și prim-ministrului un raport privind modul în care și-a îndeplinit îndatoririle.

Sesizarea CNIL

Orice persoană se poate adresa CNIL, în caz de dificultate în exercitarea drepturilor sale. Pentru a-și exercita drepturile și libertățile, cetățeanul trebuie mai întâi să se adreseze direct organismelor care dețin datele acestuia. În caz de dificultăți, de răspuns nesatisfăcător sau lipsă a unui răspuns, se poate depune la CNIL o reclamație online pe diverse teme: internet, comerț, muncă, telefonie, servicii bancare și de credit.

Link conex: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.cnil.fr/fr/plaintes

Adresa:

Commission Nationale de l'Informatique et des Libertés
3 Place de Fontenoy - TSA 80715
75334 PARIS CEDEX 07

Pentru informații suplimentare: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.cnil.fr/

Controlorul general al centrelor privative de libertate

După ratificarea Linkul se deschide într-o fereastră nouăprotocolului opțional la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 18 decembrie 2002, legiuitorul francez a înființat, prin Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea nr. 2007-1545 din 30 octombrie 2007, un Controlor general al centrelor privative de libertate. Aceasta este o autoritate administrativă independentă.

Misiune

Controlorul general se asigură că persoanele private de libertate sunt tratate în mod uman și cu respectarea demnității umane și asigură un echilibru just între respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate și considerațiile de ordine publică și de securitate. Acesta este responsabil cu prevenirea oricărei fapte de încălcare a drepturilor lor fundamentale.

În cadrul misiunii sale, Controlorul general se ocupă de condițiile de detenție, de reținere sau de spitalizare, dar și de condițiile de muncă ale personalului și ale diferiților actori, în condițiile în care acestea au un impact inevitabil asupra funcționării unității respective, asupra naturii relațiilor cu persoanele private de libertate. Controlorul general este liber să aleagă instituțiile pe care intenționează să le viziteze, iar vizitele sale pot fi programate (în acest caz, șeful unității este notificat cu câteva zile înainte de vizită) sau inopinate.

Competențe

Controlorul general poate vizita, în orice moment, pe întreg teritoriul Franței, orice loc în care există persoane private de libertate: unități penitenciare, instituții sanitare, instituții aflate sub autoritatea comună a Ministerului Sănătății și a Ministerului Justiției, spații de arest ale poliției și jandarmeriei, spații de detenție vamale, centre și spații de reținere administrativă a străinilor, săli de așteptare în porturi și aeroporturi etc. Controlorul general își exercită controlul asupra implementării practice a procedurilor de expulzare a persoanelor străine la predarea acestora autorităților competente din statul membru de destinație.

Autoritățile în cauză nu pot refuza efectuarea unei vizite decât dacă există situații grave sau motive imperioase legate de siguranța publică, apărarea națională, de dezastre naturale sau perturbări serioase în locul vizitat.

Controlorul general transmite ministrului(miniștrilor) în cauză un raport de inspecție și, ulterior, recomandări care pot fi făcute publice. De asemenea, acesta prezintă anual un raport de activitate președintelui Republicii și Parlamentului, care este pus la dispoziția publicului.

Sesizarea Controlorului general al centrelor privative de libertate

Un cetățean poate sesiza Controlorul general al centrelor privative de libertate pentru a-l informa cu privire la o situație care, în opinia sa, aduce atingere drepturilor sale fundamentale sau drepturilor fundamentale ale unei persoane private de libertate (sau care a fost recent privată de libertate) și care este legată de condițiile de detenție, de arest, de reținere sau de spitalizare, de organizarea sau funcționarea unui serviciu. Controlorul general al centrelor privative libertate nu poate fi sesizată decât prin poștă, la următoarea adresă:

Controlorul general al centrelor privative de libertate
BP 10301
75921 Paris cedex 19

Persoanele private de libertate, rudele acestora, persoanele din cadrul unității și personalul pot, de asemenea, solicita o întrevedere cu Controlorul general sau cu unul dintre controlorii care alcătuiesc în mod direct echipa acestuia, în cadrul vizitelor efectuate la unități.

Adresa:

Le Contrôleur général des lieux de privation de liberté
16/18 quai de la Loire
BP 10301
75921 Paris Cedex 19

Pentru informații suplimentare: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cglpl.fr/

Alte instituții specializate

  • Accesul la justiție: puncte de acces la informații de natură juridică, centre de justiție și de drept comunitare, structuri de acces la justiție

Pentru a facilita accesul cetățenilor la informații cu privire la drepturile lor și la procedurile și organizarea judiciară și pentru a-i sprijini în toate demersurile în vederea exercitării unui drept, Franța a înființat puncte de acces la informații de natură juridică, centre comunitare de justiție și de drept sau chiar structuri de acces la justiție, care sunt instituții judiciare de proximitate care asigură informarea cetățenilor cu privire la drepturile lor și le propun anumite moduri de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă.

Anuarul centrelor comunitare de justiție și de drept, al punctelor de acces la informații de natură juridică și al structurilor de acces la justiție:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.annuaires.justice.gouv.fr/annuaires-12162

Pentru mai multe informații:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/justice/fonctionnement/modes-alternatifs/que-sont-maisons-justice-du-droit.html


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 09/03/2018

Drepturi fundamentale - Croaţia


Instanțele naționale

Ombudsmanul

Organisme specializate în drepturile omului

Protecția datelor cu caracter personal

Asistență juridică gratuită

Instanțele naționale

Instanțele au un rol special în protejarea drepturilor omului. Acestea sunt organe statutare a căror independență este garantată prin Constituție. Există un mecanism special pentru a garanta exercitarea drepturilor și libertăților constituționale: plângerea constituțională, care poate fi depusă de cetățenii care consideră că autoritățile naționale, organele autonome locale și regionale și organismele de drept public care decid cu privire la drepturile și obligațiile acestora sau cu privire la suspiciunea sau acuzația de infracțiune le-au încălcat drepturile omului sau libertățile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Constituție. Se poate depune o plângere numai după ce au fost epuizate toate căile de atac.

Curtea Constituțională a Republicii Croația
Trg svetog Marka 4
10000 Zagreb
Telefon: +385 1 6400 251
Fax: +385 1 4551 055
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.usud.hr/

Curtea Supremă a Republicii Croația
Trg Nikole Šubića Zrinskog 3
10 000 Zagreb
Telefon: +385 1 486 22 22, +385 1 481 00 36
Fax: +385 1 481 00 35
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăvsrh@vsrh.hr
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.vsrh.hr/

Instanțe teritoriale PDF(209 Kb)hr (lista instanțelor teritoriale)

Instanțe municipale PDF(296 Kb)hr (lista instanțelor municipale)

Înalta Curte Comercială a Republicii Croația
Berislavićeva 11, 10 000 Zagreb
Telefon: +385 1 489 68 88
Fax: +385 1 487 23 29
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.vtsrh.hr/ />
Instanțe comerciale PDF(192 Kb)hr (lista instanțelor comerciale)

Înalta Curte Administrativă a Republicii Croaţia
Frankopanska 16, 10 000 Zagreb
Telefon: +385 1 480 78 00
Fax: +385 1 480 79 28
http://www.upravnisudrh.hr/

Lista instanțelor administrative PDF(180 Kb)hr

Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația
Ulica Augusta Šenoe 30, 10 000 Zagreb
Telefon: +385 1 480 75 10
Fax: +385 1 461 12 91
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpredsjednik@vpsrh.pravosudje.hr
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://sudovi.pravosudje.hr/VPSRH/

Instanţe pentru delicte PDF(274 Kb)hr (lista instanţelor pentru delicte)

Ombudsmanul

Trg hrvatskih velikana 6
10 000 Zagreb
Republica Croația
Telefon: +385 1 4851 855, +385 1 4851 853
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@ombudsman.hr
Fax: +385 1 6431 628

În conformitate cu articolul 93 din Constituția Croației, Ombudsmanul este reprezentantul Parlamentului croat însărcinat cu promovarea și protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt definite în Constituție, în legislație și în instrumentele internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale semnate de Republica Croația.

Ombudsmanul și adjuncții acestuia sunt aleși de Parlamentul Croației pentru o perioadă de opt ani cu scopul de a proteja cetățenii de încălcările drepturilor omului prin actele organismelor publice sau ale persoanelor juridice învestite cu autoritate publică. Acesta este organismul central pentru combaterea discriminării și îndeplinirea sarcinilor Mecanismului Național de Prevenire a torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante. În executarea acestor sarcini, Ombudsmanul este independent și autonom.

Responsabilități:

Protecția drepturilor omului

Cetățenii au dreptul de a înainta o plângere către Ombudsman în cazul în care consideră că le­au fost încălcate drepturile de către autoritățile publice. Ombudsmanul desfășoară o investigație ca răspuns la o reclamație și pe baza documentelor primite. Toate organismele publice, organismele învestite cu autoritate publică, organismele autonome locale și regionale – și anume, toate organismele de drept public – sunt obligate să furnizeze informațiile solicitate. Pe baza faptelor stabilite, Ombudsmanul poate să emită avize, recomandări și notificări către autoritățile competente sau organismele superioare și, dacă este necesar, să notifice Parlamentul croat.

În plus, Ombudsmanul verifică conformitatea reglementărilor cu Constituția Croației și convențiile internaționale privind protecția drepturilor omului și poate solicita guvernului croat să modifice sau să adopte reglementări în domeniul drepturilor omului. Acesta poate solicita, de asemenea, Parlamentului croat să armonizeze reglementările cu Constituția și cu legislația. Ombudsmanul are dreptul de a iniția proceduri în fața Curții Constituționale a Croației pentru a examina dacă legile și alte reglementări sunt conforme cu Constituția Croației.

Promovarea drepturilor omului

Promovarea drepturilor omului include cercetarea și analiza, dezvoltarea și menținerea bazelor de date și a documentației, informarea publicului și a părților interesate în timp util și în mod periodic, încurajarea și cooperarea activă cu societatea civilă, cu organizațiile internaționale și cu instituțiile de cercetare academică, precum și inițiative pentru a alinia legislația la standardele europene și internaționale și pentru a aplica această legislație.

Organismul central de combatere a discriminării

Ombudsmanul acceptă plângeri de la persoane fizice și juridice, furnizează informațiile necesare privind drepturile și obligațiile, precum și posibilitățile de protecție judiciară și alte forme de protecție, examinează cererile individuale și ia măsuri în sfera sa de competență pentru a elimina discriminarea și protejează drepturile persoanelor discriminate (cu excepția proceselor în curs), desfășoară activități de mediere, cu posibilitatea de a încheia o tranzacție extrajudiciară cu consimțământul ambelor părți și prezintă parchetului competent cauze penale legate de discriminare.

Mecanismul național de prevenire

Ombudsmanul exercită sarcinile care țin de Mecanismul Național de Prevenire împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante în toate situațiile în care persoanele sunt private de libertate sau ținute în arest preventiv, deținute sau cazate în spații aflate sub supraveghere publică, atunci când acestea nu pot părăsi spațiile respective oricând doresc.

Acest lucru înseamnă că reprezentanții Ombudsmanului, care acționează în această calitate, vizitează închisorile, penitenciarele, unitățile de detenție și diverse instituții pentru găzduirea persoanelor cu tulburări mintale, ca măsură preventivă pentru a proteja persoanele care sunt private de libertate sau a căror libertate este restricționată.

Instituția națională pentru drepturile omului (NHRI)

Din 2009, Ombudsmanul este unica instituție națională pentru protecția și promovarea drepturilor omului (NHRI) din Republica Croația cu statut „A”, în conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU care definesc parametrii de independență ai instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Acesta este cel mai înalt nivel de independență instituțională și a fost acordat din nou biroului Ombudsmanului în iulie 2013, după ce ONU a monitorizat punerea în aplicare a recomandărilor sale legate de menținerea și promovarea statutului independent.

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Ombudsmanul pentru drepturile copilului

Teslina 10
10 000 Zagreb
Hrvatska
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@dijete.hr
Telefon: 01/4929 669
Fax: 01/4921 277
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.dijete.hr/

Domeniul de activitate

Biroul Ombudsmanului pentru drepturile copilului verifică conformitatea legilor și a altor reglementări din Croația legate de protecția drepturilor și a intereselor copiilor cu Constituția Croației cu Convenția privind drepturile copilului și cu alte documente internaționale referitoare la protecția drepturilor și a intereselor copiilor. Acesta monitorizează încălcările drepturilor individuale ale copilului și examinează apariția, în general, a încălcărilor drepturilor și intereselor copiilor și tipurile de încălcări. Acesta pledează în favoarea protecției și a promovării drepturilor și intereselor copiilor cu nevoi speciale; propune măsuri pentru crearea unui sistem cuprinzător pentru protecția și promovarea drepturilor copiilor și pentru prevenirea actelor prejudiciabile care compromit interesele acestora. Acesta informează copiii și le oferă consiliere cu privire la modul în care să își exercite și să își protejeze drepturile și interesele, cooperează cu copiii și îi încurajează să își exprime opiniile și le respectă, inițiază și participă la activități publice care vizează îmbunătățirea situației copiilor și propune măsuri pentru a spori impactul acestora asupra societății. Acesta are acces la orice date, informații și acte referitoare la drepturile și protecția copiilor, indiferent de gradul de confidențialitate. Acesta este autorizat să viziteze și să inspecteze orice instituție, organism de stat, persoană juridică și fizică având mandatul legal de a avea grijă de copii, precum și comunitățile religioase în care copiii își petrec timpul sau sunt găzduiți temporar sau permanent.

În cazul în care Biroul Ombudsmanului constată că un copil a fost expus la violență fizică sau psihică, hărțuire sexuală, abuz sau exploatare, neglijență sau tratament neglijent, acesta trebuie să trimită de îndată un raport parchetului competent și să alerteze centrul de asistență socială competent, propunând măsuri pentru protecția drepturilor și a intereselor copilului. Acesta poate solicita asistență profesională din partea experților și a instituțiilor de specialitate care efectuează cercetări în domeniul protecției, asistenței, dezvoltării și drepturilor copiilor și primește o astfel de asistență în timp util.

Ombudsman pentru egalitatea de gen

Preobraženska 4/1
10 000 Zagreb
Telefon: +385 1 48 48 100
Fax: +385 1 48 44 600
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăravnopravnost@prs.hr
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.prs.hr/

Domeniul de activitate

Biroul Ombudsmanului pentru egalitatea de gen se ocupă de plângerile referitoare la discriminare pe criterii de gen, stare civilă sau familială și orientare sexuală; acesta examinează încalcările principiului egalității de gen, cazurile de discriminare împotriva persoanelor sau grupurilor de persoane angajate de autorități naționale, de entități autonome locale și regionale și de alte organisme cu autoritate publică, angajați în aceste organisme și alte persoane fizice și juridice.

Activitățile Ombudsmanului includ autorizarea de a notifica, a propune și a formula recomandări.

În cazul în care Ombudsmanul consideră că principiul egalității de gen a fost încălcat, acesta este autorizat să depună o cerere de revizuire constituțională a legii sau de control al constituționalității și al legalității altor regulamente.

Biroul Ombudsmanului pentru persoanele cu handicap

Savska cesta 41/3
10 000 Zagreb
Telefon: +385 1 6102 170
Fax: +385 1 6177 901
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăured@posi.hr

Domeniul de activitate

Biroul Ombudsmanului pentru persoanele cu handicap este o instituție autonomă al cărei rol principal este de a monitoriza și a promova drepturile persoanelor cu handicap în baza Constituției Republicii Croația, a tratatelor internaționale și a actelor cu putere de lege. În eventualitatea unei încălcări a drepturilor persoanelor cu handicap, Ombudsmanul este autorizat să atragă atenția, să propună măsuri, să facă recomandări, să informeze și să solicite rapoarte cu privire la acțiunile care au fost întreprinse.

În cazul în care Ombudsmanul consideră că o soluție juridică este în detrimentul persoanelor cu handicap sau a copiilor cu dificultăți de dezvoltare, îi privează într-un fel sau îi pune într-o poziție mai puțin favorabilă în raport cu persoanele fără handicap, Ombudsmanul va face o propunere de modificare a respectivei soluții.

Ombudsmanul primește plângeri individuale din partea persoanelor cu handicap și a celor care lucrează în interesul lor, examinează plângerile referitoare la încălcarea drepturilor persoanelor cu handicap și, împreună cu instituțiile responsabile de rezolvarea acestor probleme, încearcă să obțină cele mai bune soluții.

Ombudsmanul pentru persoanele cu handicap oferă consiliere persoanelor cu handicap cu privire la modul în care să își exercite și să își protejeze drepturile și interesele.

Protecția datelor cu caracter personal

Agenția pentru protecția datelor cu caracter personal

Martićeva 14
10 000 Zagreb

Telefon: +385 460 90 00
Fax: +385 4609-099
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăazop@azop.hr
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.azop.hr/

Agenția pentru protecția datelor cu caracter personal este o autoritate publică ce își desfășoară activitățile în mod independent și autonom în domeniul de aplicare a sarcinilor și competențelor sale. Agenția este responsabilă cu îndeplinirea sarcinilor administrative și profesionale legate de protecția datelor cu caracter personal. Agenția, în limita sferei sale de autoritate publică, monitorizează protecția datelor cu caracter personal, subliniază abuzul perceput în ceea ce privește colectarea de date cu caracter personal, întocmește o listă a țărilor și a organizațiilor internaționale care dispun deo protecție datelor reglementată în mod adecvat, se ocupă de cererile de examinare a încălcării drepturilor garantate de Legea privind protecția datelor cu caracter personal și păstrează registrul central cu fișierele de date cu caracter personal.

Asistență juridică gratuită

Prin adoptarea Legii privind asistența juridică gratuită, Ministerul Justiției a preluat sarcina complexă și dificilă de stabilire a unui sistem de asistență juridică gratuită.

Sistemul de asistență juridică gratuită permite cetățenilor cu resurse modeste să angajeze avocați și să obțină asistență juridică pentru anumite acțiuni în justiție și acces egal la procedurile judiciare și administrative.

Cadrul instituțional al sistemului de asistență juridică gratuită este format din birouri ale administrației de stat care prelucrează cererile cetățenilor în primă instanță, în timp ce Departamentul pentru acordarea de asistență juridică gratuită din cadrul Ministerului Justiției decide cu privire la căile de atac în a doua instanță, decide în primă instanță cu privire la înscrierea asociațiilor în Registrul asociațiilor autorizate să furnizeze asistență juridică primară și efectuează controlul administrativ și profesional al furnizorului de asistență juridică primară.

Următorii furnizori de asistență juridică sunt reglementați de Legea privind asistența juridică gratuită:

  • avocații;
  • asociațiile autorizate;
  • sindicatele;
  • clinicile juridice și
  • birourile administrației de stat la nivel județean.

Asistența juridică primară este furnizată de birouri, asociații autorizate și clinici juridice.
În ceea ce privește furnizarea de asistență juridică primară, birourile sunt autorizate să ofere informații juridice generale, consiliere juridică și să întocmească petiții.

Asistența juridică secundară este oferită de către avocați.

În conformitate cu dispozițiile Legii privind asistența juridică gratuită, persoanele care doresc să își exercite dreptul la asistență juridică gratuită trebuie să depună un formular standard completat pentru cererea de asistență juridică la biroul administrației de stat din județul lor de reședință. Cererea trebuie să fie însoțită de acordul scris expres al tuturor solicitanților și al membrilor adulți ai familiei lor pentru a oferi o perspectivă asupra tuturor datelor referitoare la proprietate și acceptarea oricărei răspunderi materiale și juridice pentru veridicitatea afirmațiilor solicitantului.

Formularul de cerere poate fi descărcat de pe pagina de internet a Ministerului Justiției sau poate fi obținut la birourile administrației de stat la nivel județean, de la instanțele municipale sau în centrele de asistență socială, în timpul programului de lucru obișnuit.

Cererile nu fac obiectul unor taxe administrative și sunt depuse în persoană sau prin scrisoare recomandată.

Acordarea de asistență juridică implică acoperirea integrală sau parțială a costurilor, în funcție de situația financiară a solicitantului. Se prevede posibilitatea ca beneficiarul să participe, până la un anumit procent, în funcție de situaţia sa materială, la costurile procedurii.

Atunci când se acordă asistență juridică într-o măsură redusă, proporția rămasă a diferenței dintre suma totală a remunerației și rambursarea costurilor avocatului este compensată de beneficiar în conformitate cu valoarea serviciului definită în Tariful pentru onorariile avocaților și compensațiile costurilor.

Beneficiari

Printre beneficiarii asistenței judiciare în sensul Legii privind asistența juridică gratuită se numără:

  • cetățenii croați;
  • copiii, care nu sunt cetățeni croați, aflați în Republica Croația neînsoțiți de tutorii legali adulți;
  • străinii care locuiesc temporar, pe bază de reciprocitate, și cetățenii străini cu reședința permanentă;
  • străinii care beneficiază de protecție temporară;
  • străinii care locuiesc ilegal sau străinii aflați într-o scurtă vizită care fac obiectul unei proceduri de expulzare sau care trebuie să părăsească Republica Croația;
  • solicitanții de azil, străinii, străinii care beneficiază de protecție subsidiară și membrii de familie ai acestora care își au reședința în mod legal în Republica Croația și care fac obiectul procedurilor în cadrul cărora asistența juridică nu este prevăzută de nicio lege specială.

Beneficiarii pot consulta informații privind asistența juridică gratuită pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a Ministerului Justiției din Republica Croația sau trimițând un e-mail la: Linkul se deschide într-o fereastră nouăbesplatna.pravna.pomoc@pravosudje.hr și pot aștepta un răspuns cât mai curând posibil.

De asemenea, beneficiarii pot adresa orice întrebări în mod direct birourilor administrației de stat din județul lor.

Litigii transfrontaliere

Prin litigiu transfrontalier se înțelege orice litigiu în care partea care solicită asistență juridică își are domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru decât statul membru în care este situată instanța sau în care trebuie să se execute hotărârea.

Asistența juridică în litigiile transfrontaliere este acordată în cauzele civile și comerciale, procedurile de conciliere, procedurile extrajudiciare de soluționare a litigiilor, punerea în aplicare a documentelor oficiale și consilierea juridică în cadrul acestor proceduri, în timp ce dispozițiile privind litigiile transfrontaliere nu se aplică în procedurile în materie fiscală, vamală și alte proceduri administrative.

Un solicitant care își are domiciliul sau reședința obișnuită în Republica Croația și solicită asistență juridică într-un litigiu transfrontalier în fața instanței unui alt stat membru depune o cerere la biroul din localitatea sa de reședință sau de domiciliu. Biroul competent transmite cererea Ministerului Justiției în termen de opt zile de la primirea acesteia. Ministerul Justiției dispune traducerea cererii și a documentelor justificative în limba oficială sau într-una din limbile oficiale din statul membru și a autorității de destinație competente și le transmite în termen de 15 zile de la primire autorității competente din statul membru în care este situată instanța sau în care trebuie să se execute hotărârea (autoritatea de destinație); În cazul în care nu se acordă asistență juridică, solicitantul este obligat să suporte costurile de traducere.

De asemenea, solicitantul poate depune cererea în mod direct la autoritatea de destinație din statul membru în care este situată instanța sau în care trebuie să se execute hotărârea. Un solicitant care își are domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru și solicită asistență juridică într-un litigiu transfrontalier în instanța din Republica Croația are dreptul la asistență juridică în conformitate cu dispozițiile Legii privind asistența juridică gratuită. Solicitantul sau autoritatea competentă din statul membru în care solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită (autoritatea solicitantă) transmite cererea de asistență juridică în Croația, la Ministerul justiției (autoritatea de destinație). Formularele și documentele justificative trebuie traduse în limba croată; în caz contrar, cererea va fi respinsă.

Cererile sunt prezentate utilizând formularul standard stabilit prin Decizia 2004/844/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2004 de stabilire a unui formular pentru cererile de asistență judiciară în aplicarea Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 15/03/2018

Drepturi fundamentale - Cipru

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: greacă.


Instanțe naționale

Tribunalul districtual din Nicosia (Eparchiakó Dikastírio Lefkosías)
Charalampos Mouskou St.
1405 Nicosia
Cipru

Tribunalul districtual din Limassol (Eparchiakó Dikastírio Lemesoú)
8 Lordou Vyrona Ave.,
3726 Limassol
PO Box 54619
Cipru

Tribunalul districtual din Larnaca (Eparchiakó Dikastírio Lárnakas)
Artemidos Ave.
6301 Larnaca
PO Box 40107
Cipru

Tribunalul districtual din Paphos (Eparchiakó Dikastírio Páfou)
Corner of Neophytou St. & Nikolaidi St.
8100 Paphos
PO Box 60007
Cipru

Tribunalul districtual din Famagusta (Eparchiakó Dikastírio Ammochóstou)
2 Sotiras St.
5286 Paralimni
Cipru

Tribunalul districtual din Kyrenia (Eparchiakó Dikastírio Kerýneias)
Charalampos Mouskou St.
1405 Nicosia
Cipru

Instituții naționale pentru drepturile omului:

Comisarul pentru administrație și drepturile omului (Ombudsmanul)

Comisarul pentru administrație și drepturile omului (Epítropos Dioikíseos kai Anthropínon Dikaiomáton, cunoscut, de asemenea, sub denumirea de „Ombudsman”) este un funcționar de stat independent care își desfășoară activitatea în mod oficial din 1991. Comisarul este instituția responsabilă, în principal, de controlul extrajudiciar al administrației și de protecția drepturilor omului.

Comisarul urmărește, în primul rând, să asigure legalitatea, să promoveze buna guvernanță, să protejeze drepturile persoanelor fizice, să combată cazurile de administrare defectuoasă și să protejeze drepturile cetățenilor și drepturile omului, în general.

În mod normal, comisarul va iniția o anchetă în urma depunerii unei plângeri de către un cetățean care este afectat în mod direct și personal de acțiunea care face obiectul plângerii. Cu toate acestea, comisarul poate, de asemenea, să inițieze o anchetă în urma emiterii unui ordin de către Consiliul de Miniștri sau din proprie inițiativă, cu privire la chestiuni de interes general.

Sugestiile sau recomandările Comisarului nu sunt obligatorii. Cu toate acestea, în cazul în care părțile în cauză nu se conformează acestora, se ridică o problemă de principiu. Această poziție a fost consolidată prin recenta modificare a legislației relevante, care permite Comisarului să se consulte cu autoritatea în cauză, în încercarea de a găsi o modalitate prin care autoritatea să adopte pozițiile Comisarului și să le respecte la nivel practic.

Competențele Comisarului pentru administrație sunt foarte ample, dat fiind că, în plus față de îndeplinirea funcțiilor menționate mai sus, acesta are, de asemenea, următoarele roluri:

Organism de combatere a discriminării: În această calitate, comisarul verifică, pe baza unei plângeri depuse de o persoană fizică sau din proprie inițiativă, dacă există o încălcare a principiului egalității de tratament al persoanelor pe motive de rasă, naționalitate sau origine etnică, comunitate, limbă, culoare, vârstă, handicap, orientare sexuală, religie, opinii politice sau de orice altă natură, în următoarele domenii: protecție socială, securitate socială, beneficii sociale, asistență medicală, educație, participarea în asociații și sindicate sau accesul la bunuri și servicii, inclusiv locuințe. Comisarul poate acționa atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Organism de promovare a egalității: În această calitate, comisarul verifică, pe baza unei reclamații depuse de o persoană fizică sau din proprie inițiativă, dacă există o încălcare a principiului egalității de tratament al persoanelor pe motive de gen sau identitate de gen, rasă, naționalitate sau origine etnică, comunitate, limbă, culoare, vârstă, handicap, orientare sexuală, religie, opinii politice sau de orice altă natură, în domenii precum ocuparea forței de muncă, muncă și formarea profesională, inclusiv în ceea ce privește contractele de muncă sau documentele care reglementează un raport de muncă, recrutarea, concedierea, anunțurile din ziare cu privire la posturile vacante etc. De asemenea, comisarul verifică, în special, dacă există o discriminare împotriva persoanelor pe criterii de gen în ceea ce privește accesul acestora la bunuri și servicii (de exemplu, educație, asistență medicală, servicii bancare sau servicii de asigurări). Comisarul poate acționa atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Autoritate independentă pentru prevenirea torturii: În această calitate, comisarul vizitează în mod liber locurile în care persoanele sunt private total sau parțial de libertate (cum ar fi penitenciarele, centrele de detenție ale poliției, instituțiile psihiatrice sau căminele pentru persoane în vârstă) pentru a observa și a consemna condițiile de viață. Scopul este de a garanta demnitatea și drepturile persoanelor care se află în astfel de circumstanțe. În urma efectuării vizitelor, comisarul formulează recomandări cu privire la îmbunătățirea atât a condițiilor identificate, cât și a cadrului legislativ și instituțional relevant. De asemenea, în contextul efectuării controlului și al comunicării deschise cu autoritățile competente, comisarul poate formula recomandări și propuneri în vederea prevenirii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante. Comisarul poate acționa atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Instituție națională pentru drepturile omului: În această calitate, comisarul formulează avize, recomandări și propuneri atunci când consideră că oricare dintre autoritățile de stat a încălcat sau a restricționat drepturile omului. De asemenea, comisarul întreprinde acțiuni mai ample în vederea promovării respectării drepturilor omului și, în acest scop, contactează ONG-urile axate pe drepturile omului și alte grupuri organizate.

Autoritate independentă pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap: În această calitate, comisarul este responsabil pentru promovarea, protejarea și monitorizarea punerii în aplicare în Cipru a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Comisarul analizează, fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a unor plângeri, dacă autoritățile de stat respectă dispozițiile convenției și raportează cu privire la modul în care situația poate fi îmbunătățită. De asemenea, comisarul colaborează cu alte organisme care își desfășoară activitatea în acest domeniu și oferă cursuri de formare, promovează sensibilizarea și consolidează exercitarea în practică a drepturilor persoanelor cu handicap.

Poliția cipriotă

În cadrul Poliției cipriote au fost instituite și operaționalizate birouri în vederea promovării, protejării și consolidării drepturilor fundamentale ale omului. În continuare sunt prezentate pe scurt îndatoririle și obligațiile acestor birouri, care demonstrează efortul depus pentru garantarea faptului că drepturile fundamentale sunt protejate de poliție:

  • Biroul pentru drepturile omului

Biroul pentru drepturile omului raportează Direcției pentru Uniunea Europeană și Relații Internaționale din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Cipru și:

  1. este responsabil de examinarea și respectarea obligațiilor prevăzute în deciziile diferitelor instituții ale Uniunii în domeniul drepturilor omului, în arii care intră în sfera de competență a poliției;
  2. se axează pe punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Consiliul Europei cu privire la condițiile de detenție din centrele de detenție ale poliției etc.;
  3. efectuează inspecții sistematice la centrele de detenție ale poliției și prezintă rapoarte relevante și recomandări privind modalitățile de îmbunătățire a detenției și a condițiilor de viață ale deținuților;
  4. colaborează cu alte agenții guvernamentale, ONG-uri și organisme independente cu privire la chestiuni referitoare la protecția drepturilor omului pentru toți cetățenii și formulează recomandări pentru a se asigura că poliția respectă dispozițiile legilor și ale convențiilor semnate și ratificate de Republica Cipru;
  5. colaborează cu Academia de Poliție din Cipru în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare a unor programe de formare în domeniul drepturilor omului;
  6. întocmește și comunică circulare și manuale referitoare la protecția și promovarea drepturilor omului.
  • Biroul pentru combaterea discriminării

Biroul pentru Combaterea Discriminării raportează Departamentului Criminalitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Cipru și urmărește să prevină și să combată discriminarea, rasismul și xenofobia.

Ca parte a funcțiilor sale cheie, biroul:

  1. asigură coordonarea, monitorizarea și cooperarea dintre ofițerii de poliție în ceea ce privește anchetarea și înregistrarea infracțiunilor și incidentelor cu caracter rasist sau a infracțiunilor cu un motiv rasist;
  2. colaborează cu alte agenții guvernamentale și ONG-uri angajate în lupta împotriva discriminării și rasismului;
  3. colaborează cu Academia de Poliție din Cipru și cu alte organizații pentru a oferi agenților de poliție activități de formare suplimentară;
  4. servește drept birou de legătură între Poliția cipriotă și alte agenții responsabile cu elaborarea de politici mai eficace în materie de combatere a rasismului;
  5. consolidează și pune în aplicare cadrul juridic național referitor la orientările și obligațiile la nivel internațional și la nivelul UE.
  • Biroul pentru combaterea violenței domestice și a abuzului copiilor

Biroul pentru combaterea violenței domestice și a abuzului copiilor raportează Departamentului Criminalitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Cipru și urmărește, în principal, coordonarea, punerea în aplicare și acordarea de sprijin.

Principalele sale funcții constau în monitorizarea cazurilor sau a incidentelor, studierea dosarelor penale și formularea de recomandări privind gestionarea în continuare a acestora. Având în vedere responsabilitatea sa în ceea ce privește aplicarea legii, Biroul pentru combaterea violenței domestice și a abuzului asupra copiilor colaborează cu investigatorii care răspund de astfel de cazuri, consultanții familiali sau funcționarii serviciilor de protecție socială și alți funcționari statali sau nestatali cu responsabilități în acest domeniu, precum și cu victimele, care sunt contactate personal sau prin telefon. În cooperare cu Academia de Poliție din Cipru, biroul organizează, de asemenea, seminarii de formare pentru ofițerii de poliție.

  • Biroul pentru combaterea traficului de ființe umane

Biroul pentru combaterea traficului de ființe umane raportează Departamentului Criminalitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Cipru și are ca scop combaterea traficului de ființe umane, în conformitate cu Legea privind prevenirea și combaterea traficului și exploatării de ființe umane și protecția victimelor, sau cu oricare alte acte legislative relevante și obligații ale poliției, atât la nivel european, cât și la nivel internațional.

Ca parte a principalelor sale funcții și responsabilități, biroul:

  1. prelucrează, analizează și utilizează informațiile referitoare la infracțiuni legate de misiunea sa;
  2. coordonează activitățile și acțiunile tuturor direcțiilor/agențiilor/departamentelor pentru a garanta că operațiunile la nivel național sunt bine planificate și organizate în mod corespunzător;
  3. identifică victimele traficului sau ale exploatării de persoane, în conformitate cu manualul de identificare relevant și cu dispozițiile legislației aplicabile;
  4. oferă ofițerilor de poliție orientări cu privire la traficul de ființe umane;
  5. urmărește investigarea cazurilor referitoare la traficul de ființe umane și furnizează ofițerilor care efectuează interogatoriile orientări corespunzătoare, indiferent de locul lor de serviciu;
  6. întreprinde, sub îndrumarea superintendentului care conduce Departamentul Criminalitate, investigarea cazurilor de încălcare gravă și complexă a Legii privind prevenirea și combaterea traficului și a exploatării de ființe umane și protecția victimelor, în cooperare cu ofițeri bine pregătiți care își desfășoară activitatea în divizii de anchetă penală districtuale;
  7. răspunde la cererile din partea altor țări pentru acordarea de asistență juridică referitoare la traficul de ființe umane;
  8. menține o bază de date statistice și pregătește rapoarte și statistici relevante;
  9. exercită orice alte funcții prevăzute în legislație și în planul de acțiune național de combatere a traficului de ființe umane sau care îi sunt conferite de către șeful poliției.

În vederea securizării și a protejării drepturilor victimelor identificate ale traficului de ființe umane, biroul colaborează, în plus față de serviciile de protecție socială, cu ONG-uri precum Cyprus Stop Trafficking, KISA, Caritas, Well Spring etc.

Comisarul pentru drepturile copiilor

Comisarul pentru drepturile copiilor (Epítropos Prostasías ton Dikaiomáton tou Paidioú) a fost înființat ca instituție prin Legea privind Comisarul pentru protecția drepturilor copiilor din 2007 [Legea 74 (I)/2007], care a intrat în vigoare la 22 iunie 2007. Legea prevede numirea unui comisar, înființarea și funcționarea unui birou al comisarului și alte aspecte conexe. Aceasta a fost modificată în 2014 prin Legea privind protecția drepturilor copiilor din 2014 [Legea 44 (I)/2014] pentru a aborda aspecte suplimentare.

Legea conține dispoziții importante care permit Biroului Comisarului să servească drept o organizație națională independentă pentru drepturile omului, responsabilă de protejarea și promovarea drepturilor copiilor. Legea prevede funcții și obligații generale pentru comisar, care pot fi prezentate, cu titlu de referință, pe baza a patru piloni:

  • controlul și monitorizarea legislației, a procedurilor și a practicilor autorităților din sectorul public și cel privat;
  • abilitarea și participarea copiilor;
  • educația și sensibilizarea în rândul copiilor și al societății în general cu privire la drepturile copiilor;
  • reprezentarea copiilor și a intereselor acestora în procedurile care îi afectează.

Dna Leda Koursoumba a fost numită primul comisar pentru drepturile copiilor. În prezent, ea este la al doilea mandat în calitate de comisar.

Date de contact:

Corner of Apelli St. and Pavlou Nirvana St., 5th floor, 1496

Telefon: +357 22873200
Fax: +357 22872365

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăchildcom@ccr.gov.cy
Pagină web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.childcom.org.cy/

Comisarul pentru protecția datelor cu caracter personal

Comisarul pentru protecția datelor cu caracter personal (Epítropos Prostasías Dedoménon Prosopikoú Charaktíra) acționează în calitate de autoritate independentă de supraveghere instituită în temeiul Legii 112 din 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal (Protecția persoanelor fizice) [Legea 112 (I)/2001], prin care Directiva 95/46/CE a fost transpusă în legislația națională.

Comisarul supraveghează punerea în aplicare a legii de mai sus. Atribuțiile comisarului includ efectuarea de controale, eliberarea de autorizații astfel cum sunt prevăzute de lege și impunerea de sancțiuni administrative pentru încălcarea legii. Comisarul colaborează cu autoritățile relevante din alte state membre și cu Consiliul Europei în ceea ce privește aspectele care intră în sfera de responsabilitate a Comisarului și promovează respectul pentru drepturile cetățenilor europeni la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal.

Comisarul servește drept autoritate națională de supraveghere pentru Europol, Eurojust, Eurodac, SIS II (Sistemul de informații Schengen de a doua generație), VIS (Sistemul de informații privind vizele), SIV (Sistemul de informații al vămilor) și IMI (Sistemul de informare al pieței interne).

Biroul comisarului urmărește să ofere publicului larg informații mai bune cu privire la drepturile prevăzute de lege și să dezvolte o cultură orientată spre viața privată atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Departamentul pentru incluziunea socială a persoanelor cu handicap din cadrul Ministerului Muncii, Asistenței și Securității Sociale

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap este un punct de reper în ceea ce privește evoluția acestui aspect și impune statelor să adopte toate măsurile legislative, administrative și de alt tip corespunzătoare în vederea protejării drepturilor persoanelor cu handicap în toate aspectele vieții. Republica Cipru a ratificat Convenția în 2011 și a elaborat și a adoptat primul său plan de acțiune național în favoarea persoanelor cu handicap în 2013.

Departamentul pentru incluziunea socială a persoanelor cu handicap, în calitate de punct central, s-a angajat să coordoneze punerea în aplicare efectivă a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, precum și a planurilor naționale de acțiune în favoarea persoanelor cu handicap din perioada 2013-2015 și 2017-2020.

În plus, Departamentul pentru incluziunea socială a persoanelor cu handicap are ca scop promovarea protecției sociale, a incluziunii sociale și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Principalele sale activități includ:

  • efectuarea evaluărilor și acordarea de certificări în ceea ce privește handicapul și funcționalitatea;
  • acordarea de prestații sociale persoanelor cu handicap;
  • furnizarea de reabilitare profesională directă și indirectă și a altor servicii de sprijin.

Viziunea departamentului este de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu handicap și de a deschide noi perspective de integrare socială pentru acestea prin planificarea, coordonarea și punerea în aplicare a unor reforme.

Mecanismul național pentru drepturile femeii

  1. Mecanismul național pentru drepturile femeii (Ethnikós Michanismós gia ta Dikaiómata tis Gynaíkas) a fost creat la 16 februarie 1994 prin Decizia nr. 40.609 a Consiliului de Miniștri.
  2. Mecanismul național pentru drepturile femeii este principala organizație responsabilă cu elaborarea și promovarea politicii guvernului pentru eliminarea discriminării întemeiate pe lege împotriva femeilor și pentru stabilirea egalității între bărbați și femei în toate domeniile dreptului. Acesta contribuie, de asemenea, la stabilirea principiului egalității și al egalității de șanse în practică, care impune, printre altele, o schimbare de atitudine, promovarea de programe speciale pentru sprijinirea și promovarea femeilor în multiplele roluri ale acestora, precum și integrarea egalității în toate programele și politicile.
  3. În conformitate cu Decizia nr. 76.789 a Consiliului de Miniștri din 23 aprilie 2014, Consiliul și Comitetul Național al Mecanismului național pentru drepturile femeii sunt prezidate de Comisarul pentru egalitate de gen, iar Secretariatul General al Mecanismului este gestionat de funcționari din cadrul Unității pentru egalitate de gen din cadrul Ministerului Justiției și Ordinii Publice.
  4. Mecanismul național pentru drepturile femeii cuprinde trei organisme colective: (a) Consiliul, (b) Comitetul Național și (c) Comitetul interministerial. Acesta include, de asemenea, un Secretariat General.
  5. Consiliul Mecanismului național pentru drepturile femeii este alcătuit din 19 organizații membre. Printre membrii Consiliului se numără organizații ale femeilor, sindicate și alte ONG-uri, inclusiv două organizații turco-cipriote ale femeilor (o listă a organizațiilor membre ale Consiliului este anexată la prezentul document).
  6. Comitetul Național al Mecanismului național pentru drepturile femeii este format din 69 de organizații membre, inclusiv organizații afiliate la partide politice, organizații de combatere a violenței împotriva femeilor și a exploatării femeilor, organizații de formare, de cercetare, de combatere a rasismului și organizații agricole, sindicate, organizații pentru pace, pentru persoanele strămutate, pentru familie și pentru copii etc.
  7. Comitetul interministerial al Mecanismului național pentru drepturile femeii include funcționari responsabili pentru drepturile femeii din toate ministerele și din cadrul Direcției Generale pentru Programe europene, Coordonare și Dezvoltare.
  8. Secretariatul General pregătește reuniunile tuturor organismelor Mecanismului național pentru drepturile femeii și acordă asistență în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor deciziilor luate, furnizând sprijin administrativ și științific și orientare.

Comisia parlamentară pentru drepturile omului și egalitatea de șanse între femei și bărbați

Principala sarcină a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și egalitatea de șanse între femei și bărbați constă în studierea și analizarea, în contextul exercitării controlului parlamentar, a faptului dacă dispozițiile prevăzute în Constituția Ciprului, convențiile internaționale și legislația relevantă sunt respectate în Republica Cipru.

În acest context, comisia analizează cazurile de încălcări ale drepturilor omului îndreptate împotriva cetățenilor și a altor persoane care locuiesc în Republica Cipru și raportează Camerei Reprezentanților în consecință.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 20/12/2017

Drepturi fundamentale - Letonia


Instanțe naționale

În Letonia, cauzele civile, penale și administrative sunt judecate de instanțe repartizate pe trei niveluri - instanțe teritoriale sau municipale (rajonu (pilsētu) tiesas), instanțe regionale (apgabaltiesas) și Curtea Supremă (Augstākā tiesa). Puteți accesa lista instanțelor Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici.

Există, de asemenea, Curtea Constituțională (Satversmes tiesa) care, conform Constituției și cu Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind Curtea Constituțională (Satversmes tiesas likums) judecă acele cazuri care implică obligația de conformitate a legilor și a regulamentelor cu Constituția, precum și alte cauze care intră în domeniul său de competență, conform legii.

În conformitate cu Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind puterea judecătorească (Likums „Par tiesu varu”), principiile și procedurile de judecare a cauzelor sunt stabilite de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind Curtea Constituțională, Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind procedura civilă (Civilprocesa likums), Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind procedura penală (Kriminālprocesa likums), precum și de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind procedura administrativă (Administratīvā procesa likums), care reglementează desfășurarea procedurilor, deciziile care urmează să fie adoptate în timpul și la sfârșitul procedurilor, precum și procedurile de executare a deciziilor.

Organisme specializate în drepturile omului

Linkul se deschide într-o fereastră nouăBiroul Ombudsmanului (Tiesībsarga birojs) funcționează în temeiul Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegii privind Ombudsmanul (Tiesībsarga likums).

Orice persoană care consideră că s-ar fi produs o încălcare a drepturilor omului fie în cazul său ori al altei persoane, sau o încălcare a principiilor bunei guvernanțe, are dreptul de a formula o plângere în scris sau o notificare în atenția Biroului Ombudsmanului. Procedura de primire și examinare a plângerilor este reglementată de Legea privind Ombudsmanul și de regulamentele privind examinarea plângerilor (sūdzību izskatīšanas reglaments). În conformitate cu aceste dispoziții, la primirea unei plângeri scrise Ombudsmanul trebuie să hotărască dacă acceptă sau nu cauza ori dacă o respinge (plângerea este respinsă dacă nu conține detalii suficiente cu privire la încălcare sau dacă nu se înscrie în domeniul de competență al Ombudsmanului) și trebuie să îl notifice în mod corespunzător pe petent. Cauza trebuie examinată în termen de trei luni. Cauza se încheie fie cu un acord între părți sau cu o recomandare formulată de Ombudsman. Recomandarea Ombudsmanului nu este obligatorie din punct de vedere juridic.

Articolul 13 alineatul (6) din Legea Ombudsmanului prevede, de asemenea, că Ombudsmanul poate deschide un dosar cu privire la o cauză, din proprie inițiativă.

Ombudsmanul Republicii Letonia- Date de contact:

Baznīcas ielā 25
Riga
LV-1010

Tel.: +371 67686768
Fax: 67244074

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouătiesibsargs@tiesibsargs.lv

Deschis pentru public în fiecare în fiecare zi de la 9.00 la 16.00.

Consultațiile se stabilesc pe bază de programare. Nu se percep taxe.

Ombudsmanul pentru cauze care privesc drepturile copiilor

Linkul se deschide într-o fereastră nouăOmbudsmanul acționează în temeiul Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegii privind Ombudsmanul. În plus, în conformitate cu secțiunea 652(2) din Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind protecția drepturilor copilului (Bērnu tiesību aizsardzības likums), Biroul Ombudsmanului examinează, de asemenea, plângeri cu privire la încălcări ale drepturilor copilului, acordând o atenție deosebită încălcărilor comise de autorități ale administrației centrale și locale sau de angajați ai acestora.

Ombudsmanul Republicii Letonia- informații de contact:

Baznīcas ielā 25
Riga
LV-1010

Tel.: +371 67686768
Fax: 67244074

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouătiesibsargs@tiesibsargs.lv

Biroul este deschis pentru public în fiecare în fiecare zi de la 9.00 la 16.00.

Consultațiile se stabilesc pe bază de programare. Nu se percep taxe.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInspectoratul de Stat pentru Protecția Drepturilor Copilului (Valsts bērnu tiesību aizsardzības inspekcija) monitorizează și verifică modul în care se asigură punerea în aplicare a legilor și a regulamentelor în domeniul protecției drepturilor copilului, în conformitate cu secțiunea 651 din Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind protecția drepturilor copilului.

Inspectorii cu atribuții în materia drepturilor copilului pot fi consultați la următoarea adresă:

53 Ventspils iela
Riga
LV–1002

Tel.: +371 67359128, +371 67359133

Inspectoratul este deschis pentru public în zilele de luni, între 13.00-18.00 și de joi, între 8.30-14:00.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici informațiile privind cererile și plângerile în chestiuni privind drepturile copilului.

Organisme cu atribuții în domeniul egalității în drepturi

Linkul se deschide într-o fereastră nouăOmbudsmanul funcționează în temeiul Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegii privind Ombudsmanul.

Ombudsmanul Republicii Letonia- Date de contact:

25 Baznīcas ielā
Riga
LV-1010

Tel.: +371 67686768
Fax: 67244074

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouătiesibsargs@tiesibsargs.lv

Biroul este deschis pentru public în fiecare în fiecare zi de la 9.00 la 16.00.

Consultațiile se stabilesc pe bază de programare. Nu se percep taxe.

Organism cu atribuții în domeniul protecției datelor

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInspectoratul de Stat pentru Protecția Datelor (Datu valsts inspekcija, „DVI”) supervizează protecția datelor cu caracter personal. Acesta verifică și monitorizează conformitatea procesării datelor cu caracter personal la nivelul țării, cu dispozițiile Legii privind protecția datelor cu caracter personal (Fizisko personu datu aizsardzības likums).

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Legea privind cererile oficiale (Iesniegumu likums, în vigoare de la 1 ianuarie 2008) și cu articolul 64 din Legea privind procura administrativă (în vigoare de la 1 februarie 2004), inspectoratul trebuie să examineze o cerere sau o plângere formulată în atenția sa și să furnizeze un răspuns în termen de o lună de la primirea acesteia. Acest termen poate fi prorogat dacă sunt necesare informații suplimentare în scopul examinării cererii sau plângerii.

Inspectoratul are competența de a impune sancțiuni în cazuri de încălcare a legii privind protecția datelor cu caracter personal. Deciziile inspectoratului pot fi atacate în instanță.

Datele de contact ale Inspectoratului de Stat privind Protecția Datelor:

Blaumaņa iela 11/13-15.
Riga
LV-1011

Tel.: +371 67223131
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@dvi.gov.lv

Accesul publicului se face pe bază de programare.

Personalul inspectoratului este disponibil pentru consultații telefonice în fiecare zi, între 14.00-16.00.

Alte organisme specializate

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCentrul leton pentru Drepturile Omului (Latvijas cilvēktiesību centrs, „LCC”) este o organizație independentă neguvernamentală cu atribuții în ceea ce privește educația privind drepturile omului, cercetarea în materia drepturilor omului și al relațiilor naționale. Obiectul său de activitate cuprinde integrarea socială, toleranța și combaterea discriminării, instituțiile închise, consilierea juridică, protecția intereselor în cazul persoanelor care suferă de boli mintale și prevenirea discriminării lor, infracțiunile motivate de ură și solicitanții de azil.

Datele de contact ale Centrului leton pentru Drepturile Omului

13 Alberta iela
7.stāvs
Riga
LV-1010
Latvia

Tel.: +371 67039290
Fax: +371 67039291

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăoffice@humanrights.org.lv

Alte entități

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul pentru asistență juridică (Juridiskās palīdzības administrācija, „JPA”) funcționează în temeiul Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegii privind asistența juridică asigurată de stat (Valsts nodrošinātās juridiskās palīdzības likums), al Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegii privind despăgubirea victimelor de către stat (Likums par valsts kompensāciju cietušajiem) și al Regulamentului nr. 869 al Consiliului de miniștri din 15 noiembrie 2005 privind Linkul se deschide într-o fereastră nouăStatutul Serviciului pentru asistență juridică (Juridiskās palīdzības administrācijas nolikums). Serviciul examinează cererile de asistență juridică din partea statului și hotărăște dacă acordă sau nu asistența solicitată; examinează cererile de despăgubiri din partea statului și hotărăște dacă acordă sau plata acestora; examinează cererile referitoare la acordarea statutului de furnizor de servicii de asistență juridică și încheie contracte cu furnizorii acestor servicii; îndeplinește alte sarcini, în conformitate cu legile și cu regulamentele menționate anterior.

Formularul necesar pentru obținerea statutului de furnizor al unei asistențe juridice din partea statului este disponibil pe site-ul web al serviciului, la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.jpa.gov.lv/, la secțiunea „Juridiskās palīdzības sniedzējiem” [furnizori de asistență juridică].

Datele de contact al Serviciului de asistență juridică

Brīvības gatve 214
Riga
LV-1039

Număr de telefon netaxabil: + 371 680001801, tel.: +371 67514208
Fax: +37167514209

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăjpa@jpa.gov.lv

Asociația neguvernamentală pentru adăposturi și azil

Asociația neguvernamentală [Linkul se deschide într-o fereastră nouăNVO „Patvērums ”Drošā māja”"] a fost înființată în scopul furnizării de servicii de sprijin pentru persoanele care sunt victime ale traficului de persoane și pentru imigranți, inclusiv pentru persoanele care solicită azilul, pentru refugiați și persoane cărora li se acordă un statut alternativ, obiectivul urmărit fiind asigurarea dreptului persoanei de a beneficia de un nivel adecvat de asistență și de protecție; promovarea reabilitării și reintegrării persoanelor care au fost victimele traficului de persoane; furnizarea de servicii de asistență pentru imigranții legali, prin elaborarea de forme interactive de pregătire și cooperare cu instituțiile ale administrației centrale și locale, precum și cu organizații creștine din Letonia și din lume. În septembrie 2010, asociația a fost recunoscută ca asociație de interes public. Începând din 2007, asociația a fost abilitată să furnizeze servicii de reabilitare socială finanțate de stat în beneficiul persoanelor care au fost victime ale traficului de persoane.

Date de contact:

Lāčplēša iela 75 - 9/10
Riga
LV-1011

Tel.: +371 67898343, +371 28612120

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouădrosa.maja@gmail.com


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 20/08/2018

Drepturi fundamentale - Luxemburg


Instanțe naționale

Drepturile fundamentale sunt consacrate în texte internaționale cum ar fi Convenția Europeană a Drepturilor Omului și convențiile Organizației Națiunilor Unite, dar și prin Constituția Luxemburgului și prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în ceea ce privește dreptul european

Drepturile fundamentale consacrate în aceste texte juridice pot fi invocate în fața oricărei instanțe naționale, indiferent dacă aceasta este o instanță penală, civilă, comercială sau administrativă.

Ar trebui remarcat faptul că orice încălcare a unui drept fundamental poate fi sancționată prin hotărârile care urmează să fie pronunțate de instanțele naționale, indiferent dacă acestea sunt instanțe penale sau civile sau, după caz, instanțe comerciale sau administrative.

http://www.justice.public.lu/fr/index.html

http://www.justice.public.lu/fr/annuaire/index.html

Mediatorul instituțional

Ombudsman

Mediatorul se află în subordinea directă a Camerei Deputaților și nu primește, în exercitarea atribuțiilor sale, instrucțiuni din partea niciunei alte autorități.

Misiunea mediatorului este de a primi plângerile din partea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, formulate în cadrul unei cauze care le privește, în legătură cu modul de funcționare a administrației de stat și a comunelor, precum și a instituțiilor publice care țin de stat și de comune, cu excepția activităților industriale, financiare și comerciale ale acestora. În acest context, mediatorul poate fi sesizat cu plângeri care se referă în mod direct sau indirect la drepturile omului.

Orice persoană fizică sau juridică de drept privat care consideră, într-o cauză care o privește, că o autoritate menționată la paragraful anterior nu a funcționat în conformitate cu misiunea pe care aceasta trebuie să o îndeplinească sau că aceasta contravine convențiilor, legilor și reglementărilor în vigoare, poate, printr-o plângere individuală scrisă sau o declarație orală făcută în fața secretariatului acestuia, să solicite ca respectiva cauză să fie adusă în atenția mediatorului.

Plângerea trebuie să fie precedată de demersuri administrative corespunzătoare pe lângă organismele contestate, în vederea rezolvării situației.

Plângerea adresată mediatorului nu întrerupe termenele căilor de atac, în special în fața instanțelor competente.

Mediatorul nu poate interveni într-o procedură pe rolul unei instanțe și nici nu poate pune la îndoială temeinicia unei hotărâri judiciare. Acesta poate însă, în cazul neexecutării unei hotărâri judecătorești având autoritate de lucru judecat, să dispună organismului contestat să se conformeze hotărârii respective într-un termen stabilit de acesta.

Plângerea trebuie să se refere la o cauză concretă cu privire la reclamant. Plângerile nu trebuie să afecteze buna funcționare a administrației în general.

În cazul în care o plângere pare justificată, mediatorul oferă consiliere reclamantului și administrației și sugerează toate recomandările referitoare la serviciul vizat și la reclamant pe care acesta le consideră de natură să permită o soluționare amiabilă a plângerii cu care a fost sesizat. Recomandările pot cuprinde, în special, propuneri pentru îmbunătățirea funcționării serviciului în cauză.

Atunci când, cu ocazia unei plângeri cu care a fost sesizat, mediatorul consideră că aplicarea deciziei incriminate generează o inechitate, acesta poate, în conformitate cu legile și reglementările aplicabile, să recomande serviciului contestat orice soluție de natură să reglementeze în echitate situația reclamantului și poate să sugereze modificările care se impun a fi aduse textelor legislative sau de reglementare care stau la baza deciziei.

Decizia mediatorului de a nu da curs unei plângeri nu poate face obiectul unei căi de atac în fața unei instanțe judecătorești.

Ombudsman

36, rue du Marché-aux-Herbes
L-1728 Luxembourg

Tel: (+352) 26 27 01 01
Fax: (+352) 26 27 01 02

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ombudsman.lu/
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@ombudsman.lu

Organisme specializate în drepturile omului

Comisia consultativă privind drepturile omului

Comisia consultativă privind drepturile omului (Commission consultative des droits de l’Homme, CCDH) este un organism consultativ al guvernului și este responsabilă cu promovarea și protejarea drepturilor omului în Marele Ducat al Luxemburgului. În acest scop, aceasta trimite guvernului avize, studii, documente de poziție și recomandări pe care le elaborează în mod independent cu privire la toate aspectele generale legate de drepturile omului în Marele Ducat al Luxemburgului. În avizele sale, aceasta atrage atenția guvernului cu privire la măsurile pe care le consideră adecvate pentru a încuraja protejarea și promovarea drepturilor omului. Prim-ministrul transmite Camerei Deputaților avizele, studiile, documentele de poziție și recomandările Comisiei.

Comisia este un organism pur consultativ al guvernului, neavând nicio putere de decizie.

CCDH nu are competența de a se ocupa de cazuri individuale.

În cadrul activității sale, CCDH:

  • examinează în mod liber toate chestiunile care țin de competența sa, indiferent dacă acest lucru a fost solicitat de către guvern sau se efectuează din proprie inițiativă, la propunerea membrilor săi sau a oricărei alte persoane sau organizații;
  • audiază toate persoanele, primește, după caz, toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua situațiile care intră în sfera sa de competență;
  • se adresează opiniei publice, direct sau prin intermediul oricărui organ de presă, în special pentru a face cunoscute opiniile și recomandările sale;
  • organizează o consultare cu alte organisme, fie în sfera de competență sau de alt tip, pentru promovarea și protecția drepturilor omului.

Commission consultative des droits de l'Homme

71-73, rue Adolphe Fischer
L-1520 Luxembourg

Tel.: (+352) 26 20 28 52
Fax. : (+352) 26 20 28 55

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://ccdh.public.lu/
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@ccdh.public.lu

Comitetul luxemburghez pentru drepturile copilului, denumit Ombuds­Comité fir d’Rechter vum Kand (ORK)

Membrii ORK își exercită mandatul în spiritul neutralității și al imparțialității.

În exercitarea misiunii sale, ORK poate, în special:

  • să analizeze modalitățile instituite pentru protejarea și promovarea drepturilor copilului în scopul de a recomanda organelor competente adaptările necesare, după caz;
  • să emită un aviz cu privire la legi și reglementări, precum și cu privire la proiectele referitoare la drepturile copilului;
  • să informeze cu privire la situația copiilor și să asigure punerea în aplicare a Convenției cu privire la drepturile copilului; să prezinte guvernului și Camerei Deputaților un raport anual privind situația drepturilor copilului, precum și cu privire la propriile sale activități;
  • să promoveze dezvoltarea libertății de exprimare a copilului, precum și a participării sale active la chestiunile care îl privesc;
  • să examineze situațiile în care drepturile copilului nu sunt respectate și să formuleze recomandări în vederea remedierii acestora;
  • să primească informații și plângeri referitoare la încălcări ale drepturilor copiilor și să asculte în acest scop, în conformitate cu procedurile pe care urmează a le stabili, orice copil care solicită acest lucru;
  • să emită, pe baza informațiilor și a plângerilor sau în legătură cu anumite cazuri investigate de acesta, recomandări sau indicații care să permită asigurarea unei mai bune protecții a drepturilor și intereselor copilului.

În exercitarea atribuțiilor care îi revin, informațiile referitoare la situații sau cazuri individuale intră sub incidența secretului profesional. Obligația de păstrare a secretului profesional nu împiedică transmiterea către autoritățile judiciare competente a tuturor informațiilor de natură să lezeze interesul superior al copilului.

Membrii ORK își exercită funcțiile fără a interveni în procedurile judiciare în curs de desfășurare.

În exercitarea atribuțiilor care le revin și în limitele stabilite prin legislația și normele aplicabile, membrii ORK pot avea acces liber la toate clădirile organismelor publice sau private implicate în primirea cu sau fără cazare, consultarea, acordarea de asistență, îndrumarea, formarea sau animarea copiilor.

Membrii ORK au dreptul de a solicita orice informație, înscris sau document, cu excepția celor care fac obiectul secretului medical sau al unui alt secret profesional.

Ombuds-Comité fir d'Rechter vum Kand {ORK)

2, rue Fort Wallis
L-2714 Luxembourg

Tel.: (+352) 26 123 124
Fax: (+352) 26 123 125

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://ork.lu/index.php/en/

Centrul pentru egalitatea de tratament

Centrul pentru egalitatea de tratament, care își îndeplinește sarcinile în mod independent, are drept misiune promovarea, analizarea și supravegherea egalității de tratament între toate persoanele, fără discriminare pe motive de rasă, origine etnică, sex, religie sau credință, handicap și vârstă.

În îndeplinirea sarcinilor sale, centrul poate, în special:

  • să publice rapoarte, să emită avize și recomandări și să efectueze studii privind toate aspectele legate de discriminare menționate mai sus;
  • să producă și să furnizeze toate informațiile și documentele utile în cadrul misiunii sale;
  • să furnizeze asistență persoanelor care se consideră victime ale discriminării menționate la articolul 1 din Legea privind egalitatea de tratament din 28 noiembrie 2006 punând la dispoziția acestora un serviciu de consiliere și orientare al cărui scop este de a informa victimele despre drepturile lor individuale, legislație, jurisprudență și mijloacele prin care pot impune respectarea drepturilor lor.

Informațiile referitoare la situații sau cazuri individuale pe care membrii le iau la cunoștință în cursul îndeplinirii sarcinilor lor fac obiectul secretului profesional. Obligația de păstrare a secretului profesional nu împiedică transmiterea către autoritățile judiciare competente a tuturor informațiilor care pot constitui o discriminare pentru victimă astfel cum este definită la articolul 1 din Legea privind egalitatea de tratament din 28 noiembrie 2006.

Membrii centrului își exercită funcțiile fără a interveni în procedurile judiciare în curs de desfășurare.

Membrii centrului au dreptul de a solicita orice informație, înscris sau document, cu excepția celor care fac obiectul secretului medical sau al unui alt secret profesional, care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

Centre pour l'égalité de traitement

B.P. 2026
L-1020 Luxembourg

Tel.: (+352) 26 48 30 33
Fax: (+352) 26 48 38 73

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://cet.lu/fr/
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@cet.lu

Comisia națională pentru protecția datelor

Comisia națională pentru protecția datelor este o autoritate publică, care este constituită sub forma unei instituții publice. Comisia națională pentru protecția datelor își exercită în deplină independență funcțiile care i-au fost atribuite.

În fiecare an, aceasta prezintă, în cadrul unui raport către membrii Guvernului reunit în Consiliu, cu privire la îndeplinirea atribuțiilor.

Atribuțiile Comisiei naționale pentru protecția datelor includ:

  • controlul și verificarea legalității colectării și utilizării datelor supuse prelucrării și informarea operatorilor cu privire la obligațiile acestora;
  • asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, în special respectarea vieții private, precum și informarea publicului cu privire la drepturile persoanelor în cauză;
  • primirea și examinarea plângerilor și a solicitărilor de verificare a legalității prelucrării datelor;
  • consilierea Guvernului, fie la cererea acestuia, fie din proprie inițiativă, cu privire la consecințele evoluției tehnologiilor de prelucrare a informațiilor în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor; în acest scop, comisia poate efectua studii, anchete sau rapoarte de expertiză.

Comisia națională este responsabilă, de asemenea, pentru asigurarea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii modificate din 30 mai 2005 privind protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, precum și a regulamentelor sale de punere în aplicare.

Comisia națională poate fi sesizată de orice persoană care acționează în nume propriu sau prin intermediul unui avocat sau de oricare altă persoană fizică sau juridică împuternicită în mod corespunzător cu o cerere referitoare la respectarea drepturilor și libertăților sale fundamentale în ceea ce privește o operațiune de prelucrare a datelor. Persoana respectivă este informată cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a cererii sale.

Comisia națională poate, în special, să fie sesizată de orice persoană în cauză cu o cerere de verificare a legalității prelucrării datelor cu caracter personal în caz de refuz sau de limitare a exercitării dreptului de acces al persoanei în cauză.

Aceasta semnalează autorităților judiciare infracțiunile de care are cunoștință.

Commission nationale pour la protection des données

1, avenue du Rock’n’Roll
L-4361 Esch-sur-Alzette

Tel.: (+352) 26 10 60 -1
Fax.: (+352) 26 10 60 - 29

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://cnpd.public.lu/fr/index.html

Biroul luxemburghez de primire și integrare (OLAI)

OLAI este mandatat să organizeze primirea străinilor nou-veniți, să faciliteze procesul de integrare a cetățenilor străini prin punerea în aplicare și coordonarea politicii de primire și de integrare, un element esențial al acesteia fiind combaterea discriminării, împreună cu autoritățile locale și cu actorii societății civile, precum și să organizeze asistența socială pentru cetățenii străini care nu au dreptul la ajutoarele și indemnizațiile existente, precum și pentru solicitanții de protecție internațională.

Pentru îndeplinirea acestor sarcini, OLAI colaborează cu organismele comunitare și internaționale, precum și cu cele din țările de origine ale cetățenilor străini.

OLAI este responsabil pentru întocmirea, în consultare cu comitetul interministerial pentru integrare, a unui proiect de plan de acțiune național multianual pentru integrare și combaterea discriminării în care se identifică principalele axe strategice de intervenție și măsurile de politică aflate în curs de desfășurare și cele care urmează să fie puse în aplicare.

Ministrul prezintă proiectul de plan spre aprobare Guvernului.

Guvernul va prezenta o strategie cuprinzătoare și va stabili măsuri specifice de integrare și combatere a discriminării.

Office luxembourgeois de l'accueil et de l'intégration (OLAI)

7,-9, avenue Victor Hugo
L-1750 Luxembourg

Tel.: (+352) 247-85700

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.olai.public.lu/fr/index.html
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@olai.public.lu

Accesul la justiție

Serviciul de primire și de informare juridică

Acest serviciu, înființat în cadrul instanțelor judecătorești, se află sub autoritatea procurorului general al statului. Acesta are sarcina de a primi persoanele și de a le furniza informații generale cu privire la sfera de aplicare a drepturilor lor și la căile și mijloacele care trebuie exercitate în vederea protejării acestora.

Serviciul de primire și de informare juridică este responsabil pentru:

  • primirea persoanelor și orientarea acestora către serviciile competente, oferindu-le acestora informațiile și mijloacele tehnice necesare;
  • furnizarea de informații generale cetățenilor cu privire la sfera drepturilor lor în raport cu problemele ridicate și cu privire la căile și mijloacele pentru realizarea acestora;
  • ascultarea plângerilor acestora referitoare la dificultățile întâmpinate în punerea în aplicare a drepturilor lor și propunerea de modalități pentru a le depăși.

Serviciul de primire și de informare juridică furnizează doar informații orale, excluzând orice consultări scrise.

Service d'accueil et d'information juridique - Luxembourg

Cité judiciaire
Bâtiment BC
L-2080 - Luxembourg

Tel.: (+352) 22 18 46

Service d'accueil et d'information juridique - Diekirch

Justice de paix
Place Joseph Bech
L-9211 - Diekirch

Tel. :(+352) 80 23 15

Service d’accueil et d'information juridique - Esch sur Alzette

Justice de paix
Place Norbert Metz
L-4239 - Esch-sur-Alzette

Tel.: (+352) 54 15 52

Asistența judiciară

În ceea ce privește asistența judiciară, aceasta poate fi acordată pentru proceduri judiciare, extrajudiciare, necontencioase și contencioase, fie în calitate de reclamant sau de pârât. Pentru a putea beneficia de asistență judiciară, este necesar ca resursele persoanei care formulează cererea să fie insuficiente, și anume echivalente venitului minim garantat (VMG). Insuficiența resurselor este evaluată în raport cu venitul și averea persoanei care solicită asistență și ale persoanelor care locuiesc cu aceasta în gospodărie.

Asistența judiciară îi este refuzată persoanei a cărei acțiune apare în mod vădit ca fiind inadmisibilă, neîntemeiată, abuzivă sau disproporționată din punct de vedere al obiectului său față de cheltuielile potențiale.

Asistența judiciară este refuzată dacă solicitantul este îndreptățit să obțină de la un terț, indiferent cu ce titlu, rambursarea cheltuielilor cu asistența judiciară.

Beneficiarul asistenței judiciare are dreptul să fie asistat de un avocat și de toți funcționarii judiciari al căror ajutor este cerut în timpul acțiunii, pentru hotărâre și pentru executarea acesteia.

Decanul Ordinului avocaților sau membrul în Consiliul ordinului delegat de decan în acest scop din districtul în care își are reședința solicitantul hotărăște cu privire la atribuirea asistenței judiciare. Dacă reclamantul nu este rezident, decanul Ordinului din Luxemburg sau membrul din Consiliul ordinului delegat de către acesta are competență în acest scop.

Persoanele ale căror resurse sunt insuficiente se adresează decanului, fie în cadrul audiențelor acestuia, fie în scris.

Dacă o persoană reținută de poliție afirmă că are dreptul să beneficieze de asistență judiciară și o solicită, avocatul care îl asistă în timpul reținerii îi transmite cererea decanului.

Site internetLinkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://barreau.lu/votre-avocat/assistance-judiciaire/presentation

Pentru circumscripția judiciară Luxemburg

Bâtonnier de l’Ordre des Avocats de Luxembourg
B.P. 361
L-2013 Luxembourg

45, Allée Scheffer, L-2520 Luxembourg

Pour l’arrondissement judiciaire de Diekirch

Bâtonnier de l’Ordre des Avocats de Diekirch
B.P. 68
L-9201 Diekirch


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 06/07/2018

Drepturi fundamentale - Ungaria


I. Instanțele naționale

I.1. Instanțe

I.2. Curtea Constituțională

II. Instituții naționale pentru drepturile omului, Ombudsmanul

II.1. Comisarul pentru drepturile fundamentale

II.2. Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

II.2.1. Autoritatea națională maghiară pentru protecția datelor și libertatea de informare

II.2.2. Autoritatea pentru tratament egal

II.2.3. Comitetul independent pentru plângeri împotriva poliției

III. Altele

III.1. Ministerul Public al Ungariei

III.2. Sprijinul acordat victimelor

III.3. Asistența judiciară



I. Instanțele naționale

I. 1. Instanțele

1. Sarcini

În conformitate cu Legea fundamentală a Ungariei (Constituția Ungariei), sarcina instanțelor este administrarea justiției. Aceasta înseamnă soluționarea cauzelor penale și a litigiilor juridice private, pronunțarea asupra legalității deciziilor administrative și a decretelor municipale și determinarea faptului dacă o autoritate locală nu a reușit să își îndeplinească obligațiile legislative statutare. Legea poate atribui și alte cauze pentru a fi soluționate de o instanță.

Principiile care garantează independența judiciară sunt prevăzute în Legea fundamentală: judecătorii se supun numai legii, aceștia nu primesc instrucțiuni cu privire la activitățile lor de judecare și pot fi demiși din funcție numai pe baza motivelor și conform procedurilor prevăzute de lege. Aceștia nu pot fi membri ai unui partid politic și nu pot fi angajați în activități politice.

2. Organizare

În Ungaria, sarcina administrării justiției este îndeplinită de Curia (Kúria), curțile de apel regionale, instanțele regionale, instanțele districtuale și instanțele administrative și de muncă.

Între diferitele niveluri judiciare nu există o relație ierarhică. Instanțele superioare în ierarhie nu au competența de a da indicații instanțelor inferioare în ierarhie. Judecătorii își pronunță hotărârile în conformitate cu legea și conform convingerilor lor morale.

Instanțele districtuale (járásbíróságok)

Majoritatea cauzelor în primă instanță sunt soluționate de instanțele districtuale. În Ungaria, cauzele se judecă în prezent în 111 instanțe districtuale. Termenul maghiar care desemnează instanțele districtuale din Budapesta este „kerületi bíróság”. În total, șase instanțe districtuale unificate (egyesített kerületi bíróság) își desfășoară activitatea în 23 de districte din Budapesta. Instanțele districtuale sunt instanțe de prim grad de jurisdicție și sunt conduse de un președinte.

Instanțele administrative și de muncă

Ungaria are 20 de instanțe administrative și de muncă; astfel cum indică denumirea lor, acestea soluționează exclusiv cauzele administrative și de muncă. Principala lor sarcină este revizuirea deciziilor administrative și soluționarea litigiilor rezultate din raporturi de muncă și din raporturi care ar putea fi asimilate unor raporturi de muncă.

Instanțele regionale (törvényszékek)

Instanțele regionale acționează ca instanțe de prim grad sau de al doilea grad de jurisdicție. Există două modalități prin care o cauză poate fi trimisă unei instanțe regionale. Una dintre acestea constă în contestarea de către o parte interesată a unei hotărâri pronunțate în primă instanță (cu alte cuvinte, de către o instanță districtuală sau o instanță administrativă și de muncă). Cu toate acestea, unele cauze încep la o instanță regională, situație în care aceste instanțe acționează în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție. Dreptul procedural (Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală) stabilește care sunt cauzele respective, de exemplu în funcție de valoarea sumei în cauză sau dacă aceasta constituie un caz special sau implică o infracțiune penală deosebit de gravă. Instanțele regionale au complete, grupuri și divizii penale, civile, economice și administrative și de muncă ce își desfășoară activitatea sub conducerea președintelui.

Curțile de apel regionale (ítélőtáblák)

Cele cinci curți de apel regionale reprezintă un nivel intermediar între instanțele regionale și Curia și au fost create pentru a reduce sarcina fostei Curți Supreme. Căile de atac formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele regionale sunt soluționate de curțile de apel regionale. Curțile de apel regionale sunt instanțe de al treilea grad de jurisdicție în cauzele penale în care o instanță regională a fost instanța de al doilea grad de jurisdicție. Curțile de apel regionale au grupuri și divizii penale și civile care funcționează sub conducerea unui președinte.

Curia din Ungaria

Curia se află în fruntea ierarhiei judiciare și este condusă de președintele său. Cea mai importantă sarcină a acesteia este stabilirea unei practici judiciare uniforme și coerente. Curia îndeplinește această sarcină prin pronunțarea de decizii care sunt cunoscute ca decizii de uniformitate. Aceste decizii furnizează orientări în materie de principiu și au caracter obligatoriu pentru instanțe.

Curia

  • ia hotărâri cu privire la căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor regionale sau ale curților de apel regionale în cazurile prevăzute de lege:
  • evaluează cereri de revizuire;
  • emite decizii de uniformitate, care sunt obligatorii pentru instanțe;
  • efectuează analize ale jurisprudenței în cauzele care au fost închise și au rămas definitive și, în acest cadru, investighează și examinează jurisprudența instanțelor;
  • publică hotărâri judecătorești de principiu;
  • ia decizii cu privire la faptul dacă decretele municipale intră în conflict cu alte acte legislative și trebuie să fie anulate;
  • ia decizii prin care se constată că o autoritate locală încalcă obligațiile sale statutare legislative.

Curia are complete pentru hotărâri, decizii de uniformitate, autorități locale și emiterea de principii; precum și divizii penale, civile, administrative și de muncă, dar și grupuri care analizează jurisprudența.

Oficiul Național de Magistratură (Országos bírósági Hivatal) și Consiliul Judiciar Național (Országos Bírói Tanács)

Președintele Oficiului Național de Magistratură (NOJ) îndeplinește sarcini legate de administrarea instanțelor, exercită competențe de conducere în temeiul capitolului privind instanțele din Legea bugetului și supraveghează activitățile administrative ale președinților curților de apel regionale și ai instanțele regionale. Consiliul Judiciar Național (CJN), un organism independent ales de judecători și format exclusiv din judecători, reprezintă consiliul de supraveghere a administrării centralizate a instanțelor. În plus față de sarcinile sale de supraveghere, CJN este implicat, de asemenea, în administrarea instanțelor.

3. Date de contact

Országos Bírósági Hivatal
Adresă: 1055 Budapest, Szalay u. 16.
Adresă poștală: 1363 Budapest Pf.: 24.

Telefon: +36 (1) 354 41 00
Fax: +36 (1) 312-4453

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăobh@obh.birosag.hu
Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul instanțelor

I.2. Curtea Constituțională

1. Sarcini

Curtea Constituțională (Alkotmánybíróság) reprezintă principalul organism pentru protecția Legii fundamentale. Atribuțiile acesteia constau în protejarea statului de drept democratic, a ordinii constituționale și a drepturilor garantate prin Legea fundamentală, protejarea coerenței interne a sistemului juridic și aplicarea principiului separării puterilor.

Curtea Constituțională a fost înființată de Adunarea Națională în 1989. Legea fundamentală prevede normele fundamentale referitoare la sarcinile și la rațiunea de a exista a Curții Constituționale, în timp ce principalele elemente ale normelor organizaționale și procedurale sunt cuprinse în Legea Curții Constituționale. Regulamentul de procedură stabilește norme detaliate privind procedurile Curții Constituționale.

2. Organizare

Curtea Constituțională este un organism format din cincisprezece membri. Membrii acesteia sunt aleși de Adunarea Națională, cu o majoritate de două treimi, pentru un mandat de doisprezece ani. Pentru a deveni judecător al Curții Constituționale, o persoană trebuie să fie un avocat academic recunoscut sau să aibă cel puțin douăzeci de ani de experiență profesională într-un domeniu juridic. Președintele Curții Constituționale este ales de Adunarea Națională din rândul judecătorilor Curții Constituționale pentru durata mandatului său în calitate de judecător la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională se reunește în plen, în complete de cinci judecători sau de un judecător unic. Deciziile cu privire la constituționalitatea legilor și la alte cauze majore sunt luate de adunarea plenară.

Oficiul Curții îndeplinește sarcini organizatorice, operaționale, administrative și de luare a deciziilor. Oficiul este condus de secretarul general, care este ales de către plen pe baza unei propuneri din partea președintelui.

3. Competențe

Examinarea preliminară a conformității cu Legea fundamentală

Inițiatorul legii, guvernul sau președintele Adunării Naționale poate solicita Adunării Naționale să prezintă Curții Constituționale o lege adoptată pentru controlul constituțional în vederea examinării conformității acesteia cu Legea fundamentală.

În plus, Președintele Republicii este obligat să prezinte Curții Constituționale o lege adoptată de Parlament în loc să o promulge în cazul în care consideră că aceasta sau oricare dintre dispozițiile sale contravin Legii fundamentale, astfel încât Curtea să examineze dacă legea respectiv[ este conformă cu Legea fundamentală. În cazul în care Curtea Constituțională stabilește că legea examinată este contrară Legii fundamentale, aceasta nu poate fi promulgată.

Revizuirea ex-post a conformității cu Legea fundamentală (revizuirea ex-post)

Această procedură, introdusă în 2012, poate fi inițiată de guvern, un sfert din membrii Parlamentului, Comisarul pentru drepturile fundamentale, președintele Curia sau procurorul general.

În cadrul acestei proceduri, Curtea Constituțională anulează orice dispoziție contestată pe care o consideră contrară legii fundamentale.

Inițierea unei proceduri de revizuire individuală de către un judecător

Un judecător care, în instrumentarea unei cauze, consideră că legislația care urmează să fie aplicată este contrară Legii fundamentale, trebuie să solicite Curții Constituționale să analizeze și să suspende procedura. Într-o cauză inițiată de un judecător, Curtea Constituțională poate decide că legea sau dispoziția legală este contrară Legii fundamentale și o poate declara inaplicabilă în respectiva cauză specifică sau chiar în general.

Plângerile constituționale

O plângere constituțională este unul dintre cele mai importante instrumente de protecție a drepturilor fundamentale. Aceasta poate fi utilizată, în primul rând, în cazul în care drepturile fundamentale ale reclamantului, prevăzute de Legea fundamentală, au fost încălcate în cursul pronunțării unei hotărâri judecătoreaști. O astfel de încălcare s-ar putea produce în cursul procedurilor judiciare referitoare la cazul aplicării unei legi care contravine Legii fundamentale sau în cazul în care o decizie pronunțată pe fond sau orice altă decizie de încheiere a procedurilor judiciare este contrară Legii fundamentale. În mod excepțional, o plângere constituțională poate fi depusă în cazul în care drepturile fundamentale ale reclamantului au fost încălcate direct într-un caz fără o hotărâre judecătorească. În acest caz, Curtea Constituțională va anula orice lege sau hotărâre pe care le consideră contrare Legii fundamentale.

Examinarea conflictelor cu acordurile internaționale

În conformitate cu Legea privind Curtea Constituțională, o lege maghiară poate fi examinată în vederea conformității cu un acord internațional. Procedura poate fi inițiată de un sfert din membrii Parlamentului, de guvern, de Comisarul pentru drepturile fundamentale, de președintele Curia, de Procurorul General sau de un judecător în ceea ce privește legea care urmează să fie aplicată într-o cauză.

Curtea Constituțională poate anula integral sau parțial orice lege pe care o consideră contrară unui acord internațional și poate invita legiuitorul să ia măsurile necesare pentru soluționarea conflictului de legi până la un termen-limită stabilit.

Competențe suplimentare

Curtea Constituțională interpretează dispozițiile Legii fundamentale referitoare la orice aspect constituțional specific la propunerea Adunării Naționale sau a comisiei sale permanente, a președintelui Republicii sau a guvernului, în cazul în care o astfel de interpretare poate fi derivată direct din Legea fundamentală.

Orice persoană poate înainta Curții Constituționale o propunere de revizuire a unei decizii a Adunării Naționale prin care se solicită organizarea unui referendum sau se respinge solicitarea unui referendum obligatoriu.

Adunarea Națională poate dizolva organismul de reprezentanți ai unei autorități locale sau ai unei minorități autonome în cazul în care acesta operează într-un mod care contravine Legii fundamentale. Înainte de aceasta, Curtea Constituțională emite un aviz în materie la inițiativa guvernului.

Curtea Constituțională desfășoară procedura de revocare din funcție a Președintelui Republicii la propunerea Adunării Naționale.

Curtea Constituțională poate lua decizii cu privire la chestiunile de conflict de competențe între organismele de stat și între organismele de stat și cele ale administrației locale.

Curtea Constituțională poate stabili din oficiu că o măsură este contrară Legii fundamentale din cauza unei omisiuni legislative, caz în care aceasta solicită organismului responsabil de omisiune să o corecteze.

4. Date de contact

Adresă: 1015 Budapest, Donáti u. 35–45.
Adresă poștală: 1535 Budapest, Pf. 773.

Telefon: +36 (1) 488 31 00

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul Curții Constituționale
Linkul se deschide într-o fereastră nouăPagina de Facebook

II. Instituții naționale pentru drepturile omului, Ombudsmanul

II.1. Comisarul pentru drepturile fundamentale (Az Alapvető Jogok Biztosa) (o instituție națională pentru drepturile omului a Organizației Națiunilor Unite)

1. Comisarul pentru drepturile fundamentale

În conformitate cu Legea fundamentală a Ungariei, Adunarea Națională a adoptat, de asemenea, Legea privind Comisarul pentru drepturile fundamentale, creând un sistem de tip ombudsman nou și uniform.

Comisarul pentru drepturile fundamentale este responsabil numai în fața Parlamentului. Ombudsmanul întreprinde acțiuni independente în cadrul procedurii sale, bazate exclusiv pe Legea fundamentală și pe alte legi. Ombudsmanul este ales cu două treimi din voturile reprezentanților Adunării Naționale, la propunerea Președintelui Republicii, pentru un mandat de șase ani și raportează anual cu privire la activitatea sa în fața Adunării Naționale.

Comisarul pentru drepturile fundamentale poate fi reales o singură dată. În conformitate cu Legea privind Comisarul pentru drepturile fundamentale, doi adjuncți lucrează alături de Comisarul pentru drepturile fundamentale: comisarul adjunct responsabil pentru protecția intereselor generațiilor viitoare și comisarul adjunct responsabil pentru protecția drepturilor minorităților etnice care trăiesc în Ungaria. Comisarul ales de Adunarea Națională propune adjuncții, care sunt aleși, de asemenea, de Adunarea Națională.

2. Procedură și acțiune

Principala sarcină a Ombudsmanului este de a investiga abuzurile legate de drepturile fundamentale și de a iniția măsuri generale sau specifice pentru remedierea acestora.

În limitele stabilite de legea care reglementează competențele sale, Ombudsmanul alege măsurile pe care le consideră adecvate, care pot fi:

  • o recomandare de remediere a abuzurilor legate de drepturile fundamentale adresată organismului de supraveghere care supraveghează organismul care a cauzat abuzul;
  • o cale de atac privind abuzul, inițiată la șeful organismului în cauză;
  • o propunere pentru procedura Curții Constituționale;
  • inițierea unei revizuiri de către Curia a compatibilității unui decret municipal cu alte acte legislative;
  • prin intermediul Procurorului General, inițierea unor acțiuni care trebuie să fie întreprinse de Ministerul Public;
  • inițierea unei proceduri pentru tragerea la răspundere a unei persoane în fața organismului competent, în cazul în care Ombudsmanul constată o suspiciune rezonabilă de săvârșire a unei infracțiuni minore sau a unei infracțiuni disciplinare; în cazul în care infracțiunea este una penală, procedura trebuie inițiată;
  • o propunere de modificare, de abrogare sau de publicare a legislației sau a unui instrument juridic al administrației de stat de către un organism autorizat să legifereze sau să emită instrumente juridice ale administrației de stat;
  • ca o măsură finală, prezentarea unui caz în fața Adunării Naționale, ca parte a raportului anual.

Orice persoană care consideră că actele sau omisiunile unei autorități au încălcat drepturile sale fundamentale sau amenință în mod direct să facă acest lucru poate înainta o solicitare Comisarului pentru drepturile fundamentale, cu condiția ca persoana respectivă să fi epuizat toate posibilitățile disponibile pentru căile de atac administrative — cu excepția oricărui control jurisdicțional al deciziilor administrative — sau să nu aibă la dispoziție nicio cale de atac.

Comisarul pentru drepturile fundamentale și comisarii adjuncți monitorizează aplicarea drepturilor minorităților etnice care trăiesc în Ungaria și interesele generațiilor viitoare.

Comisarul pentru drepturile fundamentale nu poate examina activitățile Adunării Naționale, ale Președintelui Republicii, ale Curții Constituționale, ale Oficiul Național de Audit din Ungaria sau ale Ministerului Public, cu excepția organului de anchetă al Ministerului Public.

Comisarul nu poate lua măsuri în cazul în care:

  • a trecut mai mult de un an de la publicarea unei decizii administrative definitive în cazul în care a fost formulată plângerea;
  • procedura a început înainte de 23 octombrie 1989;
  • au fost introduse acțiuni în justiție pentru a revizui o decizie administrativă sau a fost pronunțată deja o hotărâre judecătorească definitivă;
  • persoana care formulează trimiterea nu și-a dezvăluit identitatea, iar ancheta nu poate fi efectuată în lipsa acestor informații.

Nicio persoană nu poate fi discriminată pentru apelarea la Comisarul pentru drepturile fundamentale.

Mijloace pentru depunerea unei plângeri:

  • prin mijloace electronice: utilizând secțiunea „Ügyet szeretnék indítani” (Doresc să deschid un caz) din meniul de pe site-ul www.ajbh.hu sau cu ajutorul „Intelligens űrlap” (formularul inteligent) care se găsește pe site;
  • prin e-mail: panasz@ajbh.hu
  • în persoană, la Biroul de reclamații al Oficiului Comisarului pentru drepturile fundamentale (Budapesta V. ker., Nádor u. 22.), stabilind o programare.
  • prin poștă: Alapvető Jogok Biztosának Hivatala (Biroul Comisarului pentru drepturi fundamentale) 1387 Budapest Pf. 40.

Depunerea și procedura condusă de comisar sunt gratuite. O copie a documentelor generate până în prezent în cazul respectiv și documentele necesare pentru evaluarea acestuia ar trebui să fie anexate la document.

3. Prezentările de informații de interes public

În conformitate cu Legea privind plângerile și prezentările de informații de interes public, începând de la 1 ianuarie 2014 prezentările de informații de interes public pot fi realizate, de asemenea, prin intermediul unui sistem electronic protejat, gestionat de Comisarul pentru drepturile fundamentale. Prezentările de informații de interes public atrag atenția asupra circumstanțelor a căror remediere sau eliminare servește intereselor comunității sau societății în ansamblul său. O prezentare de informații de interes public poate include, de asemenea, o recomandare.

Metode de transmitere a prezentărilor de informații de interes public:

  • prin mijloace electronice, prin intermediul sistemului electronic protejat (https://www.ajbh.hu/kozerdeku-bejelentes-benyujtasa) sau
  • în persoană, la Biroul de reclamații al Oficiului Comisarului pentru drepturile fundamentale (Budapesta V. ker., Nádor u. 22.), stabilind o programare.

4. Mecanismul național de prevenire a OPCAT

Începând de la 1 ianuarie 2015, Comisarul pentru drepturile fundamentale a acționat, în persoană sau prin intermediul personalului său, în calitate de mecanism național de prevenire în Ungaria a Protocolului opțional al ONU (OPCAT) la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Sarcinile mecanismului național de prevenire includ:

  • inspectarea locurilor de detenție în scopuri preventive și pentru rapoarte;
    • interogarea deținuților;
    • studierea documentației;
  • trimiterea de feedback;
  • consultarea cu autoritățile;
  • formularea de recomandări;
  • elaborarea de rapoarte.

5. Date de contact

Adresă: 1051 Budapest, Nádor utca 22.
Adresă poștală: 1387 Budapest Pf. 40.

Telefon: (+36-1) 475-7100
Fax: (+36-1) 269-1615

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpanasz@ajbh.hu
Site: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ajbh.hu/hu

II.2. Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

II.2.1. Autoritatea națională maghiară pentru protecția datelor și libertatea de informare

1. Sarcini și organizare

Dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la dezvăluirea informațiilor de interes public sunt drepturi fundamentale constituționale: Articolul VI din Legea fundamentală a Ungariei prevede:

(1) Orice persoană are dreptul să i se respecte viața privată și familială, căminul, relațiile și buna reputație.

(2) Orice persoană are dreptul la protecția datelor personale, precum și la accesarea și diseminarea datelor de interes public.

(3) O autoritate publică independentă, constituită prin lege organică, monitorizează sub aspectul legalității dreptul la protecția datelor cu caracter personal şi accesul la datele de interes public.

Autoritatea Națională maghiară pentru Protecția Datelor și Libertatea Informației (Nemzeti adatvédelmi és információszabadság Hatóság - NAIH) a înlocuit ombudsmanul pentru protecția datelor care a funcționat în perioada 1995-2011). Începând de la 1 ianuarie 2012, NAIH a contribuit la garantarea drepturilor de informare prin mijloace de reglementare suplimentare (cum ar fi impunerea unor amenzi privind protecția datelor).

Conținutul acestor drepturi, obligațiile operatorilor de date, precum și organizarea și procedurile NAIH sunt stabilite în Legea privind informațiile (Legea CXII din 2011 privind autodeterminarea în domeniul informației și al libertății de informare), iar cerințele detaliate privind procedurile specifice de prelucrare a datelor sunt cuprinse în alte acte legislative relevante (de exemplu, Legea privind poliția și Legea privind educația publică). În conformitate cu articolul 1 din Legea privind informațiile, legea vizează protejarea sferelor private ale persoanelor fizice și asigurarea transparenței afacerilor publice.

NAIH este un organism guvernamental independent, autonom, președintele acestuia este numit pentru un mandat de nouă ani de Președintele Republicii la propunerea Prim-ministrului, iar structura sa organizatorică este formată din departamente.

2. Competențe

Principala sarcină a NAIH este realizarea de investigații în materie de protecția datelor și libertate de informare pe baza rapoartelor și a plângerilor (depuse on-line, în scris sau în persoană) și efectuarea din oficiu de proceduri administrative în materie de protecția datelor (în cazul în care încălcarea suspectată se referă la mai multe persoane sau poate provoca daune considerabile intereselor sau prejudicii semnificative).

În plus, autoritatea poate efectua din oficiu proceduri administrative pentru controlul datelor clasificate, poate transmite instanței cazuri de încălcare legate de informații de interes public sau de informații care sunt publice din motive de interes public și poate interveni în acțiunile în justiție. De asemenea, aceasta păstrează un registru privind protecția datelor.

Competențele autorității includ, de asemenea, emiterea de avize cu privire la acte legislative relevante, reprezentarea Ungariei în cadrul comisiilor comune ale UE privind protecția datelor și efectuarea de audituri privind protecția datelor - în schimbul unei taxe - la cererea operatorului.

3. Date de contact

Adresă: 1125 Budapest Szilágyi Erzsébet fasor 22/C.
Adresă poștală: 1530 Budapest, Pf.: 5.

Telefon: (+36-1) 391-1400

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăugyfelszolgalat@naih.hu
Site: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.naih.hu/

II.2.2. Autoritatea pentru egalitatea de tratament

1. Sarcini și organizare

În conformitate cu Legea privind egalitatea de tratament și promovarea egalității de șanse, aplicarea principiului egalității de tratament în Ungaria este supravegheată de Autoritatea pentru egalitatea de tratament (Egyenlő Bánásmód Hatóság), care are competență la nivelul întregului teritoriu al țării. Autoritatea respectivă este un organism guvernamental autonom, independent și care se supune doar legii. Aceasta nu poate fi obligată prin instrucțiuni și își îndeplinește sarcinile în mod separat față de alte organisme și de orice influență nejustificată. Autorității îi pot fi delegate sarcini doar prin lege. Autoritatea este condusă de un președinte numit pentru un mandat de nouă ani de către Președintele Republicii la propunerea Prim-ministrului.

Sarcina primară și activitatea principală a autorității este investigarea plângerilor și a rapoartelor pe care aceasta le primește cu privire la probleme legate de discriminare. Activitatea autorității este asistată de o rețea de funcționari responsabili de egalitatea de tratament având acoperire națională.

În conformitate cu legea, încălcarea cerinței egalității de tratament (discriminarea) înseamnă discriminarea unei persoane pe baza unei caracteristici protejate reale sau percepute.

Caracteristicile protejate în conformitate cu legea sunt:

  1. sexul
  2. rasa
  3. culoarea pielii
  4. naționalitatea
  5. apartenența națională
  6. limba maternă
  7. handicap
  8. starea de sănătate
  9. convingerile religioase sau filozofice
  10. politica sau altă opinie
  11. situația familială
  12. maternitatea (sarcină) sau paternitatea
  13. orientarea sexuală
  14. identitatea de gen
  15. vârsta
  16. originea socială
  17. proprietatea
  18. fracțiunea de normă sau durata determinată a raportului de muncă sau raportul de cvasi-muncă
  19. apartenența la o asociație pentru reprezentarea intereselor
  20. orice alt statut, trasătură sau caracteristică

În categoria „orice alt statut”, trăsăturile și caracteristicile care nu sunt enumerate în lege, dar care sunt de natură similară pot fi luate în considerare drept caracteristici protejate în conformitate cu interpretarea legii de către autoritate.

Autoritatea investighează încălcările care afectează persoane și grupuri ale căror caracteristici protejate sunt definite în termeni foarte generali, în conformitate cu legea. În mod obișnuit, aceasta acționează la cererea persoanei sau a persoanelor care au suferit discriminarea, dar este posibil ca organizațiile societății civile sau asociațiile reprezentative să inițieze o procedură în fața autorității în cazul în care a avut loc o încălcare sau o amenințare de încălcare care afectează un grup având caracteristici protejate. Autoritatea poate acționa din oficiu împotriva statului maghiar, a autorităților locale și a autonomiilor pentru minorități, a organismelor acestora, a organizațiilor care acționează în calitate de autorități publice, a forțelor armate maghiare și a agențiilor de aplicare a legii. Domeniile cele mai tipice pentru investigațiile autorității sunt ocuparea forței de muncă, securitatea socială, asistența medicală, locuințele, educația și furnizarea de bunuri și servicii.

2. Competențe

Autoritatea își desfășoară investigațiile în cadrul procedurii administrative. În cursul procedurii se aplică norme speciale de probă. Persoana vătămată (solicitantul) trebuie să demonstreze că a fost dezavantajată și că, în momentul încălcării, aceasta avea efectiv – sau autorul infracțiunii a presupus că aceasta avea – o caracteristică protejată definită prin lege. În cazul în care solicitantul a îndeplinit obligația de a prezenta astfel de dovezi, cealaltă parte (partea supusă procedurii) trebuie să demonstreze că circumstanțele sprijinite de probele prezentate de partea vătămată nu au avut loc sau că aceasta a respectat cerința egalității de tratament sau nu era obligată să o respecte în respectivul raport juridic.

Autoritatea depune întotdeauna toate eforturile pentru a se ajunge la o înțelegere între părți înainte de pronunțarea deciziei sale și, în cazul în care reușește să facă acest lucru, aprobă înțelegerea. În cazul în care părțile nu ajung la o înțelegere, autoritatea ia o decizie pe fond, pe baza anchetei efectuate de aceasta. În cazul în care autoritatea constată că a fost încălcată cerința egalității de tratament, ca sancțiune aceasta poate să dispună eliminarea circumstanțelor ilegale, interzicerea comportamentul ilicit în viitor, dispunerea dezvăluirii publice a deciziei sale finale prin care s-a constatat încălcarea, aplicarea unei amenzi de la 50 000 HUF la 6 milioane HUF și aplicarea unor consecințe juridice suplimentare definite de legislația specială. Decizia autorității nu poate fi contestată pe cale administrativă, dar poate fi revizuită de Tribunalul Administrativ și pentru Litigii de muncă în contencios administrativ.

De asemenea, autoritatea are o serie de alte sarcini definite de lege în plus față de investigarea cazurilor de discriminare specifică. Acestea includ, de exemplu, furnizarea de informații și de asistență persoanelor în cauză pentru a lua măsuri împotriva încălcărilor egalității de tratament, emiterea de avize cu privire la proiectele legislative referitoare la egalitatea de tratament, propunerea de acte legislative privind egalitatea de tratament, furnizarea de informații publicului și Adunării Naționale privind situația aplicării egalității de tratament, cooperarea cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale etc.

Autoritatea este un membru al Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (Equinet), care reunește peste 40 de organizații membre din 33 de țări europene ce acționează în calitate de organisme naționale pentru egalitatea de tratament în propriile țări. Personalul autorității participă la activitățile grupurilor de lucru tematice ale Equinet, precum și la cursuri de formare și seminare organizate de mai multe ori pe an pentru a fi la curent cu cele mai recente realizări în dezvoltarea internațională a legislației privind egalitatea de tratament și pentru a face schimb de experiență cu reprezentanții organizațiilor europene care îndeplinesc sarcini similare cu cele ale autorității.

Autoritatea participă în mod regulat la evenimente și proiecte tematice ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) din cadrul Consiliului Europei ca parte a relațiilor sale internaționale.

Informații detaliate privind autoritatea sunt disponibile pe site-ul acesteia.

3. Date de contact

Sediu: 1013 Budapest, Krisztina krt. 39/B

Număr de telefon: (+36-1) 795-2975
Număr de fax: (+36-1) 795-0760

Site: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.egyenlobanasmod.hu/

II.2.3. Comitetul independent pentru plângeri împotriva poliției

1. Sarcini și organizare

În 2008, Adunarea Națională a decis să înființeze Comitetul independent de plângeri împotriva poliției (Független Rendészeti Panasztestület) în vederea creării unei instituții speciale pentru depunerea plângerilor împotriva poliției. Această instituție este alcătuită din membri aleși de Adunarea Națională pentru o perioadă de șase ani. Membrii au o diplomă în drept, nu sunt obligați să accepte instrucțiuni de la nicio persoană, iar temeiul regulamentului lor de procedură este prevăzut de lege.

Contextul juridic al activităților comitetului este reglementat în primul rând de Legea privind poliția. Obiectivul comitetului este examinarea procedurilor de depunere a unei plângeri care intră în sfera de competență a poliției, însă independent de raporturile ierarhice, din punct de vedere al protecției drepturilor fundamentale. Astfel, operațiunile poliției sunt revizuite de comitet pe baza unor reclamații specifice în cazuri individuale și nu în general, în mod abstract.

2. Competențe și proceduri

Cine poate depune o plângere, când și în ce mod?

O plângere poate fi depusă de orice persoană, indiferent de naționalitate:

  • care a făcut obiectul unei măsuri a poliției sau care este afectată de o măsură a poliției;
  • sau pentru care poliția nu a reușit să ia măsurile necesare;
  • sau care a fost supusă unor măsuri coercitive de către poliție și consideră că drepturile sale fundamentale au fost restricționate sau că drepturile omului au fost încălcate în consecință.

Plângerea poate fi depusă personal, prin reprezentare sau prin intermediul reprezentantului legal (în cazul unui minor sau al unei persoane lipsite de capacitate, prin intermediul reprezentantului său legal). Acest lucru trebuie efectuat în termen de 20 de zile de la măsura poliției, de la abținerea de a acționa sau de la măsura coercitivă sau, în cazul în care reclamantul nu a luat cunoștință de acest lucru decât mai târziu, în termen de 20 de zile de la data la care a luat la cunoștință acest lucru. Plângerea poate fi depusă prin poștă (caz în care reclamantul trebuie să semneze personal transmiterea), prin fax sau e-mail prin intermediul site-ului comitetului, sau în persoană în timpul orelor de lucru ale comitetului (după efectuarea unei programări telefonice).

În cazul în care un obstacol obiectiv a împiedicat reclamantul să depună cererea în termenul-limită stabilit, întârzierea poate fi justificată dacă reclamantul prezintă, în termen de șase luni, o justificare pentru depunerea cu întârziere (de exemplu, tratamente spitalicești pe termen lung).

O persoană care a depășit termenul de 20 de zile, dar care se află încă în termenul de treizeci de zile de la producerea (sau de la luarea la cunoștință a) măsurii poate trimite o solicitare șefului corpului de poliție (șeful poliției sau comisarul de poliție) al cărui ofițeri au aplicat măsurile denunțate, încadrându-se astfel în continuare în termen. În astfel de cazuri, șeful secției de poliție va conduce desfășurarea procedurii de plângere.

Ce examinează comitetul?

  • cerința de îndeplinire a unor sarcini și instrucțiuni polițienești, încălcări ale acestor sarcini și instrucțiuni sau neîndeplinirea acestora (în special, obligația de a lua măsuri, proporționalitatea, caracterul identificabil, obligația de a acorda asistență etc.);
  • măsurile luate de poliție sau neluarea măsurilor de către poliție, legalitatea acestora (în special, controale ale identității, examinarea articolelor de îmbrăcăminte, a bagajelor și a vehiculelor, arestări, reținerea pentru interogare, procedurile polițienești pentru străini, măsurile luate în locuințe private, măsuri de aplicare a legislației rutiere etc.);
  • utilizarea și legalitatea dispozitivelor coercitive (în special, constrângerea fizică, cătușe, agenți chimici, bastoane cu electroșocuri, pistoale paralizante, bastoane, blocajele rutiere, utilizarea armelor de foc, utilizarea forței de grup, dispersia mulțimii etc.)

Când nu este permis comitetului să inițieze o procedură sau să efectueze o examinare pe fond?

Întrucât nu este autorizat să facă acest lucru prin lege, Comitetul nu are competența și, în consecință, nu are dreptul:

  • să evalueze observațiile generale, observațiile care propun ameliorări sau observațiile critice sau prezentările de informații de interes public;
  • să investigheze infracțiuni minore sau să reducă ori să anuleze orice amendă administrativă impusă;
  • să evalueze legalitatea activităților desfășurate în cursul procedurilor penale;
  • să acorde despăgubiri;
  • să stabilească răspunderea penală, administrativă sau disciplinară a ofițerilor de poliție care iau măsuri;
  • să revizuiască legalitatea deciziilor adoptate în cadrul procedurilor administrative sau penale.

În plus, în cazul în care un act sancționabil al poliției a avut loc în contextul altei proceduri în curs, de exemplu proceduri penale sau administrative, reclamantul trebuie să recurgă la căile de atac disponibile și să își prezinte obiecțiile în cadrul procedurii în curs, cu excepția cazului în care modul în care un act procedural a fost efectuat (de exemplu tonul vocii utilizate atunci când a fost interogat un martor, modul în care a fost percheziționată o casă) a fost contestat de către reclamant, caz în care comitetul are dreptul, de asemenea, să efectueze o examinare.

Ce trebuie să știți despre procedură

Pentru a obține examinarea cauzei sale, reclamantul are opțiunea de a trimite o solicitare șefului agenției de poliție care a efectuat măsura contestată sau comitetului. Astfel, reclamantul poate alege dacă o agenție din structura organizatorică a poliției (șeful agenției care a aplicat măsura) sau un organism independent din afara poliției (Comitetul) va examina plângerea. În același timp, această dispoziție are rolul de a contribui la separarea celor două proceduri și permite ca numai una dintre acestea să fie desfășurată în orice moment – și anume cea aleasă de reclamant.

În plus, comitetul este autorizat să desfășoare anchete cu privire la orice plângeri depuse la poliție și, în cazul în care a luat cunoștință de un caz care întrunește condițiile pentru intervenția sa, acesta informează în consecință reclamantul și agenția de poliție care se ocupă de caz. În termen de opt zile de la primirea notificării, reclamantul poate solicita agenției de poliție să evalueze plângerea în urma examinării efectuate de către comitet. Agenția de poliție care se ocupă de caz trebuie să își suspende procedura la primirea notificării din partea comitetului. Această trimitere poate fi inițiată chiar de către reclamanți în cadrul procedurii de plângere la poliție până când este pronunțată decizia administrativă definitivă și, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru trimitere, cazul de plângere va continua în conformitate cu procedura comitetului.

În examinarea pe fond a unei plângeri, comitetul urmărește să stabilească dacă măsurile poliției, descrise în plângere, au fost realizate în conformitate cu normele în vigoare, dacă au fost necesare, justificate și proporționale și dacă acestea au încălcat vreun drept fundamental al reclamantului.

În cazul în care în cursul examinării este stabilită o încălcare a drepturilor fundamentale ale reclamantului, comitetul trebuie să evalueze, de asemenea, gravitatea acestei încălcări având în vedere toate circumstanțele cazului. În cazul în care comitetul concluzionează că:

  • nu a avut loc nicio încălcare (de exemplu, deoarece drepturile fundamentale ale reclamantului au fost restricționate în mod legal) sau
  • încălcarea unui drept fundamental nu poate fi stabilită din cauza unei contradicții între declarații, care nu poate fi soluționată pe baza documentelor disponibile sau
  • s-a produs o încălcare a unui drept fundamental, însă aceasta a fost de importanță minoră,

comitetul va transmite evaluarea sa către șeful agenției de poliție competente, care va lua decizia în conformitate cu procedura de plângere pe baza normelor oficiale care reglementează activitatea poliției și luând în considerare situația juridică stabilită în evaluarea efectuată de către comitet. Reclamantul poate contesta această decizie, ceea ce include posibilitatea unui control jurisdicțional al deciziei, în conformitate cu Legea privind normele generale ale procedurilor și serviciilor administrative. Reclamanții pot prezenta obiecții în prealabil față de trimiterea de către comitet a procedurii de plângere la agenția de poliție competentă, în cazul în care, de exemplu, aceștia consideră că ar fi dezavantajați astfel sau se tem de eventualele consecințe. Cu toate acestea, în acest caz, comitetul ar fi obligat să pună capăt procedurii, întrucât aceasta nu ar putea fi trimisă nimănui din cauza obiecției reclamantului.

În cazul în care comitetul constată o încălcare gravă a drepturilor fundamentale, acesta – în funcție de agenția în cauză – va transmite evaluarea sa comisarului șef al poliției naționale maghiare, directorului general al organismului responsabil de prevenirea infracțiunilor interne și de sarcinile de detectare a infracțiunilor sau directorului general al organismului de combatere a terorismului, care va lua o decizie cu privire la plângere pe baza normelor aplicabile și luând în considerare situația juridică stabilită în evaluarea efectuată de către comitet. În cazul în care decizia organismului care se ocupă de caz diferă de evaluarea comitetului, trebuie precizate motivele pe care se bazează aceasta. Desigur, este posibil, de asemenea, ca o decizie emisă în acest mod să fie contestată în fața instanțelor. Evaluarea comitetului poate fi utilizată în cadrul respectivei acțiuni în justiție.

Norme detaliate suplimentare cu privire la modul de funcționare a comitetului pot fi consultate în regulamentul său de procedură pe site-ul acestuia.

3. Date de contact

Adresă poștală: H-1358 Budapest, Széchenyi rakpart 19.

Telefon: +36-1/441-6501
Fax: +36-1/441-6502

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@repate.hu
Site: https://www.repate.hu/index.php?lang=hu

III. Altele

III.1. Ministerul Public al Ungariei

1. Organizarea Ministerului Public

Ministerul Public din Ungaria este un organism constituțional independent supus numai legii.

Ministerul Public este condus și gestionat de Procurorul General, care este ales de Adunarea Națională din rândul procurorilor pentru un mandat de nouă ani și, prin urmare, răspunde în fața Parlamentului în conformitate cu dreptul public. Procurorul General are obligația de a raporta anual cu privire la activitățile ministerului.

Organismele Ministerului Public în Ungaria sunt:

  1. biroul Procurorului General
  2. birourile procurorilor șefi de apel
  3. birourile procurorilor șefi
  4. parchetele districtuale

Un parchet independent sau un parchet la nivel de district poate fi înființat pentru efectuarea de investigații de urmărire penală și alte sarcini ale Ministerului Public în cazuri justificate.

Există cinci birouri ale procurorilor șefi de apel și douăzeci și unu de birouri (unul metropolitan, nouăsprezece județene și unul central) ale procurorilor șefi aflate sub conducerea parchetului Procurorului General. Structura organizatorică a birourilor procurorilor șefi – cu excepția Parchetului central de investigații – este împărțită, în esență, între activități care se încadrează în dreptul penal și dreptul public.

Parchetele districtuale și la nivel de district aflate sub conducerea parchetelor județene și metropolitane principale instrumentează dosare care nu au fost atribuite unui alt organism de urmărire prin legislație sau la instrucțiunile Procurorului General și îndeplinesc sarcini legate de investigațiile Ministerului Public.

Instituția științifică și de cercetare a Ministerului Public, Institutul Național de Criminologie (Országos Kriminológiai Intézet), face parte din organizarea Ministerului Public, dar nu este un organ de urmărire penală. Aceasta lucrează la elaborarea de teorii și practici în cercetarea criminalistică, în criminologie și în științele dreptului penal.

2. Principalele sarcini ale Ministerului Public

Procurorul General și Ministerul Public sunt independente și, prin intervenția procurorului în administrarea justiției, sunt singura autoritate de aplicare a dreptului statului de a sancționa. Ministerul Public desfășoară acțiuni de urmărire penală a unor infracțiuni, ia măsuri împotriva altor acte și omisiuni ilegale și promovează prevenirea criminalității.

Procurorul General și Ministerul Public:

  1. exercită drepturi în legătură cu investigațiile, astfel cum este definit prin lege;
  2. reprezintă acuzarea în cadrul procedurilor judiciare;
  3. supraveghează funcționarea legală a serviciilor penitenciare;
  4. exercită alte competențe și responsabilități definite prin lege ca apărători ai interesului public.

Ministerul Public

  1. investighează cazurile precizate în Codul de procedură penală (investigații în cadrul urmăririi penale);
  2. supraveghează ca investigațiile independente efectuate de o autoritate de anchetă să se desfășoară în mod legal (supravegherea investigațiilor);
  3. exercită alte drepturi definite prin lege în legătură cu investigațiile;
  4. exercită, în calitate de procuror, competențele conferite autorităților publice de a începe urmărirea penală; reprezintă acuzarea în procedurile judiciare și exercită dreptul la căi de atac în temeiul Codului de procedură penală;
  5. exercită supravegherea judiciară a conformității pedepselor, a sancțiunilor secundare, a măsurilor, a măsurilor coercitive de privare sau de restricționare a libertății și a măsurilor de urmărire, precum și a conformității cu legislația în ceea ce privește păstrarea bazelor de date cu registrele penale, administrative și ale persoanelor date în urmărire și cu deciziile care fac inaccesibile la nivel central datele electronice; de asemenea, participă la proceduri conduse de judecători de condamnare;
  6. contribuie la buna aplicare a legislației în cadrul procedurilor judiciare (implicarea unui procuror în proceduri contencioase și necontencioase în fața instanțelor civile, administrative și economice);
  7. promovează respectarea legislației de către organisme care acționează în calitate de autorități publice sau care soluționează litigiile pe cale extrajudiciară;
  8. acordă o atenție deosebită urmăririi penale a infracțiunilor comise de copii sau împotriva copiilor și respectării normelor speciale privind procedurile administrative și penale inițiate împotriva minorilor; colaborează în aplicarea drepturilor copiilor în cazurile definite de lege și inițiază proceduri de luare a măsurilor necesare de protecție a copilului;
  9. își îndeplinește sarcinile care rezultă din acorduri internaționale, în special în ceea ce privește furnizarea de asistență judiciară și cererile de asistență judiciară;
  10. îndeplinește sarcinile care îi revin Ungariei în legătură cu participarea acesteia la Eurojust;
  11. asigură reprezentarea în procesele inițiate pentru compensarea încălcărilor și a prejudiciilor cauzate în cadrul activităților sale.

În vederea protecției interesului public, Ministerul Public lucrează pentru a se asigura că legea este respectată de toți. Atunci când legile sunt încălcate, Ministerul Public ia măsuri în interesul legalității, în cazurile și în condițiile definite de lege. Cu excepția cazului în care legea prevede altfel, Ministerul Public este obligat să ia măsuri atunci când un organism care trebuie să pună capăt unei încălcări a legii nu adoptă măsurile necesare, în pofida faptului că este obligat să procedeze astfel în conformitate cu Legea fundamentală, cu o lege sau cu un alt act legislativ sau instrument juridic al administrației de stat, sau în cazul în care sunt necesare acțiuni imediate din partea procurorului pentru a pune capăt încălcării unui drept rezultate dintr-o încălcare a legii.

Competențele și responsabilitățile de interes public care nu sunt de natură penală și care urmează a fi exercitate de către Ministerul Public ca factor care contribuie la administrarea justiției sunt prevăzute în legislația specială. Un procuror exercită aceste competențe în principal prin introducerea unor proceduri contencioase și necontencioase, precum și prin inițierea unor proceduri de către autoritățile administrative și prin depunerea căilor de atac.

3. Date de contact

Procuror general: Dr. Péter Polt
Sediu: 1055 Budapest, Markó u. 16.
Adresă poștală: 1372 Budapest, Pf. 438.

Număr de telefon: + 36-1354-5500

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@mku.hu
Site: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://mklu.hu/

III.2. Sprijinul acordat victimelor

Serviciul de sprijinire a victimelor (Áldozatsegítő Szolgálat) acordă asistență în primul rând victimelor care au fost vătămate, în special din punct de vedere fizic sau mental (traume psihologice, șocuri), sau care au suferit pierderi ca urmare directă a unei contravenții sau a unei infracțiuni împotriva proprietății. Statul evaluează necesitățile victimelor și le oferă acestora servicii adaptate în consecință.

1. Procedură

Serviciile de sprijinire a victimelor sunt unități organizaționale specializate ale biroului guvernamental metropolitan (județean). Victimele pot solicita sprijin din partea oricărui serviciu de sprijinire a victimelor în exercitarea drepturilor lor și își pot depune cererea pentru asistență financiară imediată, pentru certificarea statutului de victimă și pentru despăgubiri la oricare serviciu de sprijinire a victimelor (Linkul se deschide într-o fereastră nouăPDF).

Cererile de asistență financiară imediată, certificarea statutul de victimă sau cererile de despăgubire trebuie să fie prezentate prin intermediul formularelor relevante (Linkul se deschide într-o fereastră nouăFormular de cerere,Linkul se deschide într-o fereastră nouă Cerere de certificare a statutului de victimă). Serviciile de sprijinire a victimelor furnizează asistență pentru completarea formularelor.

Procedurile de sprijinire a victimelor sunt gratuite.

Cererile de asistență financiară imediată pot fi depuse în termen de cinci zile de la contravenția sau infracțiunea împotriva proprietății. Cererile de despăgubire pot fi depuse în termen de trei luni de la săvârșirea infracțiunii – cu excepțiile în temeiul Legii privind sprijinul pentru victimele infracțiunilor și compensațiile de stat.

Căile de atac împotriva deciziilor luate de serviciile de sprijinire a victimelor trebuie să fie prezentate în termen de 15 zile, la serviciile de sprijinire a victimelor, dar adresate Oficiului de Justiție.

2. Servicii

În conformitate cu legea menționată, serviciile furnizate sunt:

  • sprijin pentru formularea plângerilor: serviciul de sprijinire a victimelor susține victimele într-un mod și într-o măsură adecvate necesităților acestora în exercitarea drepturilor lor fundamentale, ceea ce înseamnă consilierea acestora cu privire la drepturile și obligațiile lor în procedurile penale și administrative, condițiile de acces la asistență medicală, asigurări de sănătate, prestații sociale și alte ajutoare de stat, precum și furnizarea de informații, de consiliere juridică, de asistență psihologică și orice alte tipuri de asistență practică în acest context;
  • asistență financiară imediată, care poate fi acordată în timpul procedurilor penale în curs pentru o sumă stabilită în Legea privind costurile referitoare la adăpostul, îmbrăcămintea, transportul și alimentele și costurile medicale și de înmormântare, în cazul în care victima nu este în măsură să suporte aceste costuri ca urmare a unei contravenții sau a unei infracțiuni împotriva proprietății;
  • certificarea statutului de victimă: în contextul procedurilor penale în curs, serviciul de sprijinire a victimelor certifică statutul de victimă al unui client prin intermediul unui certificat oficial pe baza documentelor de poliție; victima poate utiliza certificatul pentru proceduri administrative și de alt tip, cum ar fi emiterea de documente sau acordarea accesului la asistență judiciară etc.;
  • asistența pentru martori: martorii citați în vederea prezentării la o audiere în instanță pot consulta consilierul oficial pentru sprijinul martorilor în cadrul instanței; acesta este un funcționar care oferă orientări martorilor, astfel cum este prevăzut în legislația relevantă, cu privire la depunerea mărturiei în vederea facilitării înfățișării acestora în instanță;
  • asigurarea de locuințe sigure: dacă este cazul, statul oferă locuințe sigure pentru persoanele de naționalitate maghiară sau pentru persoanele care au dreptul de a circula liber și de a locui în Ungaria, care au fost identificate ca victime ale traficului de ființe umane, indiferent dacă procedura penală a fost inițiată;
  • compensații de stat: rudele unei persoane decedate în timpul unei infracțiuni violente împotriva unei persoane sau o persoană rănită grav în timpul unei astfel de infracțiuni poate solicita o compensație de stat sub formă de plată unică sau de indemnizație lunară în cazul în care aceasta necesită acest lucru, astfel cum este definit în legea menționată.

3. Date de contact

Linie de asistență pentru victime 24/7, accesibilă gratuit din rețelele din Ungaria::

+36 (1) 80 225 225

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii de sprijinire a victimelor

Informații suplimentare detaliate cu privire la sprijinul acordat victimelor.

III.3. Asistența judiciară

În conformitate cu Legea privind asistența judiciară, principalul obiectiv al serviciului de asistență judiciară (Jogi segítségnyújtó Szolgálat) este furnizarea de asistență judiciară profesională persoanelor cu nevoi sociale în vederea respectării drepturilor acestora și a soluționării litigiilor lor juridice – în anumite limite și într-o formă specifică.

1. Procedură

O cerere de asistență judiciară poate fi depusă personal sau prin poștă (Linkul se deschide într-o fereastră nouăAsistență judiciară - date de contact) la unitatea organizațională („biroul regional”) responsabil de asistența judiciară la nivelul biroului guvernamental județean (metropolitan) competent în raza căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită sau, în absența acestora, adresa de corespondență sau locul de muncă, prin completarea și semnarea unui formular (http://igazsagugyihivatal.gov.hu/dokumentumok-jogi-segitsegnyujtas) și anexarea atașamentelor necesare. Depunerea cererii este gratuită.

Printr-o decizie de autorizare (definitivă) emisă de biroul regional, persoana respectivă poate accesa ulterior serviciile oricărui avocat de serviciu (avocați, cabinete de avocatură, organizații ale societății civile) de pe lista de avocați de serviciu păstrată de Oficiu de Justiție (http://www.kimisz.gov.hu/alaptev/nepugyvedje/nevjegyzek).

Căile de atac împotriva deciziilor luate de serviciul de asistență judiciară trebuie să fie depuse în termen de 15 zile la biroul regional, dar adresate Oficiului de Justiție.

2. Formele de bază ale asistenței judiciare

A.) Sprijin pentru procedurile extrajudiciare

  • în cazul în care încă nu au fost inițiate procedurile judiciare pentru a soluționa un litigiu;
  • consiliere și/sau elaborarea de documente;
  • nu conferă dreptul de a fi reprezentat; avocatul de serviciu nu poate acționa în numele sau în locul clientului.

B.) Sprijin pentru procedurile judiciare

  • în cazul în care o cauză este deja în curs;
  • asigură reprezentare;
  • nu poate fi acordat persoanei care a săvârșit infracțiunea sau contravenția;
  • victima poate beneficia de drept de reprezentare juridică din fazele de cercetare și urmărire penală ale procedurii penale.

C.) În cazurile simple, serviciul oferă consiliere orală scurtă, fără evaluarea resurselor clientului.

3. Condiții de acordare

A.) În procedurile civile contencioase și necontencioase:

  • statul acoperă onorariile avocatului de serviciu/ale reprezentantului legal sau statul plătește în avans onorariile pentru servicii juridice pentru o perioadă de un an în cazul în care situația venitului și a bunurilor clientului îndeplinește criteriile definite prin lege;
  • statul plătește în avans onorariile pentru servicii juridice, stabilite în cadrul unei proceduri individuale de către serviciul de sprijinire a victimelor, pentru orice client care a fost victima unei infracțiuni și care îndeplinește condițiile privind veniturile și bunurile definite prin lege.

B.) În proceduri penale:

  • statul plătește în avans onorariile avocatului de serviciu/ale reprezentantului legal pentru o perioadă de un an în cazul în care situația venitului și a bunurilor clientului îndeplinește criteriile definite prin lege;
  • statul plătește în avans onorariul serviciilor juridice, stabilit în cadrul unei proceduri individuale de către serviciul de sprijinire a victimelor, pentru orice client care a fost victima unei infracțiuni și care îndeplinește condițiile privind veniturile și bunurile stabilite prin lege.

C.) Norme comune:

Clienții trebuie să facă dovada veniturilor lor și a veniturilor persoanelor care trăiesc într-o gospodărie comună prin intermediul documentelor prevăzute în Legea privind asistența judiciară.

Legea precizează cazurile în care sprijinul nu poate fi acordat, cum ar fi încheierea de contracte, cu excepția cazului în care părțile care încheie contractul solicită sprijin în comun, iar condițiile pentru sprijin sunt îndeplinite în toate privințele, sau pentru cazurile din domeniul vamal etc.

4. Date de contact

Linkul se deschide într-o fereastră nouăBirouri regionale:

Informații suplimentare detaliate cu privire la Linkul se deschide într-o fereastră nouăasistența judiciară.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 22/12/2017

Drepturi fundamentale - Malta

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini engleză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.


Instanțe naționale

Ombudsman

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Alte organizaţii

Instanţe naţionale

Adresă

First Hall Civil Court (Constitutional Jurisdiction)
Constitutional Court
Courts of Justice
Republic Street,
Valletta
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Orice persoană care consideră că oricare dintre dispozițiile articolelor 33-45 (drepturile fundamentale ale omului) din Constituție a fost, este sau riscă să fie încălcată în legătură cu persoana sa, sau o altă persoană desemnată de Prima Cameră a Tribunalului Civil (First Hall of the Civil Court) din Malta la cererea persoanei care susține aceste acuzații, poate introduce o acțiune pentru repararea prejudiciului înaintea Primei Camere a Tribunalului Civil, fără a aduce atingere niciunei alte acțiuni în aceeași materie disponibilă pe cale legală.

Doar persoana care este direct afectată în sens juridic poate introduce o acțiune în materia drepturilor omului. Aceasta este o condiție fundamentală.

Este important de subliniat că persoana în cauză trebuie să epuizeze mai întâi toate căile de atac disponibile, și anume alte mijloace corespunzătoare de reparare a prejudiciului, înainte de a introduce o acțiune pentru repararea prejudiciului înaintea Primei Camere a Tribunalului Civil, la secția „Jurisdicție constituțională”.

Prin urmare, dacă o persoană consideră că i-au fost încălcate drepturile fundamentale, aceasta trebuie să epuizeze mai întâi toate căile de atac disponibile. Dacă această primă opțiune nu are succes, atunci persoana respectivă poate introduce o acțiune înaintea Primei Camere a Tribunalului Civil (secția „Jurisdicție constituțională”). După ce Prima Cameră a Tribunalului Civil pronunță hotărârea, oricare dintre părți poate introduce o cale de atac la Curtea Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională reprezintă instanța de al doilea grad de jurisdicție. Doar în cazul în care o persoană pierde procesul în fața Curții Constituționale sau în continuare nu este de acord cu hotărârea Curții Constituționale ori nu este mulțumită de aceasta, persoana respectivă poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Atunci când o excepție de neconstituționalitate este invocată în fața unei Curți a Magistraților (Magistrate's Court), aceasta va examina dacă ridicarea excepției este neserioasă sau vexatorie. În cazul în care Curtea Magistraților decide că respectiva excepție este neserioasă sau vexatorie, nu există drept de atacare a deciziei sale. În cazul în care, dimpotrivă, excepția nu este considerată neserioasă sau vexatorie, magistratul o va trimite spre soluționare Primei Camere a Tribunalului Civil (secția „Jurisdicție constituțională”). Dacă persoana în cauză se consideră prejudiciată de hotărârea Primei Camere a Tribunalului Civil (secția „Jurisdicție constituțională”), aceasta are dreptul de a introduce o cale de atac la Curtea Constituțională, iar ulterior, în urma judecării de către Curtea Constituțională, cauza este trimisă înapoi la Curtea Magistraților.

Cererile înaintate Primei Camere a Tribunalului Civil trebuie să menționeze concis și clar faptele pe care se bazează plângerea și să indice dispoziția sau dispozițiile din Constituție care se consideră că au fost, sunt sau riscă să fie încălcate.

În cerere se va specifica, de asemenea, reparația solicitată de către reclamant, cu precizarea că instanța are dreptul legal, în cazul în care admite cererea, să acorde orice alte reparații ținând de competența sa pe care le consideră mai adecvate.

Proceduri de exercitare a unei căi de atac

În cauzele trimise Primei Camere a Tribunalului Civil, cererea este comunicată persoanei chemate în judecată fără întârziere, iar instanța fixează data ședinței de judecată în termen de opt zile lucrătoare de la data depunerii cererii sau de la data depunerii răspunsului din partea persoanei chemate în judecată în termenul prevăzut pentru aceasta sau, dacă nu se depune un răspuns, de la expirarea termenului prevăzut.

Cererea de exercitare a unei căi de atac se depune în termen de opt zile lucrătoare de la data hotărârii atacate, iar persoana chemată în judecată poate depune un răspuns scris în termen de șase zile lucrătoare de la data comunicării cererii.

Instanța care a pronunțat hotărârea atacată la Curtea Constituțională, în situații urgente, la cererea, inclusiv orală, a oricăreia dintre părți, cerere comunicată pe loc la pronunțarea hotărârii, poate scurta termenul de exercitare a unei căi de atac sau de depunere a unui răspuns. Dacă niciuna dintre părți nu exprimă pe loc o astfel de solicitare la pronunțarea hotărârii, oricare dintre părți o poate face ulterior printr-o cerere scrisă, la primirea căreia instanța care a pronunțat hotărârea, eventual după o audiere sumară a părților, poate emite ordinul solicitat.

După ce s-a programat ședința de judecată a unei cauze, instanța se asigură că, în conformitate cu administrarea corespunzătoare și adecvată a justiției, ședința de judecată și soluționarea cauzei au loc cu celeritate, iar audierile continuă în zile consecutive sau, dacă acest lucru nu este posibil, la date apropiate între ele.

În cauzele în temeiul Constituției sau al Legii privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și în cauzele care trebuie judecate cu celeritate, ședințele de judecată se programează în cursul după-amiezei pentru a nu afecta programul de lucru prestabilit al instanței, iar audierile continuă în zile consecutive până când acestea se încheie și curtea se retrage pentru deliberare.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Din 1987, orice persoană din Malta care, după ce a parcurs procedurile în fața Primei Camere a Tribunalului Civil și a Curții Constituționale din Malta, în continuare nu este de acord cu hotărârea Curții Constituționale sau nu este mulțumită de aceasta, are dreptul de sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg.

În timp ce la Curtea Constituțională poate înainta o cale de atac fie o persoană fizică, fie guvernul, Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată doar de o persoană fizică (dreptul la petiție individuală). Prin urmare, guvernul nu poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ombudsman

Adresă

Office of the Ombudsman
11, St Paul’s Street,
Valletta VLT 1210
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Instituția Ombudsmanului Parlamentar (Parliamentary Ombudsman) se bazează pe ideea protecției drepturilor persoanelor fizice și a necesității supravegherii din punct de vedere juridic a celor investiți cu putere publică. Această instituție s-a dovedit un instrument important pentru elaborarea de norme privind funcționarea administrației, precum și pentru dezvoltarea unei aplicări uniforme și corespunzătoare a legii. Fiind un funcționar al Parlamentului (Officer of Parliament), ombudsmanul completează activitatea parlamentară, supraveghind acțiunile administrației. Astfel, instituția Ombudsmanului Parlamentar întărește, de asemenea, instituția parlamentară și consolidează procesul democratic prin care Parlamentul controlează administrația.

Ombudsmanul investighează plângeri din partea cetățenilor care consideră că le-au fost încălcate drepturile economice, sociale și culturale din cauza proastei administrări generate de exercitarea greșită, intenționată sau involuntară, a puterii executive sau de comportamentul nerezonabil sau neadecvat al autorităților publice respective.

Plângerile se referă la:

  • întârzierea nejustificată și evitabilă în luarea deciziilor, în a formula un răspuns la corespondență și în a le acorda cetățenilor drepturile și beneficiile cuvenite;
  • aplicarea inechitabilă a normelor și a procedurilor și nerespectarea procedurilor corecte;
  • comportamente și practici administrative care nu corespund modului în care organismele publice au acționat în trecut în circumstanțe similare;
  • împiedicarea accesului la informații de interes direct pentru cetățeni și refuzul de a furniza informații rezonabile;
  • tratarea în mod diferit a cetățenilor aflați în aceeași situație;
  • lipsa de curtoazie a funcționarilor publici față de cetățeni;
  • erori în gestionarea problemelor cetățenilor;
  • o aplicare rigidă și inflexibilă a normelor și a procedurilor care generează inechitate;
  • neinformarea cetățenilor cu privire la eventualele lor drepturi de contestare și cu privire la modul în care pot ataca deciziile care le prejudiciază interesele;
  • nerepararea unui prejudiciu adus cetățenilor de către un organism public și lipsa de deschidere față de propunerile de a oferi despăgubiri corespunzătoare, cum ar fi prezentarea de scuze, de explicații sau plata unei compensații ex gratia, inclusiv în lipsa unor dispoziții juridice relevante în acest sens;
  • nerespectarea obligației autorităților publice de a prezenta o motivare a acțiunilor și a deciziilor lor persoanelor care sunt vizate direct de acestea;
  • lipsa unui comportament echitabil și independent și neabținerea de la orice influențe, prejudicii și tratamente preferențiale din orice motive.

Scurtă prezentare a procedurii în urma depunerii unei cereri

Primul lucru pe care îl face ombudsmanul atunci când primește o plângere este să stabilească dacă aceasta este admisibilă. În cazul în care plângerea este inadmisibilă, reclamantul este informat că ombudsmanul nu va cerceta cazul. Dimpotrivă, dacă plângerea este admisibilă, se vor efectua investigații pentru a stabili dacă s-a săvârșit un act de proastă administrare.

Pentru plângerile ajunse la Biroul Ombudsmanului se transmite o confirmare de primire în termen de 48 de ore, iar reclamanților li se comunică numele investigatorului (Investigation Officer) care îl va asista pe ombudsman în tratarea cazului lor și care le va sta la dispoziție pentru consultări. Confirmarea cuprinde, de asemenea, informații cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru tratarea plângerii.

Termenul mediu pentru investigarea unei plângeri este de 50-60 de zile lucrătoare.

În cazurile admisibile, ombudsmanul examinează mai întâi circumstanțele care au dat naștere plângerii, pentru a stabili faptele.

Ombudsmanul comunică intenția sa de a efectua investigații șefului departamentului în cauză sau, după caz, directorului executiv al organizației vizate sau primarului, dacă plângerea se referă la un consiliu local.

Ombudsmanul are dreptul de a audia și de a obține informații de la persoanele pe care le consideră relevante, precum și de a desfășura cercetările pe care le consideră necesare. Ombudsmanul are competența de a convoca și de a audia sub jurământ martori sau persoane vizate de investigație, precum și de a solicita acestora să prezinte probe.

În cazul în care o persoană convocată să prezinte probe refuză fără un motiv întemeiat să răspundă după cunoștința sa la întrebările adresate de către ombudsman sau refuză să prezinte înscrisurile solicitate, aceasta se face vinovată de infracțiune. Cu toate acestea, nicio persoană care prezintă probe în fața ombudsmanului nu poate fi obligată să răspundă la întrebări care ar putea să o incrimineze penal. Un martor are aceleași drepturi ca un martor care depune mărturie în fața unei instanțe.

În cazul unei investigații referitoare la un departament, o organizație sau un consiliu local, ombudsmanul poate, în orice moment pe parcursul sau după efectuarea acesteia, să consulte un ministru, un șef de departament, un director executiv, un primar sau orice altă persoană care solicită acest lucru sau căreia i s-a făcut o recomandare care face obiectul cercetării.

Dacă pe parcursul unei investigații sau după efectuarea acesteia, ombudsmanul consideră că există dovezi substanțiale de abuz în funcție sau proastă administrare din partea unui funcționar sau angajat al unui departament, al unei organizații sau al unui consiliu local, acesta sesizează autoritățile competente, inclusiv poliția.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Pe baza investigației, ombudsmanul își formează o opinie independentă cu privire la faptul dacă o acțiune sau decizie pe care a analizat-o:

  • pare să contravină legii;
  • a fost nerezonabilă, injustă, opresivă sau discriminatorie în mod inadecvat;
  • a fost în conformitate cu o lege sau o practică care este sau ar putea fi nerezonabilă, injustă, opresivă sau discriminatorie în mod inadecvat;
  • s-a bazat în întregime sau în parte pe o eroare de drept sau de fapt;
  • a fost greșită.

Dacă ombudsmanul este de părere:

  • că este necesar să se sesizeze autoritatea competentă pentru cercetări suplimentare sau
  • că omisiunea trebuie rectificată sau
  • că decizia trebuie anulată sau modificată sau
  • că orice practică pe care s-a bazat decizia, recomandarea, actul sau omisiunea ar trebui modificată sau
  • că orice lege pe care s-a bazat decizia, recomandarea, actul sau omisiunea trebuie revizuită sau
  • că trebuie prezentată o motivare a deciziei sau
  • că trebuie luate alte măsuri,

atunci ombudsmanul comunică opinia sa, însoțită de o motivare, departamentului, organizației sau consiliului local vizat și poate face recomandările pe care le consideră necesare. În acest caz, ombudsmanul poate solicita departamentului, organizației sau consiliului local să îi notifice, într-un termen determinat, măsurile pe care instituția în cauză propune să le ia pentru punerea în aplicare a recomandărilor sale. La finalizarea investigației, ombudsmanul trimite, de asemenea, un exemplar al raportului sau al recomandărilor sale ministrului vizat sau primarului, dacă plângerea se referă la un consiliu local.

Dacă, într-un termen rezonabil după elaborarea raportului nu s-a adoptat nicio măsură, ombudsmanul, după luarea în considerare a eventualelor observații primite din partea departamentului, a organizației sau a consiliului local, poate trimite un exemplar al raportului și al recomandărilor sale prim-ministrului, iar ulterior poate prezenta un raport asupra cazului în fața Camerei Reprezentanților (House of Representatives), după cum consideră de cuviință.

Cu excepția invocării lipsei de competență, nicio procedură sau recomandare a ombudsmanului nu poate fi contestată în instanță.

În mod normal, ombudsmanul are competența de a demara investigații și de a prezenta opinii din inițiativă proprie, ceea ce înseamnă că nu este necesară o plângere prealabilă pentru ca acesta să examineze un aspect sau un caz. Ombudsmanul are și competența de a formula recomandări administrative sau legislative. Acesta poate recomanda administrației să își schimbe modul în care tratează anumite cazuri și, de asemenea, poate recomanda modificarea legii. Decizia ombudsmanului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, însă aceasta are o forță morală și politică semnificativă, în sensul în care o instituție independentă și respectată sugerează încetarea unei anumite practici sau modificarea unei anumite legi. Prin urmare, o decizie a ombudsmanului nu are valoare în instanță și nu se poate solicita emiterea unui ordin judecătoresc de executare pentru punerea în aplicare a unei astfel de decizii.

Organisme specializate în drepturile omului

  • Ombudsman pentru drepturile copilului

Comisarul pentru copii (Commissioner for Children)

Adresă

Commissioner for Children
Centru Hidma Socjali
469, St Joseph High Rd,
Santa Venera SVR 1012
Malta

Dacă este cazul, unitatea/organul din cadrul instituției care primește cereri

Agenția Appogg

Agenția oferă un serviciu de calitate constând în furnizarea de protecție pentru copiii și adolescenții vulnerabili cu vârsta sub 18 ani care au devenit victime ale abuzului și/sau ale neglijenței sau care riscă să devină victime ale abuzului și/sau ale neglijenței.

Serviciile pentru protecția copilului cercetează sesizări primite din partea publicului larg, precum și din partea specialiștilor care lucrează cu copiii și cu familiile acestora, în orice caz în care există suspiciunea că un copil suferă sau riscă să sufere vătămări semnificative provocate de abuz fizic, sexual, emoțional și/sau neglijență.

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Plângerile în materie familială privesc aspecte referitoare la separarea soților și custodia copiilor. În cadrul unor astfel de proceduri, vocea copilului este arareori auzită. Având în vedere că hotărârea instanței va avea un impact fundamental asupra vieții copilului, este esențial ca opiniile acestuia să fie luate în considerare în mod corespunzător.

Plângerile în materie de educație se referă la echipamente de construcție periculoase situate în apropierea școlilor sau la starea unora dintre microbuzele utilizate pentru transportul școlarilor.

Plângerile privind hotărâri judecătorești vizează aspecte legate de întreținerea și custodia copiilor, părinții contestând adesea hotărâri judecătorești, pe care le consideră părtinitoare și vătămătoare pentru copii.

Plângerile privind înscrierea copiilor în cluburi se referă la exploatarea de către cluburi a copiilor, aceștia neavând posibilitatea de a participa la activități sportive și de a beneficia de pe urma acestora. Plângerile privind starea din ce în ce mai deteriorată a terenurilor de joacă exprimă preocupări cu privire la siguranța copiilor care le folosesc.

Plângeri privind abuzuri.

Scurtă descriere a procedurii ulterioare depunerii unei plângeri

Comisarul poate desfășura o cercetare în orice scop legat de exercitarea atribuțiilor sale fie pe baza unei plângeri în scris înaintate de orice persoană, fie din inițiativă proprie. Cu toate acestea, comisarul nu poate desfășura cercetări cu privire la conflicte specifice, individuale între un copil și părinții sau tutorii acestuia, inclusiv aspecte privitoare la exercitarea răspunderii părintești sau orice alt aspect care ține de competența unei instanțe; într-un astfel de caz, comisarul va comunica reclamantului motivarea refuzului.

În cazul în care ia decizia de a cerceta o plângere, comisarul notifică reclamantului decizia de începere a cercetării și informează departamentul, agenția sau entitatea vizată despre intenția sa de a efectua cercetări.

Comisarul poate sfătui reclamantul să solicite reparații pe toate căile administrative sau judiciare disponibile.

În scopul cercetării, comisarul poate solicita oricărei persoane care deține înscrisuri sau informații relevante pentru cercetare să prezinte înscrisurile și/sau să furnizeze informațiile în scris și/sau să se prezinte la o dată și într-un loc precizate pentru a oferi informații sunt jurământ.

Comisarul poate convoca martori și are competența de a audia sub jurământ orice persoană vizată de cercetare, precum și de a solicita acesteia să furnizeze informațiile relevante. Cu toate acestea, nicio persoană nu poate fi obligată să furnizeze informații sau să prezinte înscrisuri pe care nu ar fi obligată să le furnizeze sau să le prezinte în cadrul procedurilor în materie civilă sau penală în fața unei instanțe judecătorești.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

În cazul în care comisarul constată, în cursul cercetării, că acțiunea unei persoane contravine sau ar putea să contravină unei legi penale, comisarul raportează imediat acest fapt Procurorului General (Attorney General).

Comisarul elaborează și publică un raport de prezentare a constatărilor pentru fiecare cercetare oficială, care conține orice recomandări pe care le consideră necesare și eficace.

Comisarul poate face recomandări privind acțiunile care trebuie întreprinse de alte persoane sau organisme, după cum este oportun sau util, și poate publica recomandările dacă consideră necesar, fără a dezvălui identitatea persoanei la care se referă raportul.

În cazurile în care comisarul decide să facă recomandări, se elaborează un raport cu precizarea motivării recomandărilor, iar un exemplar al raportului este comunicat fiecărei persoane sau fiecărui organism căruia i se adresează recomandările.

Dacă se constată că o anumită persoană sau un anumit organism nu respectă dispozițiile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de Malta, comisarul poate face recomandări sub forma unui aviz în care își exprimă opinia cu privire la modul în care nu au fost respectate prevederile convenției și acțiunile care trebuie întreprinse pentru asigurarea conformității cu acestea.

În cazul în care se consideră necesar, comisarul poate efectua o evaluare a impactului asupra copilului pentru orice decizie sau propunere de politică ce vizează copiii. De asemenea, Comisarul poate publica respectivele evaluări ale impactului asupra copilului.

  • Organism de promovare a egalităţii

Comisia națională pentru promovarea egalității (National Commission for the Promotion of Equality)

Adresă

Flat 4, Gattard House,
National Road,
Blata l-Bajda
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Orice persoană care consideră că este victimă a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică poate depune o plângere la Comisia națională pentru promovarea egalității.

Comisia tratează plângeri privind discriminarea pe criterii de sex sau responsabilități familiale, și anume:

  • acordarea unui tratament mai puțin favorabil, în mod direct sau indirect, bărbaților și femeilor în funcție de sexul sau responsabilitățile familiale ale acestora;
  • tratarea mai puțin favorabilă a unei femei din cauză că este sau ar putea fi însărcinată sau că a născut;
  • tratarea mai puțin favorabilă a femeilor și a bărbaților din cauză că au copii, au responsabilități familiale sau din orice alt motiv legat de sexul acestora;
  • orice tratament bazat pe o prevedere, un criteriu sau o practică care ar plasa persoanele de un sex într-un anumit dezavantaj față de persoanele de celălalt sex, cu excepția cazului în care prevederea, criteriul sau practica sunt adecvate și necesare și pot fi justificate de factori obiectivi, fără nicio legătură cu sexul acestora.

De asemenea, comisia tratează plângeri privind discriminarea în încadrarea în muncă, și anume, discriminarea directă sau indirectă a unei persoane prin criteriile de angajare sau prin termenii și condițiile în care este oferit un loc de muncă sau prin modul de stabilire a persoanelor care urmează să fie concediate.

Alte plângeri se referă la discriminarea unei persoane în acordarea oricăror facilități din partea băncilor, a instituțiilor financiare sau a companiilor de asigurări.

Discriminarea soției/soțului lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, fără statut de angajat sau de partener, dar care participă la activitățile lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și îndeplinesc sarcini similare sau auxiliare celor ale soțului/soției.

Discriminarea unei persoane în ceea ce privește accesul la orice curs, formare sau orientare profesională, acordarea de sprijin educațional pentru studenți și stagiari, selectarea și punerea în aplicare a planurilor de învățământ și evaluarea competențelor și a cunoștințelor studenților și ale stagiarilor.

Plângeri privind hărțuirea sexuală, care constă în supunerea unei persoane la un act de intimitate fizică sau solicitarea de favoruri sexuale de la o altă persoană sau supunerea unei alte persoane la orice act sau comportament cu conotații sexuale, inclusiv cuvinte rostite, gesturi sau producerea, afișarea sau difuzarea de cuvinte scrise, fotografii sau alte materiale în cazul în care actele, cuvintele sau comportamentele sunt nesolicitate de persoana căreia îi sunt adresate și ar putea fi considerate în mod rezonabil drept jignitoare, umilitoare sau intimidante de persoana căreia îi sunt adresate.

Discriminare în ceea ce privește publicarea sau prezentarea oricăror anunțuri sau oferte de angajare în care se solicită persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă informații referitoare la viața privată sau la proiectele familiale.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Comisia poate iniția cercetări în orice chestiune care implică un act sau o omisiune care ar putea să contravină legii, la primirea unei plângeri în scris din partea persoanelor care susțin că sunt victime ale discriminării.

Orice caz adus în atenția comisiei spre cercetare este gestionat în mod confidențial.

Pentru fiecare plângere se emite confirmare de primire în scris.

Subcomisia pentru plângeri din cadrul comisiei se întrunește pentru a discuta plângerile primite și se adresează părților împotriva cărora s-au depus plângeri, informându-le despre acuzațiile aduse și solicitându-le să își prezinte propria versiune asupra faptelor.

Pentru a contribui la desfășurarea cercetărilor, pot avea loc interviuri față în față.

De asemenea, comisia poate să convoace ambele părți și să acționeze ca mediator în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru toți cei implicați, cu condiția consimțământului ambelor părți.

Comisia națională pentru promovarea egalității depune toate eforturile pentru a asigura că fiecare plângere este tratată în cel mai scurt termen posibil.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurii

După efectuarea cercetării, comisia poate respinge plângerea.

În cazul în care constată că plângerea se susține, iar acțiunea care face obiectul plângerii constituie infracțiune, comisia prezintă un raport Comisarului Poliției (Commissioner of Police), pentru ca acesta din urmă să întreprindă măsuri.

În cazul în care acțiunea care face obiectul plângerii nu constituie infracțiune, comisia solicită persoanei împotriva căreia s-a depus plângerea să remedieze situația și joacă rolul de mediator între reclamant și persoana respectivă pentru soluționarea litigiului.

În cazul unei presupuse discriminări a unei persoane de către o altă persoană, comisia poate înainta ea însăși cauza instanței civile competente sau Tribunalului Muncii (Industrial Tribunal) spre soluționare.

  • Organism de protecţie a datelor

Comisarul pentru protecția datelor (Data Protection Commissioner)

Adresă

Office of the Information and Data Protection Commissioner
Airways House, Second Floor
High Street,
Sliema SLM 1549
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Protecția datelor a dobândit o importanță deosebită întrucât autoritățile administrative colectează în cadrul activității lor cantități imense de informații cu caracter personal. Este acceptat faptul că autoritățile publice au anumite obligații în ceea ce privește informațiile pe care le colectează. Aceste obligații au drept obiectiv să asigure un echilibru între, pe de o parte, libertatea fiecăruia de a oferi, a primi și a comunica informații ca parte a dreptului la libertatea de expresie, care este un drept fundamental al omului, și, pe de altă parte, dreptul fiecăruia la respectarea vieții private și de familie.

Comisarul cercetează plângeri cu privire la:

  • date cu caracter personal care nu sunt prelucrate corect și legal;
  • date cu caracter personal care nu sunt prelucrate în conformitate cu bunele practici;
  • date cu caracter personal colectate în scopuri nelegitime;
  • date cu caracter personal prelucrate în scopuri incompatibile cu cele în care au fost colectate informațiile;
  • comunicații nesolicitate în scopuri de marketing direct cunoscute sub denumirea comună de „spam”;
  • transferarea de date cu caracter personal către o țară terță fără a se respecta dispozițiile Legii privind protecția datelor.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Pentru desfășurarea cercetării, comisarul are dreptul de a obține acces la datele cu caracter personal care au fost prelucrate, precum și la informații și documente privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Comisarul consultă părțile terțe care ar putea fi afectate în mod direct de cercetări.

Comisarul poate convoca orice persoană să se prezinte în fața sa pentru a face declarații și a prezenta înscrisuri.

Comisarul dispune de aceleași puteri de a pătrunde în incinte și de a efectua percheziții precum cele acordate poliției judiciare prin legea aplicabilă la momentul respectiv. Prin urmare, dacă este cazul, comisarul poate efectua percheziții în incintele vizate de plângere.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Comisarul poate iniția proceduri judiciare civile în cazurile în care se constată o încălcare sau o tentativă de încălcare a dispozițiilor Legii privind protecția datelor.

Comisarul informează autoritățile publice competente cu privire la orice infracțiune penală constatată în cursul cercetărilor.

Comisarul poate dispune blocarea, ștergerea sau distrugerea datelor, poate impune o interdicție de prelucrare temporară sau definitivă sau poate adresa un avertisment sau o mustrare operatorului de date.

În cazul în care comisarul nu poate obține informații suficiente pentru a concluziona că prelucrarea datelor cu caracter personal este legală, acesta poate interzice operatorului de date cu caracter personal să prelucreze date cu caracter personal în orice alt mod în afară de stocarea acestora.

În cazul în care comisarul concluzionează că datele cu caracter personal au fost sau ar putea fi prelucrate în mod ilegal, acesta poate dispune rectificarea, iar dacă nu se efectuează rectificarea sau în caz de urgență, acesta poate interzice operatorului de date cu caracter personal să continue prelucrarea datelor cu caracter personal în orice alt mod în afară de stocarea acestora.

În cazul în care operatorul de date cu caracter personal nu pune în aplicare măsuri de securitate, comisarul îi poate impune o amendă administrativă, iar dacă operatorul nu o execută, comisarul poate iniția proceduri de executare împotriva acestuia.

O astfel de amendă administrativă este plătibilă comisarului ca creanță civilă și constituie un titlu executoriu, ca și cum plata amenzii ar fi fost stabilită printr-o hotărâre a unei instanțe civile.

În cazul în care comisarul decide că datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal, acesta dispune prin ordin scris ștergerea datelor cu caracter personal de către operatorul de date.

Pe de altă parte, în cazul în care operatorul de date cu caracter personal se simte prejudiciat de o decizie a comisarului, operatorul, în termen de 15 zile de la primirea notificării, poate solicita Curții de Apel (Court of Appeal) revocarea ordinului comisarului.

Orice persoană afectată de o decizie a comisarului are dreptul de o ataca în scris la instanța de recurs pentru protecția datelor (Data Protection Appeals Tribunal), în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei respective.

  • Alte organisme specializate

Comisia națională pentru persoanele cu dizabilități (National Commission Persons with Disability)

Adresă

National Commission Persons with Disability
Bugeja Institute,
Braille Street,
Santa Venera SVR 1619

Dacă este cazul, unitatea/organul din cadrul instituției care primește cereri

Unitatea pentru respectarea egalității de șanse (Equal Opportunities Compliance Unit)

Comisia națională pentru persoanele cu dizabilități a înființat, în cadrul secretariatului său, Unitatea pentru respectarea egalității de șanse, care are misiunea de a promova egalitatea de șanse și de a pune în aplicare dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (persoane cu dizabilități), investigând, prin urmare, acte de discriminare pe criterii de dizabilitate.

  • Unitatea furnizează consiliere și informații în domeniu.
  • Susține persoanele cu dizabilități în dobândirea drepturilor acestora în temeiul Legii privind egalitatea de șanse.
  • Acționează pentru modificarea politicii și a practicii și pentru creșterea gradului de conștientizare, astfel încât persoanele cu dizabilități să beneficieze de un tratament mai echitabil.
  • Înregistrează și investighează presupuse acte de discriminare pe criterii de dizabilitate, negociază soluții echitabile și, doar ca ultim resort, înaintează cazurile spre soluționare în instanță.

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Persoanele cu dizabilități și familiile acestora încep să își cunoască din ce în ce mai bine drepturile. Comisia depune toate eforturile pentru a identifica, a investiga și a soluționa plângerile depuse de persoanele cu dizabilități.

Tipurile de cereri primite de comisie se referă la:

  • solicitări de reducere a programului de muncă;
  • cereri de angajare a unui persoane care să acorde asistență în procesul de învățare;
  • plângeri cu privire la lipsa unui mijloc de transport accesibil către școală;
  • plângeri cu privire la neasigurarea unei căi de acces în biserici, teatre, cluburi de zi, toalete, filiale bancare, hoteluri, magazine, restaurante, lipsa rampelor de acces, trotuare inaccesibile;
  • plângeri privind intimidarea persoanelor cu dizabilități;
  • plângeri cu privire la lipsa facilităților în lifturi;
  • plângeri cu privire la lipsa serviciilor de închiriere auto pentru autovehicule cu acționare manuală;
  • plângeri cu privire la lipsa facilităților de cazare adecvate;
  • asigurări de călătorie discriminatorii.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Comisia poate iniția investigații din proprie inițiativă în orice chestiune care implică un act presupus ilegal în temeiul oricăreia dintre dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (persoane cu dizabilități).

De asemenea, comisia poate iniția investigații la primirea unei plângeri în scris în care se afirmă că o persoană ar fi săvârșit un act ilegal în temeiul oricăreia dintre dispozițiile Legii privind egalitatea de șanse (persoane cu dizabilități).

O astfel de plângere poate fi înaintată comisiei de către orice persoană care a fost victima actului respectiv sau de către orice persoană care are calitatea de părinte, tutore legal sau membru de familie al unei persoane cu o dizabilitate mintală.

În cazul în care persoana care dorește să depună o plângere are nevoie de asistență pentru a formula plângerea oral sau în scris, comisia furnizează persoanei respective asistența corespunzătoare.

La primirea unei plângeri scrise, se trimite o confirmare de primire. Unitatea examinează plângerea și, dacă aceasta nu se justifică, informează în scris reclamantul, menționând eventuale mijloace de reparație alternative.

În cazul în care plângerea se justifică și a avut loc o discriminare prima facie, unitatea investighează plângerea.

Unitatea trimite reclamantului un aviz privind plângerea, solicitând informații suplimentare. Acestea ajută unitatea să ajungă la o concluzie preliminară.

Reclamantului i se solicită să prezinte o propunere, însoțită de un calendar, în care să prezinte cum și când ar trebui puse în aplicare modificările necesare pentru eliminarea discriminării.

Unitatea utilizează proceduri de mediere pentru a negocia o soluție rapidă și echitabilă.

Dacă toate acestea dau greș, comisia are obligația de a iniția proceduri judiciare prin intermediul Centrului de Arbitraj (Arbitration Centre) sau în fața instanțelor.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

În urma investigațiilor, comisia poate lua măsurile legale corespunzătoare.

În cazul unei presupuse discriminări săvârșite de o persoană la adresa altei persoane, comisia poate înainta ea însăși cauza Primei Camere a Tribunalului Civil. Cu toate acestea, trimiterea cauzei în instanță nu împiedică persoana care are un interes legal să invoce discriminarea să introducă o acțiune în justiție, inclusiv o acțiune în despăgubiri.

Comisia depune eforturi pentru găsirea de soluții amiabile.

Comisia pentru refugiați (Refugee Commission) și Consiliul de recurs pentru refugiați (Refugee Appeals Board)

Adresă

Malta Emigrants’ Commission
Dar l-Emigrant,
Castille Place,
Valletta
Malta

Comisia pentru refugiați este o organizație neguvernamentală, non-profit, pe bază de voluntariat, care a fost creată pentru a ajuta și a proteja persoanele aflate în dificultate, oferindu-le în mod gratuit servicii, consiliere și protecție.

Toți cei afectați de migrație, inclusiv imigranți, refugiați și turiști, au acces la serviciile acestei comisii.

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Principala responsabilitate a Biroului Comisarului pentru refugiați (Office of the Refugee Commissioner) este aceea de a primi, a prelucra și a soluționa cereri de azil, astfel cum se prevede în Legea privind refugiații. Obiectivul fundamental al biroului este de a asigura un proces de stabilire a eligibilității pe deplin independent, echitabil, eficient și rapid, garantând în același timp cea mai bună calitate posibilă în ceea ce privește audierea, analiza și soluționarea cererilor.

Solicitanții de azil din centrele de cazare își pot înregistra cererea la Comisarul pentru refugiați, prin completarea unui formular cunoscut drept „chestionar preliminar”. Formularul este pus la dispoziția imigranților în centrele închise, împreună cu informațiile relevante care le sunt furnizate cu privire la dreptul de a solicita protecție internațională.

Chestionarul preliminar este disponibil în mai multe limbi pentru a facilita completarea acestuia de către imigranți.

Personalul din cadrul Biroului Comisarului pentru refugiați oferă resortisanților țărilor terțe informații referitoare la procedura de azil și le aduce la cunoștință drepturile și obligațiile care le revin pe durata întregului proces. Pentru a completa corect chestionarul preliminar, solicitanții de azil sunt asistați, de asemenea, de interpreți puși la dispoziție de Biroul Comisarului.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

La primirea unui formular oficial prin care se solicită recunoașterea statutului de refugiat, biroul organizează interviuri cu solicitanții. Interviurile sunt efectuate de personalul din cadrul Biroului Comisarului pentru refugiați cu asistența, dacă este necesar, a interpreților.

Solicitantului de azil i se amintesc drepturile și obligațiile care îi revin conform legii, inclusiv dreptul de a consulta Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Solicitanților li se oferă facilitățile necesare și oportunitatea de a-și prezenta în întregime cazul, de a-l susține cu mărturiile și înscrisurile disponibile și de a oferi explicații corespunzătoare pentru toate motivele prezentate în solicitarea lor.

Comisarul pentru refugiați analizează mai întâi dacă solicitantul îndeplinește criteriile pentru a fi recunoscut drept refugiat conform legii. Pentru persoanele care nu se dovedesc eligibile pentru a beneficia de protecție ca refugiat, biroul analizează în continuare dacă solicitantul îndeplinește criteriile pentru a beneficia de protecție subsidiară, conform legii.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Recomandările formulate în fiecare caz în parte de Comisarul pentru refugiați sunt transmise Ministerului pentru Afaceri Interne. Solicitanții primesc un exemplar al recomandării, însoțit de un memoriu confidențial conținând motivarea care stă la baza recomandării. În cazul unui aviz negativ, solicitanții sunt informați, de asemenea, cu privire la dreptul lor de a introduce o cale de atac împotriva recomandării la Consiliul de recurs pentru refugiați și la procedura care trebuie urmată în acest scop.

Biroul Comisarului pentru refugiați poate recomanda două tipuri de protecție, și anume statutul de refugiat și protecția subsidiară.

În cazul în care Comisarul pentru refugiați decide că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a acorda unui solicitant de azil statutul de refugiat, acesta poate recomanda ministrului acordarea protecției subsidiare. Aceasta se aplică solicitanților de azil respinși care, dacă s-ar întoarce în țara de origine, s-ar confrunta cu un risc real de a suferi vătămări grave.

Comisarul își menține această recomandare inclusiv în cazurile în care riscul real de a suferi vătămări grave apare după ce s-a luat o decizie de neacordare a protecției subsidiare.

De asemenea, Biroul Comisarului pentru refugiați poate recomanda Ministerului pentru Afaceri Interne un alt regim de protecție, și anume protecția umanitară temporară. Aceasta este o procedură administrativă care se aplică în cazuri speciale și extraordinare, atunci când solicitanții nu se dovedesc eligibili pentru a li se acorda statutul de refugiat sau pentru a beneficia de protecție subsidiară, dar, cu toate acestea, se consideră că solicitanții respectivi au nevoie de protecție din anumite motive umanitare speciale.

Alte organizaţii

Victim Support Malta

Adresă

Victim Support Malta
Dun Guzepp Gonzi Street,
Tarxien TXN 1633
Malta

Scurtă prezentare a tipului de cereri primite de instituție

Organizația Victim Support Malta a fost înființată în iunie 2004 și a devenit oficial o fundație în iulie 2006. Aceasta se ocupă de victimele tuturor tipurilor de infracțiuni, mergând de la violență domestică și hărțuire sexuală până la răpire.

Victim Support Malta are următoarele obiective:

  • colectarea și gestionarea de informații procedurale cu privire la sistemul penal și la cel terapeutic;
  • colaborarea în rețea cu agenții din domeniu și furnizarea, astfel, a unui serviciu de orientare și consiliere în instanță pentru victime și martori în relațiile acestora cu sistemele sus menționate;
  • consilierea victimelor infracțiunilor și a martorilor în instanță și monitorizarea necesităților acestora;
  • încurajarea și acordarea de asistență persoanelor fizice și organizațiilor pentru a efectua studii profesioniste privind sistemul de justiție penală și anumite aspecte legate de infracționalitate.

Scurtă prezentare a procedurii ulterioare depunerii unei cereri

Victimele oricărui tip de infracțiune care contactează Victim Support Malta sunt puse imediat în legătură cu coordonatorul (the Coordinator). Odată stabilită legătura între coordonator și victima unei infracțiuni, se efectuează o evaluare inițială rapidă. Aceasta are rolul de a permite coordonatorului să poată estima gravitatea cazului. Numele și datele de contact ale victimei sunt consemnate, de regulă, pentru a fi utilizate ulterior.

În urma acestei scurte conversații, coordonatorul transmite cazul unuia dintre voluntari. Aceștia sunt membri ai publicului larg care au urmat un modul de formare specializată cu durata de patru până la șase săptămâni, în scopul de a furniza informații și de a acorda sprijin victimelor infracțiunilor.

Voluntarul căruia i se atribuie cazul ia legătura cu victima infracțiunii cât mai repede posibil și programează o întâlnire inițială în funcție de disponibilitatea tuturor celor implicați. În cadrul întâlnirii, voluntarul va colecta suficiente informații din partea victimei pentru a elabora un plan de acțiune. Victimei i se va solicita să semneze un formular de acordare a consimțământului pentru continuarea procedurii.

Scurtă prezentare a rezultatelor posibile ale procedurilor

Planul de acțiune preliminar este analizat apoi de către voluntar și coordonator, stabilindu-se o strategie. Victima este informată în mod corespunzător. Din acest moment, voluntarul rămâne în contact constant și regulat cu victima pe parcursul întregului proces de remediere a efectelor cauzate de infracțiune.

Toate acțiunile întreprinse de Victim Support Malta se desfășoară sub controlul directorului, care monitorizează activitatea și rezultatele.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 16/10/2012

Drepturi fundamentale - Ţările de Jos

Capitolul 1 din Constituție definește drepturile fundamentale. Acestea sunt drepturile care conferă cetățenilor libertatea de a-și duce traiul fără interferențe din partea statului. De asemenea, Constituția stabilește drepturile legate de participarea la viața socială și politică. Printre drepturile fundamentale se numără libertatea de exprimare, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul de vot și dreptul la egalitate de tratament.


Există două tipuri de drepturi fundamentale:

  • Drepturi fundamentale „clasice”: drepturi civile și politice. Acestea includ dreptul de vot, libertatea de exprimare, dreptul la viață privată, libertatea religioasă și interzicerea discriminărilor.
  • Drepturi fundamentale „sociale”: drepturi economice, sociale și culturale. Acestea includ dreptul la locuință, la securitate socială, la asistență medicală și la educație.

În general, drepturile fundamentale sociale nu pot fi puse în aplicare de instanțele judecătorești, spre deosebire de drepturile fundamentale clasice. Astfel, un cetățean poate introduce o acțiune în justiție în cazul în care o autoritate municipală intenționează să interzică în mod nejustificat o manifestație.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 14/05/2018

Drepturi fundamentale - Polonia


Instanțe naționale

În temeiul Constituției poloneze (’Konstytucja Rzeczypospolitej Polskiej’Konstytucja Rzeczypospolitej Polskiej’), orice persoană are dreptul la un proces echitabil și public, fără întârzieri nejustificate, în fața unei instanțe competente, independente și imparțiale. Aceasta înseamnă că litigiile referitoare la exercitarea drepturilor și libertăților garantate de dreptul național pot fi aduse în fața instanțelor naționale. Cauzele legate de dreptul civil, dreptul familiei și al minorilor, dreptul muncii și dreptul securității sociale, dreptul comercial, legislația privind falimentul, dreptul penal și dreptul penitenciar sunt examinate de instanțele de drept comun. Instanțele administrative monitorizează legalitatea acțiunilor întreprinse de autorități. Instanțele militare administrează actul de justiție în cadrul Forțelor Armate Poloneze, în limitele domeniului de aplicare prevăzut de legislația națională, precum și, în cazurile prevăzute de lege, cu privire la persoanele care nu sunt membre ale Forțelor Armate Poloneze.

Instanțele ordinare, administrative și militare operează în conformitate cu principiul acțiunii pe două niveluri, conform căruia o parte care este nemulțumită de modul în care a fost soluționată o cauză de către o instanță judecătorească poate formula o cale de atac împotriva hotărârii respective în fața unei instanțe superioare.

În plus, Constituția poloneză acordă fiecărei persoane ale cărei drepturi sau libertăți constituționale au fost încălcate dreptul de a depune o plângere constituțională la Curtea Constituțională (Trybunał Konstytucyjny). Această plângere poate fi întocmită numai de către un avocat pledant („adwokat”) sau un avocat consultant („radca prawny”) [excepție fac judecătorii („Linkul se deschide într-o fereastră nouăsędziowie”), procurorii („prokuratorzy”), avocații pledanți („adwokaci”), avocații consultanți („radcowie prawni”), notarii („notariusze”) sau profesorii ori doctorii în drept care se reprezintă pe ei-înșiși] și nu face obiectul taxelor judiciare. Plângerile pot viza un instrument de reglementare pe baza căruia o instanță sau o autoritate publică a pronunțat o hotărâre definitivă privind drepturile, libertățile sau îndatoririle prevăzute în Constituție.

INSTITUȚIILE NAȚIONALE PENTRU DREPTURILE OMULUI

Ombudsmanul („Rzecznik Praw Obywatelskich”)

Adresa: Aleja Solidarności 77, 00-090 Varșovia

Rolul Ombudsmanului este de a proteja drepturile și libertățile persoanelor și cetățenilor astfel cum sunt menționate în Constituție și în alte instrumente de reglementare.

Orice persoană are dreptul de a se adresa Ombudsmanului pentru a solicita asistență în cazurile care implică protecția drepturilor sau a libertăților sale care au fost încălcate de către autorități.

Cererile adresate Ombudsmanului nu implică cheltuieli.

După examinarea cererii, Ombudsmanul poate:

  • să preia cazul;
  • să indice căile de atac aflate la dispoziția solicitantului;
  • să transmită cazul organismului competent;
  • să refuze preluarea cazului.

Atunci când preia un caz, Ombudsmanul poate:

  • să efectueze el însuși investigația;
  • să solicite autorităților competente să examineze cazul sau o parte a acestuia;
  • să solicite Seimului (camera inferioară a Parlamentului polonez) să însărcineze Biroul Suprem de Audit („Najwyższa Izba Kontroli”) cu efectuarea unui audit în vederea examinării cazului respectiv sau a unei părți a acestuia.

În timpul derulării procedurilor sale, Ombudsmanul are dreptul:

  • să examineze orice caz la fața locului (inclusiv fără preaviz);
  • să solicite clarificări și prezentarea dosarelor în oricare caz instrumentat de autoritățile în cauză;
  • să solicite informații privind progresele înregistrate în legătură cu un caz instrumentat de instanțe, parchet și alte agenții de aplicare a legii și să solicite ca dosarele să fie prezentate Biroului Ombudsmanului, pentru a fi examinate, după încheierea procedurilor și pronunțarea deciziei;
  • să solicite avize ale experților și alte avize.

După examinarea unui caz, Ombudsmanul poate:

  • se explice reclamantului că nu a avut loc nicio încălcare a drepturilor și a libertăților;
  • să invite autoritatea, organizația sau instituția a cărei acțiune a stat la originea încălcării drepturilor și libertăților să remedieze încălcarea în cauză, iar ulterior să monitorizeze punerea în aplicare a recomandărilor;
  • să solicite ca autoritatea care supraveghează organismul în cauză să aplice măsurile prevăzute de lege;
  • să solicite instituirea de proceduri și să ia parte la procedurile civile pendinte;
  • să solicite ca procurorul competent să instituie proceduri precontencioase în cazurile care implică infracțiuni anchetate ex officio;
  • să solicite instituirea de proceduri administrative, să depună plângeri la instanța administrativă și să ia parte la aceste proceduri;
  • să prezinte o moțiune pentru sancțiuni și, de asemenea, o moțiune pentru anularea deciziei definitive în cazurile care implică infracțiuni minore;
  • să introducă o acțiune sau o plângere în casație împotriva unei hotărâri definitive.

În cazul în care Ombudsmanul consideră că este necesară modificarea sau adoptarea unui instrument de reglementare a drepturilor și libertăților, acesta poate formula o solicitare în acest sens către autoritățile competente.

ORGANISME SPECIALIZATE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI

Ombudsmanul pentru copii („Rzecznik Praw Dziecka”)

Adresa: Przemysłowa 30/32, 00-450 Varșovia

Activitatea Ombudsmanului pentru copii vizează protecția drepturilor copilului, inclusiv:

  • dreptul la viață și la asistență medicală;
  • dreptul la creștere în cadrul unei familii;
  • dreptul la condiții de viață decente;
  • dreptul la educație;
  • drepturile copiilor cu handicap;
  • protecția copiilor împotriva tuturor formelor de violență, cruzime, exploatare, demoralizare, neglijență și alte rele tratamente.

Orice persoană are dreptul de a se adresa Ombudsmanului pentru copii în scopul de a solicita asistență în cazurile legate de protecția drepturilor sau a intereselor unui copil.

Cererile adresate Ombudsmanului pentru copii sunt gratuite.

În timpul derulării procedurilor sale, Ombudsmanul pentru copii poate:

  • să examineze orice caz la fața locului (inclusiv fără preaviz);
  • să solicite ca organismele în cauză să furnizeze clarificări sau informații sau să pună la dispoziție dosarele;
  • să solicite avize ale experților și alte avize.

După examinarea unui caz, Ombudsmanul pentru copii poate:

  • să solicite organismelor competente să ia măsuri în beneficiul copilului;
  • să solicite instituirea unor măsuri disciplinare sau impunerea unor sancțiuni disciplinare în cazul în care se constată că organismul în cauză a încălcat drepturile sau interesele copilului;
  • să participe la procedurile desfășurate în fața Curții Constituționale care au fost instituite la solicitarea Ombudsmanului sau în cazurile de plângeri constituționale care au un impact asupra drepturilor copiilor;
  • să prezinte moțiuni Curții Supreme („Sąd Najwyższy”) pentru soluționarea divergențelor în interpretarea reglementărilor legale care privesc drepturile copiilor;
  • să introducă o acțiune sau o plângere în casație;
  • să solicite instituirea de proceduri și să ia parte la procedurile civile pendinte;
  • să participe la procedurile în care sunt implicați minori;
  • să solicite ca procurorul competent să instituie proceduri precontencioase în cazurile care implică infracțiuni;
  • să solicite instituirea de proceduri administrative, să depună plângeri la instanța administrativă și să ia parte la aceste proceduri;
  • să prezinte o moțiune pentru sancțiuni în cazurile care implică infracțiuni minore.

În cazul în care Ombudsmanul pentru copii consideră că este necesară modificarea sau adoptarea unui instrument de reglementare a drepturilor copiilor, acesta poate formula o solicitare în acest sens către autoritățile competente.

Ombudsmanul pacienților („Rzecznik Praw Pacjenta”)

Adresa: Młynarska 46, 01-171 Varșovia

Ombudsmanul pacienților este organismul competent pentru protejarea drepturilor pacienților.

Orice persoană are dreptul să se adreseze Ombudsmanului pacienților pentru a solicita asistență în cazul în care au fost încălcate drepturile unui pacient.

Cererile adresate Ombudsmanului pacienților sunt gratuite.

După examinarea cererii, Ombudsmanul pacienților poate:

  • să preia cazul;
  • să indice căile de atac aflate la dispoziția solicitantului;
  • să transmită cazul organismului competent;
  • să refuze preluarea cazului.

Atunci când preia un caz, Ombudsmanul pacienților poate:

  • să efectueze el însuși investigația;
  • să solicite autorităților competente să examineze cazul sau o parte a acestuia.

În timpul derulării procedurilor sale, Ombudsmanul are dreptul:

  • să examineze orice caz la fața locului (inclusiv fără preaviz);
  • să solicite clarificări și prezentarea dosarelor în oricare caz instrumentat de autoritățile în cauză;
  • să solicite informații privind progresele înregistrate într-un caz instrumentat de instanțe, parchet și alte agenții de aplicare a legii și să solicite ca dosarele să fie prezentate Biroului Ombudsmanului pacienților, pentru inspecție, după încheierea procedurilor și pronunțarea deciziei;
  • să solicite avize ale experților și alte avize.

După examinarea unui caz, Ombudsmanul poate:

  • să explice reclamantului că nu a existat nicio încălcare a drepturilor pacientului;
  • să invite autoritatea, organizația sau instituția despre a cărei acțiune s-a constatat că încalcă drepturile pacienților să remedieze încălcarea în cauză;
  • să solicite autorității care supraveghează organismul menționat anterior să aplice măsurile prevăzute de lege;
  • să solicite instituirea de proceduri și să ia parte la procedurile civile pendinte.

În cazul în care Ombudsmanul pacienților consideră că este necesară modificarea sau adoptarea unui instrument de reglementare a drepturilor pacienților, acesta poate formula o solicitare în acest sens către autoritățile competente.

Inspectorul General pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal („Generalny Inspektor Ochrony Danych Osobowych”)

Adresa: Stawki 2, 00-193 Varșovia

Inspectorul general este organismul competent pentru protecția datelor cu caracter personal.

În cazul în care au fost încălcate dispozițiile Legii privind protecția datelor („ustawa o ochronie danych osobowych”), persoanele vizate pot depune o plângere la Inspectorul General.

Procedurile administrative derulate de inspectorul general constau în examinarea procesului de prelucrare a datelor cu caracter personal ale reclamantului.

Atunci când derulează procedurile, inspectorul general, inspectorul general adjunct și personalul autorizat au dreptul:

  • să intre în incintele în care se află sistemul de evidență a datelor și, de asemenea, în incintele în care sunt prelucrate datele și să efectueze controalele necesare;
  • să solicite clarificări și să convoace și să interogheze persoane fizice pentru a stabili faptele;
  • să verifice toate documentele și datele care sunt direct legate de chestiunile care fac obiectul inspecției și să obțină copii ale acestora;
  • să inspecteze echipamentele, mijloacele mass-media și sistemele informatice utilizate pentru prelucrarea datelor;
  • să solicite avize ale experților și alte avize.

După desfășurarea procedurilor, inspectorul general - în cazurile în care se constată că reglementările au fost încălcate - emite o decizie prin care se dispune restabilirea conformității, inclusiv:

  • eliminarea neregulilor;
  • completarea, actualizarea sau rectificarea datelor cu caracter personal, punerea acestora la dispoziție sau abținerea de la a face acest lucru;
  • luarea de măsuri suplimentare pentru protejarea datelor cu caracter personal;
  • întreruperea transferului de date cu caracter personal către o țară terță;
  • securizarea datelor sau transferarea lor către alte organisme;
  • ștergerea datelor cu caracter personal.

Fără a aduce atingere celor de mai sus, pe baza informațiilor colectate în cursul examinării cazului, inspectorul general, din oficiu, decide dacă își exercită următoarele competențe:

  • să transmită o scrisoare către organismul vizat de plângerea în cauză;
  • să solicite instituirea de măsuri disciplinare sau de altă natură împotriva contravenienților, în temeiul legii;
  • să notifice infracțiunea suspectată unei agenții de aplicare a legii.

În cazul în care inspectorul general consideră că este necesară modificarea sau adoptarea unui instrument de reglementare a protecției datelor cu caracter personal, acesta poate formula o cerere în acest sens către autoritățile competente.

Comisarul Guvernului pentru Egalitatea de Șanse („Pełnomocnik Rządu ds. Równego Traktowania”)

Adresa: Al. Ujazdowskie 1/3, 00-583 Varșovia

Comisarul Guvernului reprezintă organismul responsabil pentru punerea în aplicare a politicilor guvernului privind egalitatea de șanse și combaterea discriminării.

Orice persoană are dreptul să depună o plângere, cerere sau petiție la comisarul Guvernului.

Nu se percep taxe pentru depunerea unei plângeri, cereri sau petiții.

În cazul în care răspunsul la cele de mai sus necesită o examinare prealabilă și clarificarea situației de fapt din speță, comisarul Guvernului colectează elementele de probă necesare. În acest scop, acesta poate să solicite altor autorități să furnizeze dovezile și clarificările necesare.

Plângerea, cererea sau petiția ar trebui să fie tratată fără întârziere nejustificată:

  • în termen de o lună, în cazul unei plângeri sau cereri;
  • în termen de trei luni, în cazul unei petiții.

Comisarul Guvernului informează solicitantul cu privire la modul în care a fost soluționat cazul.

În cazul în care se constată că principiul egalității de tratament a fost încălcat, comisarul Guvernului ia măsuri pentru eliminarea sau atenuarea efectelor unor astfel de încălcări.

În cazul în care comisarul Guvernului consideră că este necesară modificarea sau adoptarea unui instrument de reglementare a egalității de șanse și a combaterii discriminării, acesta poate formula o cerere în acest sens către autoritățile competente.

Comisarul Guvernului pentru Persoanele cu Handicap („Pełnomocnik Rządu ds. Osób Niepełnosprawnych)

Comisarul Guvernului exercită supravegherea de fond a efectuării sarcinilor care decurg din Legea privind reabilitarea profesională și socială și ocuparea forței de muncă (Legea privind persoanele cu handicap) (ustawa o rehabilitacji zawodowej i społecznej oraz zatrudnianiu osób niepełnosprawnych).

Comisarul Guvernului supraveghează emiterea de certificate de handicap și stabilirea gradului de invaliditate.

Orice persoană are dreptul să depună o plângere, cerere sau petiție la comisarul Guvernului.

În cazul în care răspunsul la cele de mai sus necesită o examinare prealabilă și clarificarea situației de fapt din speță, comisarul Guvernului colectează elementele de probă necesare. În acest scop, acesta poate să solicite altor autorități să furnizeze dovezile și clarificările necesare.

Plângerea, cererea sau petiția ar trebui să fie tratată fără întârziere nejustificată:

  • în termen de o lună, în cazul unei plângeri sau cereri;
  • în termen de trei luni, în cazul unei petiții.

Comisarul Guvernului informează solicitantul cu privire la modul în care a fost soluționat cazul.

În cazul în care, în cadrul activității de supraveghere, comisarul Guvernului constată că există îndoieli întemeiate cu privire la faptul dacă o hotărâre reflectă situația de fapt din speță sau că este posibil ca o hotărâre să fi fost pronunțată în mod ilegal, acesta poate să solicite autorității competente:

  • anularea hotărârii;
  • reluarea procedurii.

ALTE ORGANISME SPECIALIZATE

Consiliul Național al Audiovizualului („Krajowa Rada Radiofonii i Telewizji”)

Adresa: Skwer kard. S. Wyszyńskiego 9, 01-015 Varșovia

Consiliul Național al Audiovizualului protejează libertatea de exprimare în cadrul emisiunilor de radio și televiziune, protejează autonomia furnizorilor de servicii mass-media și interesul public și asigură caracterul deschis și pluralist al radioului și televiziunii.

Orice persoană are dreptul să depună o plângere, cerere sau petiție adresată consiliului.

Nu se percep taxe pentru depunerea unei plângeri, cereri sau petiții.

În cazul în care plângerea se referă la o anumită emisiune, reclamantul trebuie să precizeze data și ora emisiunii, numele canalului și titlul emisiunii (sau oricare alte informații care permit identificarea emisiunii care face obiectul plângerii).

Președintele consiliului poate solicita furnizorului de servicii mass-media să prezinte toate dovezile, documentele și clarificările necesare pentru a afla dacă prestatorul a acționat în conformitate cu legea.

Plângerea, cererea sau petiția ar trebui soluționată fără întârziere nejustificată: în termen de o lună în cazul unei plângeri sau cereri și în termen de trei luni în cazul în care este vorba despre o petiție.

Consiliul informează solicitantul cu privire la modul în care a fost soluționat cazul.

Președintele consiliului poate solicita ca furnizorul de servicii mass-media să înceteze furnizarea serviciilor mass-media în cazul în care acestea încalcă legea.

În anumite cazuri, președintele consiliului poate impune o sancțiune financiară furnizorului de servicii mass-media.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 23/01/2018

Drepturi fundamentale - Portugalia


Instanțele naționale

În cazul în care le sunt încălcate drepturile fundamentale, cetățenii pot introduce o acțiune în fața instanțelor. Instanțele portugheze (instanțele civile și administrative) sunt responsabile cu administrarea justiției, garantarea drepturilor și intereselor protejate de lege ale cetățenilor, interzicerea încălcării principiilor statului de drept democratic, precum și soluționarea litigiilor publice sau private (articolul 202 din Constituția Republicii Portugheze).

Curtea Constituțională are o responsabilitate deosebită în administrarea justiției în chestiuni juridice și constituționale. În cazul în care au fost epuizate toate căile de atac ordinare (articolele 70/2 și 72 din Legea organică a Curții Constituționale), partea care, în cursul procedurii, a invocat neconstituționalitatea unei legi aplicate are dreptul să introducă o cale de atac la Curtea Constituțională.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați pagina privind Sistemele judiciare în statele membre - Portugalia

Instituții naționale pentru drepturile omului

  • Ombudsmanul (O Provedor de Justiça)

Din 1999, Ombudsmanul portughez are, pe lângă funcțiile descrise mai jos, rolul de instituție națională pentru drepturile omului, acreditată cu statutul „A” de către Organizația Națiunilor Unite ca fiind în deplină conformitate cu Principiile de la Paris.

În consecință, activitatea Ombudsmanului include promovarea și protecția drepturilor fundamentale, acordând o atenție deosebită drepturilor persoanelor care sunt cel mai vulnerabile în funcție de vârstă sau tulburări psihomotorii: copiii, persoanele vârstnice și persoanele cu handicap.

Plângerile sunt depuse și instrumentate în conformitate cu procedura la care se face referire în secțiunea privind Ombudsmanul.

Ombudsmanul (O Provedor de Justiça)

Ombudsmanul este un organism statutar a cărui sarcină este „de a apăra și a promova drepturile, libertățile, garanțiile și interesele legitime ale cetățenilor” [articolul 1 alineatul (1) din Legea nr. 9/91 din 9 aprilie 1991 și modificările la aceasta] care pot fi încălcate în mod nejustificat în cadrul relațiilor cetățenilor cu autoritățile publice. Atunci când nu dispun de nicio altă posibilitate, întrucât toate căile de atac (administrative și/sau judiciare) au fost epuizate sau pentru că termenul pentru introducerea unei căi de atac a expirat, cetățenii pot să contacteze Ombudsmanul și să depună o plângere fără a suporta vreun cost, motivându-și poziția.

Astfel cum s-a menționat mai sus, în Portugalia, Ombudsmanul este, de asemenea, instituția națională pentru drepturile omului cu rol de Mecanism Național de Prevenire.

În mai 2013, în temeiul Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Consiliul de Miniștri a decis să atribuie Ombudsmanului rolul de Mecanism Național de Prevenire. În consecință, Ombudsmanul este responsabil cu efectuarea de vizite de inspecție la locurile de izolare – închisori, clinici, spitale de psihiatrie, centre de educare pentru minori, etc. – pentru a monitoriza calitatea serviciilor de cazare și a hranei pentru persoanele private de libertate, pentru a verifica dacă sunt respectate drepturile fundamentale ale deținuților (inclusiv, acolo unde este posibil, dreptul la viață privată și la contactul legitim cu rudele și reprezentanții legali) și pentru a verifica existența (sau inexistența) programelor terapeutice individuale.

Tratarea plângerilor:

Plângerile pot fi adresate Ombudsmanului prin scrisoare, fax sau e-mail. De asemenea, un formular electronic este pus la dispoziția cetățenilor pe pagina de internet. Plângerile pot fi depuse, de asemenea, prin telefon sau personal la biroul Ombudsmanului sau la orice parchet.

Nu toate comunicările primite de Ombudsman sunt plângeri reale – adesea acestea sunt explicații anonime, simple solicitări de informații și de consiliere juridică sau declarații generale cu privire la anumite probleme. Acestora nu li se poate da curs.

Plângerile conduc la deschiderea unei proceduri (nu neapărat una nouă, având în vedere că plângerile privind chestiuni similare pot fi tratate în cadrul unei singure proceduri, din motive de rapiditate și de economie procedurală), care este investigată în mod corespunzător. Cu alte cuvinte, se efectuează anchetele necesare pentru stabilirea faptelor, de exemplu prin audierea entității împotriva căreia a fost formulată plângerea și chiar a reclamantului însuși, care poate solicita, de asemenea, o audiere cu Ombudsmanul.

La finalul acestei proceduri, plângerile pot conduce la recomandări, sugestii, observații și alte modalități alternative de a reconcilia interesele divergente și pot avea ca rezultat, de asemenea, cereri de control al constituționalității sau al legalității anumitor elemente.

Pe lângă faptul că răspunde la plângerile primite de la cetățeni, Ombudsmanul poate iniția proceduri din proprie inițiativă pentru a investiga situații care îi sunt aduse la cunoștință prin orice mijloace și care intră în domeniul său de competență.

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

  • Organizația pentru protecția drepturilor copiilor

Comisia națională pentru promovarea drepturilor și protecția copiilor și tinerilor (Comissão Nacional dos Direitos e Promoção e das Proteção Crianças Jovens – CNPDPCJ)

CNPDPCJ coordonează acțiunea tuturor entităților publice și private, structurilor și programelor de intervenție în domeniul promovării drepturilor și al protecției copiilor și tinerilor. Grupul emite recomandări și monitorizează, sprijină și supraveghează activitatea Comitetelor pentru protecția copiilor și tinerilor (Comissões de Proteção de Crianças e Jovens – CPCJ) din întreaga țară.

CPCJ sunt instituții nejudiciare oficiale cu autonomie funcțională care vizează promovarea drepturilor copiilor și tinerilor și prevenirea sau stoparea situațiilor care le pot afecta siguranța, sănătatea, formarea, educația sau dezvoltarea globală. Parchetul (Ministério Público – PM) monitorizează activitatea Comitetelor pentru protecția copiilor și tinerilor și evaluează legalitatea și temeinicia deciziilor acestora, exercitând un control jurisdicțional, după caz.

Comitetele funcționează în modul plenar și în modul restrâns. Comitetul plenar este responsabil cu punerea în aplicare a acțiunilor de promovare a drepturilor și de prevenire a situațiilor periculoase pentru copii și tineri.

Comitetul restrâns intervine în situațiile în care un copil sau tânăr este în pericol, în special prin: asistarea și acordarea de consultanță persoanelor care se adresează comitetului de protecție; efectuarea unei evaluări preliminare a situațiilor de care comitetul de protecție are cunoștință și investigarea cazurilor; luarea de decizii cu privire la aplicarea măsurilor de protecție și de promovare și monitorizarea și revizuirea acestora (cu excepția măsurii care implică aprobarea unei persoane selectate pentru adopție sau a unei instituții de adopție).

Tratarea plângerilor:

Oricine poate transmite informații referitoare la o situație periculoasă direct comitetului CPCJ prin scrisoare, telefon, fax sau e-mail sau personal la birourile comitetelor. Comitetele de protecție sunt responsabile de zona municipală în raza căreia sunt situate. Faceți clic aici pentru a vedea lista de contacte a Comitetelor de protecție în funcție de regiunea în care locuiește copilul. Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cnpcjr.pt/search.asp

Intervenția CPCJ necesită consimțământul și acordul părinților și pot conduce la punerea în aplicare a următoarelor măsuri:

  • sprijin pentru părinți;
  • sprijin pentru un alt membru al familiei;
  • acordarea tutelei către o persoană corespunzătoare;
  • sprijin pentru o viață independentă;
  • plasament familial;
  • plasament într-o instituție.

Măsurile de promovare și de protecție sunt desfășurate într-un mediu de viață normal sau în plasament, în funcție de natura lor.

  • Organismele de promovare a egalității

Comisia pentru cetățenie și egalitatea de gen (Comissão para a Igualdade Cidadania e o de Género – CIG)

Comisia pentru cetățenie și egalitatea de gen este organismul național responsabil de promovarea și respectarea principiului egalității între femei și bărbați. Aceasta lucrează în următoarele domenii:
educația civică; egalitatea între femei și bărbați; protecția maternității și paternității; promovarea unor mijloace de a facilita participarea egală a femeilor și a bărbaților în diferitele domenii ale vieții; reconcilierea vieții profesionale, private și familiale a femeilor și bărbaților; combaterea violenței domestice și a violenței bazate pe gen și a traficului de persoane, precum și acordarea de sprijin victimelor.

CIG este un serviciu central aflat în administrarea directă a statului și are autonomie administrativă. CIG face parte din Președinția Consiliului de Miniștri și intră sub autoritatea Secretarului de stat pentru cetățenie și egalitate.

În special, aceasta este responsabilă cu primirea plângerilor privind cazurile de discriminare sau de violență bazată pe gen și transmiterea acestora spre investigare, după caz, emiterea de avize și recomandări către autoritățile competente sau entitățile implicate.

Tratarea plângerilor:

Plângerile privind cazurile de discriminare sau de violență bazate pe criterii de gen sunt primite de CIG prin e-mail, prin pagina de Facebook a Comisiei, precum și pe suport de hârtie.

Plângerile primite sunt analizate și clasificate de serviciile interne, care răspund direct reclamantului utilizând același canal. Avizele și/sau recomandările pot fi trimise entităților vizate și/sau cazurile pot fi înaintate autorităților competente [de exemplu, parchetul, Autoritatea pentru Siguranța Alimentară și Economică (Autoridade de Segurança Alimentar e Económica – ASAE), Autoritatea de reglementare în mass-media (Entidade Reguladora para a Comunicação Social – ERC)], o copie fiind transmisă entităților implicate.

Înaltul Comisariat pentru Migrație (Alto Comissariado para as Migrações – ACM)

[Comisia pentru egalitate și combaterea discriminării rasiale (Comissão para a Igualdade e Contra a Discriminação Racial – CICDR)]

Înaltul Comisariat pentru Migrație (ACM) este o instituție publică care pune în aplicare politici publice în materie de migrație. Rolul său este să combată toate formele de discriminare bazate pe culoare, naționalitate, origine etnică sau religie. ACM este responsabil cu primirea informațiilor referitoare la practici discriminatorii și coordonarea modului de funcționare a Comisiei pentru egalitate și combaterea discriminării rasiale (CICDR).

CICDR este un organism consultativ independent al ACM care este specializat în combaterea discriminării rasiale. CICDR are drept obiectiv prevenirea și interzicerea discriminării rasiale în toate formele sale și sancționarea actelor care încalcă drepturile fundamentale sau limitează ori împiedică exercitarea drepturilor economice, sociale sau culturale, comise de către o autoritate publică, un serviciu sau o persoană fizică pe motive de apartenență la o anumită rasă, culoare, naționalitate sau origine etnică.

Tratarea plângerilor:

Plângerile pot fi depuse la ACM sau direct la CICDR prin poștă, fax, e-mail sau telefon. Un formular electronic de depunere a plângerii este disponibil, de asemenea, pe pagina de internet al CICDR.

Înaltul Comisar transmite plângerea Inspectoratului General al ministerului de resort, care trebuie să prezinte un raport după ce a solicitat stabilirea veridicității faptelor invocate. Raportul este transmis Comitetului permanent al Comisiei pentru egalitate și combaterea discriminării rasiale, care emite un aviz consultativ. Pe această bază, Înaltul comisar pentru migrație ia o decizie. Decizia poate include impunerea unei amenzi de până la cinci salarii minime în cazul persoanelor fizice și de până la 10 salarii minime în cazul entităților publice/întreprinderilor.

Comisia ține o evidență a practicilor discriminatorii și a sancțiunilor corespunzătoare impuse. Aceasta face publice încălcările legii în vederea descurajării acestor acte și a sensibilizării opiniei publice cu privire la aspectele legate de egalitate și nediscriminare.

  • Organismul pentru protecția datelor

Comisia națională pentru protecția datelor (Comissão Nacional de Proteção de Dados – CNPD)

CNPD este un organism administrativ independent, sub conducerea Adunării Republicii. Rolul său este de a monitoriza și de a supraveghea prelucrarea datelor cu caracter personal în deplină conformitate cu drepturile omului și cu libertățile și garanțiile consacrate de Constituție și de legislație. Comisia este Autoritatea națională pentru monitorizarea datelor cu caracter personal. CNPD cooperează cu autoritățile de supraveghere a protecției datelor din alte state pentru a proteja și a respecta drepturile persoanelor care trăiesc în străinătate.

Tratarea plângerilor:

Plângerile și cererile persoanelor fizice referitoare la încălcări privind datele cu caracter personal ar trebui să fie adresate în scris Comisiei CNPD. De asemenea, plângerile pot fi depuse electronic prin intermediul unui formular disponibil pe pagina de internet a CNPD. Trebuie furnizate numele, adresa și semnătura autorilor plângerilor.

Odată ce a fost înregistrată o plângere, aceasta este analizată și este prezentată pentru evaluare prealabilă de către un membru al CNPD. În cazul în care problema ridicată nu intră în domeniul de competență a CNPD sau nu este posibil să se emită o decizie având în vedere natura declarației persoanei respective, aceasta poate fi evaluată sau transmisă în mod corespunzător de către membrul căruia i-a fost atribuită.

Deciziile CNPD sunt adoptate cu majoritate de voturi, sunt obligatorii și fac obiectul contestațiilor și al acțiunilor în justiție.

  • Alte organisme specializate

Institutul Național de Reabilitare, IP (Instituto Nacional para a Reabilitação, IP – INR, I.P.)

Institutul Național de Reabilitare, I.P. este o instituție publică integrată în prezent sub autoritatea Ministerului Muncii, Solidarității și Securității Sociale, cu autonomie administrativă și active proprii. Institutul lucrează pentru a asigura egalitatea de șanse, pentru combaterea discriminării și pentru a oferi persoanelor cu handicap instrumente adecvate, prin promovarea drepturilor lor fundamentale.

INR, I.P. poate primi plângeri referitoare la discriminare pe motive de handicap prevăzute în Legea privind discriminarea. Discriminarea este considerată a fi orice act care încalcă orice drept fundamental sau refuză sau restricționează exercitarea oricăror drepturi de către orice persoană pe motiv de handicap.

Tratarea plângerilor:

O descriere completă a situației considerate a fi discriminatorii ar trebui să fie trimisă institutului pentru a lansa procedura de depunere a plângerilor. Un Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular de depunere a plângerii este disponibil pe pagina de internet și poate fi trimis prin e-mail.

Plângerea trebuie să identifice reclamantul (nume și prenume, număr de identificare sau numărul de card al cetățeanului, numărul de identificare a contribuabilului, adresa completă, numărul de telefon sau alte date de contact) și să ofere o descriere clară a tuturor faptelor. Aceasta trebuie să specifice martorii, indicând numele, adresele și detaliile de contact ale acestora și trebuie să fie însoțită, pe cât posibil, de obiecte, probe sau documente care dovedesc existența actului discriminatoriu.

După ce s-a depus plângerea, cazul va fi trimis autorității administrative competente (inspectorate generale, autorități de reglementare sau alte organisme competente) în materie de inspecție și/sau de sancționare pentru faza precontencioasă, în cursul căreia vor fi colectate dovezi, după care fie cazul este închis, fie se impun amenzi (împreună cu eventuale sancțiuni suplimentare). O copie a deciziei este transmisă Institutului Național pentru Reabilitare, I.P.

Comiterea unui act discriminatoriu este pasibilă de plata unei amenzi care poate varia între de cinci până la de 30 de ori valoarea salariului lunar minim garantat, în funcție de faptul dacă încălcările sunt comise de persoane fizice sau juridice.

În funcție de gravitatea infracțiunii și de vinovăția infractorului, pot fi impuse sancțiuni suplimentare, cum ar fi confiscarea bunurilor, interdicția de a profesa sau de a desfășura activități, refuzarea dreptului la subvenții sau prestații acordate de autoritățile publice, închiderea unităților și publicarea condamnărilor.

Comisia pentru egalitatea de tratament în ceea privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (Comissão para a Igualdade no Trabalho e no Emprego – CITE)

CITE este un organism colegial tripartit și echilateral cu autonomie administrativă și personalitate juridică. Aceasta promovează egalitatea și nediscriminarea între femei și bărbați la locul de muncă, în ocuparea forței de muncă și în formarea profesională și cooperează în ceea ce privește aplicarea legislației și a obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în acest domeniu, precum și a obligațiilor referitoare la protecția parentală și reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie și cu viața privată în sectorul privat, sectorul public și sectorul cooperativ.

Printre sarcinile sale principale, aceasta evaluează plângerile pe care le-a primit sau situațiile de care are cunoștință care indică încălcarea dispozițiilor legale cu privire la egalitate și la nediscriminare între femei și bărbați la locul de muncă, în ocuparea forței de muncă și în formarea profesională. CITE contribuie, de asemenea, la asigurarea protecției parentale și a reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie și cu viața privată și oferă informații și asistență juridică în acest sens.

Tratarea plângerilor:

Orice persoană poate depune o plângere cu privire la anunțurile de angajare și alte metode de recrutare a angajaților care nu garantează dreptul la egalitatea dintre bărbați și femei în ceea ce privește accesul la ocuparea forței de muncă.

Orice lucrător poate depune o plângere în caz de discriminare între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la ocuparea forței de muncă, la locul de muncă și la formarea profesională.

Plângerile pot fi depuse prin scrisoare, fax sau e-mail. De asemenea, acestea pot fi depuse telefonic apelând numărul gratuit 800 204 684 sau la sediul CITE cu programare prealabilă – telefon 21 780 37 09.

CITE are obligația de a raporta avizele care confirmă sau indică existența unor practici de muncă discriminatorii pe criterii de gen către serviciul responsabil de inspecția muncii (Autoritatea pentru Monitorizarea Condițiilor de Muncă), care poate iniția o procedură de constatare a unei încălcări administrative, conform precizărilor de mai jos.

Autoritatea pentru Monitorizarea Condițiilor de Muncă (Autoridade para as Condições do Trabalho – ACT)

Autoritatea pentru Monitorizarea Condițiilor de Muncă este un serviciu de stat al cărui scop este de a promova îmbunătățirea condițiilor de muncă pe întreg teritoriul continental portughez prin monitorizarea respectării dreptului muncii în contextul relațiilor de muncă private și prin promovarea siguranței și sănătății la locul de muncă în toate sectoarele private.

De asemenea, ACT monitorizează respectarea legislației în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă în toate sectoarele și în serviciile și organismele administrației publice centrale (directe, indirecte și locale), inclusiv institutele publice și procedurile pentru furnizarea unor servicii personalizate sau fonduri publice.

Se pot depune plângeri cu privire la deficiențele ale unităților sau la neconformitatea cu dispozițiile care intră în sfera de competență a ACT, inclusiv: condițiile de siguranță și sănătate la locul de muncă; contractele de muncă pe durată determinată; inegalitatea și discriminarea la locul de muncă; detașarea lucrătorilor; durata și organizarea timpului de lucru; reprezentarea colectivă a lucrătorilor; munca la negru sau ilegală; munca temporară; munca efectuată de imigranți.

Tratarea plângerilor:

Orice lucrător, reprezentant al angajaților sau alte părți interesate pot depune o plângere prin completarea Linkul se deschide într-o fereastră nouăformularului electronic pus la dispoziție pe pagina de internet a ACT.

În cazul în care, în exercitarea atribuțiilor sale, inspectorul de muncă verifică personal și direct (inclusiv după evenimentul în cauză) sau dovedește orice încălcare a normelor care se pedepsește cu o amendă, este întocmit un raport oficial. Pentru încălcări care nu sunt constatate în mod personal, inspectorul de muncă întocmește un raport privind incidentul, susținut de dovezile disponibile și numele a cel puțin doi martori.

După întocmirea raportului, acuzatul este notificat și i se acordă un termen de 15 zile să plătească amenda în mod voluntar, să prezinte un răspuns în scris, împreună cu orice documente justificative și o listă a martorilor, sau să se prezinte în persoană pentru a fi audiat.

Termenul de finalizare a anchetei este de 60 de zile, acesta putând fi extins pentru perioade egale în cazuri justificate în mod corespunzător.

Infracțiunile administrative foarte grave sau recidivele unor infracțiuni administrative comise în mod intenționat sau prin neglijență gravă pot fi făcute publice ca o formă de sancțiune suplimentară. În cazul unei recidive a infracțiunii administrative menționate anterior, se pot aplica sancțiuni suplimentare, de exemplu o interdicție temporară privind desfășurarea de activități, retragerea dreptului de a participa la licitații sau cererile de oferte publice, sau publicarea sentinței, ținând seama de efectele dăunătoare asupra angajatului sau de avantajul economic retras de angajator.

În cazul în care infracțiunea constă în omiterea unei obligații, plata amenzii nu exonerează autorul infracțiunii de la îndeplinirea obligației, în cazul în care acest lucru este în continuare posibil. În cazul în care infracțiunea rezultă din neplata unor sume, ACT poate decide, în plus față de amenzi, că sumele datorate lucrătorilor trebuie să fie plătite până la termenul pentru plata amenzii.

Agenția Portugheză de Mediu (Agência Portuguesa do Ambiente – APA)

Agenția Portugheză de Mediu are drept misiune să propună, să dezvolte și să monitorizeze gestionarea integrată și participativă a politicilor de dezvoltare durabilă și de mediu în coordonare cu alte politici sectoriale și în colaborare cu entități publice și private care lucrează în același scop. Aceasta lucrează în vederea atingerii un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a mediului și a furnizării de servicii de înaltă calitate pentru cetățeni. De asemenea, aceasta este autoritatea națională însărcinată cu aplicarea sistemului de responsabilitate față de mediu.

Daunele aduse mediului includ: (i) daunele aduse speciilor protejate și habitatelor naturale; (ii) daunele aduse apelor; (iii) daunele aduse solului.

Observații referitoare la daunele aduse mediului sau amenințarea iminentă de producere a unor astfel de daune poate fi transmisă agenției solicitându-i-se să ia măsuri. Persoana care transmite observația ar trebui să prezinte, de asemenea, orice date relevante sau intervenții aflate la dispoziția sa.

Tratarea plângerilor:

Orice persoană fizică/părți interesate pot trimite o cerere prin poștă sau prin e-mail. Un Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic de contact este disponibil, de asemenea, pe pagina de internet a agenției.

Autoritatea competentă examinează cererea de acțiune și informează părțile interesate dacă aceasta este acceptată sau respinsă. În cazul în care autoritatea competentă confirmă existența unei daune aduse mediului și susține cererea reclamantului, operatorul este notificat cu privire la solicitarea de luare de măsuri în vederea adoptării unei decizii cu privire la măsurile care urmează să fie aplicate.

Inspectoratul General al Agriculturii, Mării, Mediului și Amenajării Teritoriului (Inspeção-Geral da Agricultura, do Mar, do Ambiente e do Ordenamento do Território – IGAMAOT)

IGAMAOT este un serviciu central aflat în administrarea directă a statului și este responsabil de controlul, auditul și supravegherea departamentelor și organismelor din domeniul de activitate a IGAMAOT în ceea ce privește administrarea, gestionarea și misiunea. În materie de alimentație și securitate alimentară, IGAMAOT monitorizează sprijinul din fondurile naționale și ale UE. În domenii precum mediul, amenajarea teritoriului și conservarea naturii, IGAMAOT asigură monitorizarea continuă și evaluarea legalității.

Activitatea sa vizează operatorii din sectorul public și cei din sectorul privat, cetățeni individuali în chestiuni legate de legislația privind mediul, planificarea spațială sau conservarea naturii, precum și beneficiarii de sprijin național sau european în domeniul agriculturii și al pescuitului.

IGAMAOT primește plângeri cu privire la actele care intră în domeniul său de competență. Acesta intervine în chestiunile cu potențial risc maxim în colaborare cu celelalte autorități competente, în funcție de situația raportată.

Tratarea plângerilor:

IGAMAOT oferă un serviciu electronic de asistență pe site-ul său de internet, prin intermediul căruia plângerile pot fi depuse prin completarea unui Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic cu o descriere detaliată a situației observate, împreună cu numele și datele de contact ale reclamantului. Reclamantul poate solicita ca aceste informații să rămână confidențiale bifând căsuța corespunzătoare din formular.

Plângerile, declarațiile, rapoartele cu privire la incidente și alte cereri depuse la IGAMAOT conținând materiale care pot fi examinate în contextul unei inspecții vor conduce la deschiderea unei proceduri administrative specifice, desfășurată în conformitate cu Codul de procedură administrativă.

Cererile anonime nu sunt luate în considerare în continuare, cu excepția cazurilor în care acestea sunt suficient de justificate sau documentate.

În cursul procedurii administrative, IGAMAOT stabilește un termen-limită pentru răspunsul la solicitările sale de informații sau transmiterea de informații de către organismele în cauză.

În domeniul de aplicare a anchetei, pot fi desfășurate acțiuni suplimentare în legătură cu entitățile în cauză, în vederea colectării de informații și dovezi care să permită luarea unei decizii cu privire la efectuarea unei inspecții.

După examinarea cazului și fără a aduce atingere raportului obligatoriu în scopuri penale, se întocmește o propunere motivată pentru a fi prezentată Inspectorului General, care poate decide fie să claseze cazul, să îl monitorizeze, să ia măsuri extraordinare sau să sesizeze membrul guvernului responsabil de IGAMAOT, care decide modul în care ar trebui să fie abordat cazul respectiv.

Inspectoratul General al Serviciilor de Justiție (Inspeção-Geral dos Serviços de Justiça – IGSJ)

IGSJ este un serviciu central al administrației directe a statului, cu autonomie administrativă, a cărui sarcină este de a audita, a inspecta și a supraveghea toate entitățile, departamentele și organismele aflate sub jurisdicția Ministerului de Justiție sau sub supravegherea sau reglementarea acestuia, inclusiv serviciile penitenciare, în vederea corectării ilegalităților sau neregulilor și a optimizării funcționării serviciilor.

Pot fi formulate plângeri cu privire la actele și omisiunile care sunt considerate a fi ilegale, în special întârzieri în furnizarea serviciului public; calitatea scăzută a serviciilor; comportamentul necorespunzător al angajaților sau agenților; starea proastă a spațiilor; și, în general, orice nereguli sau deficiențe în funcționarea serviciilor.

Tratarea plângerilor:

Plângerile pot fi depuse fără formalități speciale într-unul din următoarele moduri: în persoană, prin poșta standard sau prin telefon, fax sau e-mail. Un Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic în acest scop este disponibil pe site-ul IGSJ.

Plângerile, rapoarte privind incidentele și declarațiile depuse personal la IGSJ sunt primite de inspectorul repartizat în acest scop.

Plângerilor depuse li se atribuie întotdeauna un număr de caz. Reclamantul este informat cu privire la numărul de caz și trebuie să îl menționeze în orice contact cu IGSJ. După caz, plângerea poate fi combinată cu o inspecție sau un proces de audit aflat în desfășurare sau în așteptare.

Reclamanții pot solicita la IGSJ informații privind situația cazului lor prin orice mijloace de comunicare, menționând numărul dosarului în cauză. În cazul în care plângerea a fost depusă prin intermediul site-ului IGSJ, evoluția sa poate fi urmărită utilizând parola de acces care a fost generată în momentul transmiterii electronice.

Plângerile anonime vor fi analizate numai în cazul în care declarațiile sunt considerate a fi coerente și detaliate. Nu se va furniza reclamantului nicio informație cu privire la rezultatele oricăror anchete efectuate și nici nu va fi posibil accesul la informații privind situația cazului respectiv prin intermediul site-ului IGSJ, întrucât accesul la aceste informații depinde de înregistrarea utilizatorului.

Inspectoratul General al Afacerilor Interne (Inspeção-Geral da Administração Interna – IGAI)

IGAI este un serviciu independent pentru controlul extern al activității poliției. Acesta se află sub autoritatea Ministerului de Interne (Ministério da Administração Interna – MAI), iar sfera sa de competență cuprinde toate forțele de securitate [Garda Republicană Națională (Guarda Nacional Republicana – GNR), Poliția de securitate publică (Polícia de Segurança Pública – PSP) și Serviciul pentru Străini și Frontiere (Serviço de Estrangeiros e Fronteiras – SEF)] care țin de acest minister. Acesta efectuează audituri la nivel înalt, inspecții și supravegherea organismelor respective și apără drepturile cetățenilor, punând un accent deosebit pe protecția drepturilor omului și menținerea ordinii publice.

Orice persoane (portugheză sau străină), grupuri de persoane, asociații, companii sau alte persoane juridice pot depune o plângere cu privire la actele și omisiunile considerate a fi ilegale, în special plângeri referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor de către profesioniști din cadrul organismelor aflate sub autoritatea MAI. Astfel de încălcări includ: întârzieri în furnizarea unui serviciu public, calitatea scăzută a serviciilor, precum și comportamentul neadecvat al angajaților din sectorul public sau al altor angajați din serviciul public sau al altor angajați aflați în domeniul de competență a MAI, starea precară a spațiilor și, în general, orice nereguli sau deficiențe în funcționarea serviciilor.

Tratarea plângerilor:

Plângerile pot fi depuse fără formalități speciale prin poșta standard, în persoană sau prin e-mail.

Plângerea ar trebui să prezinte o descriere detaliată a situației observate, să identifice persoana responsabilă, să precizeze data exactă și locul (strada și numărul, orașul, parohia și municipiul) și, dacă este posibil, să fie însoțită de o hartă de localizare a situației raportate.

În cazul în care nu este posibilă prezentarea de probe în momentul întocmirii raportului de incident, acestea trebuie prezentate cât mai curând posibil după aceea.

IGAI se va asigura că toate plângerile care intră în sfera sa de competență vor fi examinate în mod corespunzător și că toți reclamanții identificați vor primi un răspuns la declarațiile lor. Se pot solicita informații de la IGAI cu privire la situația cazurilor, menționând numărul dosarului în cauză.

Plângerile anonime vor fi analizate numai în cazul în care declarațiile prezentate sunt considerate a fi coerente și detaliate.

Inspectoratul General al Educației și Științei (Inspeção-Geral da Educaçăo e Ciência – IGEC)

IGEC monitorizează legalitatea și regularitatea actelor desfășurate de organismele, serviciile și agențiile din cadrul Ministerului Educației sau sub autoritatea membrului respectiv al Guvernului. De asemenea, IGEC monitorizează, auditează și supraveghează funcționarea sistemului educațional în învățământul preșcolar și școlar (primar, secundar și superior). Domeniile sale de competență includ formele speciale de educație, educația în afara școlii, știința și tehnologia, precum și organismele, serviciile și agențiile din cadrul ministerului.

Ombudsmanul IGEC protejează, apără și promovează drepturile și interesele legitime ale cetățenilor și echitatea și justiția în cadrul sistemului de învățământ. Activitatea sa implică analizarea și soluționarea plângerilor din partea utilizatorilor și agenților din cadrul sistemului de învățământ și poate conduce la o anchetă sau la proceduri disciplinare.

Tratarea plângerilor:

Plângerile pot fi depuse prin scrisoare, fax sau e-mail. Înainte de a depune o plângere la IGEC, utilizatorii și agenții din sistemul de învățământ ar trebui, ori de câte ori este posibil, să explice situația organismelor competente ale grupurilor școlare/școlii negrupate, instituției de învățământ superior sau organismului/serviciului.

Activitatea Ombudsmanului este efectuată de inspectoratele teritoriale ale IGEC, responsabile cu evaluarea plângerilor depuse de utilizatorii și agenții din sistemul de învățământ și cu determinarea procedurii considerate a fi cea mai adecvată pentru tratarea acestora. De asemenea, aceștia pot efectua o anchetă preliminară care urmărește, în esență, definirea obiectului plângerii și prezentarea motivelor plângerii în mod rapid și eficient. Atunci când plângerile se referă la chestiuni care țin de competența directorului grupului școlar/școlii negrupate, rectorului/președintelui/directorului instituției de învățământ superior sau a directorului general al școlilor, prin intermediul delegațiilor regionale în materie de educație, plângerile se adresează direct acestora. Plângerile referitoare la educație/organismele științifice/serviciile sunt analizate direct de IGEC după audierea părților implicate.

Plângerile primite la sediul IGEC sunt trimise la inspectoratele teritoriale pentru a se stabili procedura cea mai adecvată.

Directorii grupurilor școlare/școlilor negrupate și rectorul/președintele/directorul instituției/unității de învățământ superior au autoritate disciplinară asupra cadrelor didactice, personalului nedidactic și studenților. La rândul său, directorul general al școlilor, prin intermediul delegațiilor regionale în materie de educație, are autoritate disciplinară asupra organismului administrativ și de conducere al grupurilor școlare/școlilor negrupate.

Cu toate acestea, în cazul în care se constată, în urma unei inspecții, că au avut loc infracțiuni disciplinare, inspectorul general are competența de a deschide procedura disciplinară corespunzătoare.

Plângerile primite la sediu sau la inspectoratele teritoriale referitoare la funcționarea altor sectoare ale administrației și/sau acțiuni ale entităților private care nu intră sub autoritatea Ministerului Educației și Științei sunt transmise serviciilor administrative competente centrale, regionale sau locale, iar partea interesată este notificată în acest sens.

Inspectoratul General pentru Activități în Materie de Sănătate (Inspeção-Geral das Atividades em Saúde – IGAS)

Inspectoratul General pentru Activități în Materie de Sănătate este un serviciu central aflat în administrarea directă a statului, al cărui obiectiv este de a asigura respectarea legii și a înaltelor niveluri tehnice de performanță în toate domeniile furnizării de asistență medicală, atât de către organismele din cadrul Ministerului Sănătății sau aflate sub autoritatea acestuia, cât și de către organismele din sectorul public, privat sau social.

la IGAS pot fi raportate orice nereguli sau deficiențe în funcționarea serviciilor, cum ar fi: actele și omisiunile considerate a fi ilegale, utilizarea abuzivă a banilor sau a fondurilor publice, frauda sau corupția, obstacolele sau inegalitățile în ceea ce privește accesul la asistența medicală la nivelul unui furnizor sau al unei unități anume, abaterile din partea angajaților sau a profesioniștilor din domeniul asistenței medicale etc.

În cazul în care fapta raportată nu este de competența IGAS, declarațiile sau plângerile formulate de organismele identificate în mod corespunzător sunt transmise organismului competent.

Tratarea plângerilor:

Orice persoane (portugheză sau străină), grupuri de persoane, asociații, companii sau alte persoane juridice pot depune plângeri prin poștă sau e-mail.

Plângerile/declarațiile pot fi depuse în orice moment și trebuie să fie complete și motivate, furnizând, acolo unde este posibil, informații detaliate cu privire la persoana sau organizația în cauză, faptele în cauză, datele și locurile în care acestea au avut loc, identificarea persoanelor (numele și datele de contact) și informații cu privire la faptul dacă plângerea/declarația a fost depusă la un alt organism.

IGAS analizează plângerile/declarațiile în care timpul, metoda și locul faptelor sau actelor, autorii acestora și răspunderea potențială sunt considerate a fi coerente și detaliate.

Plângerile/declarațiile pot conduce la o inspecție sau procedură de clarificare, în conformitate cu regulamentul de inspecție al IGAS. 
În cazul procedurilor de inspecție, se respectă întotdeauna principiul procedurilor contradictorii. Acest lucru permite audierea persoanelor implicate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, și anume cazurile în care investigarea în cadrul procedurilor penale și obținerea de probe pot fi astfel împiedicate în mod obiectiv.

Persoanele interesate care sunt identificate în mod corespunzător sunt informate cu privire la rezultatele intervenției IGAS.

Autoritatea de reglementare în domeniul sănătății (Entidade Reguladora da Saúde – ERS)

Autoritatea de reglementare în domeniul sănătății (ERS) este un organism public independent, a cărui sarcină este de a reglementa activitatea unităților de asistență medicală, și anume toate unitățile de asistență medicală din sectorul public, privat și social care deservesc publicul din Portugalia continentală, cu excepția farmaciilor.

Sarcina de reglementare și supraveghere a furnizorilor implică: tratarea plângerilor din partea utilizatorilor, furnizorilor și instituțiilor; efectuarea de inspecții și audituri ale unităților furnizorilor de asistență medicală; anchetarea situațiilor care ar putea pune în pericol drepturile utilizatorilor; desfășurarea unei proceduri de constatare a unei încălcări administrative și impunerea de sancțiuni; emiterea de instrucțiuni, recomandări și avize; efectuarea de studii privind organizarea sistemului de sănătate.

Plângerile care intră în domeniul de competență a ERS se referă la:

  • accesul la îngrijiri medicale;
  • discriminare;
  • calitatea asistenței medicale;
  • calitatea asistenței administrative;
  • drepturile utilizatorilor;
  • timpul de așteptare pentru consultații;
  • timpul de așteptare pentru programări;
  • aspecte financiare;
  • aspecte juridice;
  • calitatea unităților.

Tratarea plângerilor:

Utilizatorii de servicii de sănătate pot depune o plângere prin intermediul registrului de reclamații care trebuie să fie pus la dispoziție în unitățile unde se furnizează serviciul public, sau direct la compania sau prestatorul/furnizorul de servicii după eveniment.

De asemenea, se pot face declarații în mod direct la ERS prin poștă, telefon, personal sau prin intermediul registrului de reclamații online, disponibil pe site-ul ERS la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.ers.pt/pages/50. ERS tratează plângerile depuse prin intermediul registrului de reclamații online în exact același mod în care tratează plângerile din registrele tradiționale de reclamații disponibile la sediile furnizorilor de asistență medicală.

În cazul în care reclamantul și-a scris declarația în registrul de reclamații disponibil la sediul prestatorului, acesta poate trimite la ERS copia declarației, care trebuie să îi fi fost furnizată la momentul depunerii plângerii (foaie albastră). Prestatorul de servicii are la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a trimite plângerea la ERS.

În cazul în care utilizatorul își adresează declarația în mod direct furnizorului trimițând o scrisoare oficială (poștă), un fax sau un e-mail, acesta poate transmite o copie a documentului original la ERS.

În urma primirii plângerii, ERS solicită reclamantului să prezinte orice declarații pe care le consideră relevante. În funcție de conținutul plângerii și de declarațiile depuse, ERS va lua măsurile pe care le consideră adecvate conform competențelor care îi sunt conferite prin lege. În cazul în care o plângere nu este identificată în mod adecvat sau nu este suficient de coerentă, aceasta va fi închisă. În cazul în care plângerea nu intră în sfera sa de competență, ERS informează reclamantul cu privire la organismul responsabil cu tratarea acesteia și o transmite în consecință.

Inspectoratul General al Ministerului Muncii, Solidarității și Securității Sociale (Inspeção-Geral do Ministério do Trabalho, Solidariedade e Segurança Social – IGMTSSS)

IGMTSSS este un serviciu aflat în administrarea directă a statului și face parte din Ministerul Muncii, Solidarității și Securității Sociale (Ministério do Trabalho, Solidariedade e Segurança Social – MTSSS). Acest inspectorat supraveghează serviciile și organismele MTSSS sau cele care se află sub autoritatea ministrului respectiv.

IGMTSSS evaluează conformitatea juridică și normativă a actelor departamentelor și organelor din cadrul ministerului sau aflate sub autoritatea ministrului respectiv și evaluează performanța și gestionarea acestora prin inspecții și audituri. Acesta evaluează calitatea serviciilor oferite cetățenilor și recomandă modificări și măsuri pentru rectificarea deficiențelor și neregulilor depistate.

Plângerile sau rapoartele de incident privind încălcările comise de organismele aflate sub autoritatea ministerului, inclusiv instituțiile aparținând instituțiilor Santa Casa da Misericórdia și instituțiile private de solidaritate socială, pot fi adresate inspectoratului.

Tratarea plângerilor:

Plângerile pot fi depuse prin poștă, prin e-mail sau prin intermediul unui Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic disponibil pe site. În afară de identificarea obiectului plângerii și a datei faptelor, plângerea ar trebui să includă o descriere scurtă și clară a evenimentelor care stau la baza sa.

Autoritatea pentru Securitate Alimentară și Economică (Autoridade de Segurança Alimentar e Económica – ASAE)

ASAE este autoritatea administrativă națională specializată în securitate alimentară și monitorizare economică. Aceasta este responsabilă cu evaluarea și comunicarea riscurilor din lanțul alimentar și cu reglementarea activităților economice din sectoarele alimentare și nealimentare prin monitorizarea respectării legislației de reglementare aplicabile.

Toți furnizorii de bunuri sau prestatorii de servicii care își desfășoară activitatea într-o unitate fizică fixă și permanentă, care au contact direct cu publicul și care furnizează bunuri sau servicii în Portugalia au obligația de a avea un registru de reclamații.

Tratarea plângerilor:

În cazul în care un client nu este pe deplin satisfăcut atunci când îi este furnizat un serviciu sau când cumpără un produs, acesta poate solicita registrul de reclamații, care poate fi utilizat pentru a consemna motivul nemulțumirii. Prestatorii de servicii trebuie să trimită la ASAE formularele originale de depunere a plângerii în termen de 10 zile lucrătoare.

De asemenea, actele ilegale pot fi raportate prin intermediul unui Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic pus la dispoziție pe site-ul internet al ASAE și se pot referi la infracțiuni administrative sau chestiuni penale din sfera de competență a acestei autorități.

În cazul în care actul ilegal raportat nu intră în domeniul de competență a ASAE, plângerea este transmisă autorității competente.

Plângerea trebuie să fie completă și motivată, oferind, ori de câte ori este posibil, informații detaliate privind faptele și organismul care face obiectul raportării, locul producerii faptelor (adresa și/sau alte elemente de referință), motivele plângerii, precum și alte aspecte relevante. În cazul în care o plângere este făcută în mod anonim, nu pot fi furnizate informații suplimentare la o dată ulterioară.

După primirea plângerii și a declarațiilor respective, ASAE va iniția procedura corespunzătoare în cazul în care faptele din plângere indică o infracțiune administrativă prevăzută în norma specifică aplicabilă. În caz contrar, ASAE va notifica furnizorul de bunuri sau servicii astfel încât acesta să poată formula declarațiile pe care le consideră adecvate în termen de 10 zile lucrătoare.

După analizarea conținutului declarațiilor și a fondului plângerii, ASAE poate trimite reclamația unui alt organism având competență în chestiunea care face obiectul plângerii sau poate propune închiderea plângerii dacă nu există nicio justificare pentru acțiune.

În cazul în care analiza faptelor prezentate în plângere conduce la un litigiu și după ce au fost luate toate măsurile necesare pentru soluționarea situației, ASAE informează reclamantul în scris (dacă acesta a fost identificat în mod corespunzător) cu privire la procedura sau măsurile care au fost sau vor fi luate în urma plângerii.

Alte organisme

Institutul de Securitate Socială I.P. (Instituto da Segurança Social I.P. - ISS)

Institutul de Securitate Socială, I. P. este o instituție publică cu statut special în temeiul legii. Acesta se află sub administrarea indirectă a statului și are autonomie administrativă și financiară și active proprii.

Acesta este responsabil pentru asigurarea acordării de protecție juridică. Protecția juridică este un drept al persoanelor și al entităților fără scop lucrativ care nu pot să plătească cheltuielile asociate cu acțiunile în instanță în caz de concediere, divorț, evacuare, punere sub sechestru etc. sau cu procedurile extrajudiciare în cazul divorțului de comun acord.

Protecția juridică include:

Consultanță juridică – consultarea unui avocat pentru clarificare tehnică în ceea ce privește legea aplicabilă chestiunilor specifice sau cazurile în care drepturile sau interesele personale legitime sunt încălcate sau sunt în pericol de a fi încălcate (nu se aplică entităților fără scop lucrativ).

Asistență juridică – numirea unui avocat și plata onorariilor acestuia sau plata onorariilor avocatului numit din oficiu (numele dat avocaților părții acuzate în cadrul procedurilor penale sau administrative), scutirea de la plata cheltuielilor de judecată sau posibilitatea de a plăti în rate și numirea unui agent de executare (un executor judecătoresc exercită întotdeauna funcția de executor judecătoresc).

Următoarele persoane au dreptul la protecție juridică:

  • cetățenii portughezi și cetățenii Uniunii Europene.
  • cetățenii străini și apatrizii cu un permis de ședere valabil într-un stat membru al Uniunii Europene.
  • străinii fără un permis de ședere valabil într-un stat membru al Uniunii Europene – în cazul în care legislația țărilor lor de origine acordă același drept cetățenilor portughezi.
  • persoanele care locuiesc sau au reședința într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât statul membru în care urmează să se desfășoare procedurile (litigii transfrontaliere).
  • persoanele juridice fără scop lucrativ – au dreptul la asistență juridică numai sub formă de scutire de la taxe judiciare și alte costuri de procedură, numirea și plata onorariilor avocatului, plata onorariilor avocatului din oficiu și numirea unui executor judecătoresc.

Toate persoanele enumerate mai sus trebuie să demonstreze că se află în imposibilitatea de a suporta costurile asociate cu procesul, angajarea unui avocat etc.

În conformitate cu dreptul portughez, persoanele care, pe baza veniturilor, activelor și cheltuielilor curente ale familiei lor, nu sunt în mod obiectiv în măsură să plătească cheltuielile de judecată sunt considerate a fi afectate de dificultăți financiare.

Formularele de cerere pentru acordarea asistenței juridice pot fi obținute gratuit de la orice birou de servicii pentru clienți din cadrul Serviciilor de securitate socială sau în Linkul se deschide într-o fereastră nouăformat electronic pe site-ul internet al Serviciilor de securitate socială.

Cererea poate fi predată personal sau trimisă prin poștă, la orice birou de servicii pentru clienți din cadrul Serviciilor de securitate socială (cu anexarea tuturor documentelor necesare).

Dreptul la protecție juridică poate fi verificat utilizând simulatorul de protecție juridică, disponibil în coloana din dreapta de pe următoarea pagină de internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.seg-social.pt/calculo-do-valor-de-rendimento-para-efeitos-de-proteccao-juridica

Pentru mai multe informații, a se vedea pagina Prezentarea în instanță - Asistența judiciară.

Comisia pentru Protecția Victimelor Infracționalității (Comissão para a Proteção das Vítimas de Crimes)

Comisia pentru Protecția Victimelor Infracționalității este structura din cadrul Ministerului Justiției care este responsabilă cu primirea, analizarea și luarea deciziei cu privire la cererile de despăgubiri depuse de victimele actelor de violență și de victimele violenței domestice.

Obligația de a plăti despăgubiri revine persoanei care a săvârșit infracțiunea, dar, în unele cazuri, statul poate oferi despăgubiri în avans dacă un autor nu are posibilitatea de a plăti sau nu este posibil să se obțină despăgubirea într-un termen rezonabil, iar prejudiciul a cauzat perturbări considerabile ale nivelului de trai și ale calității vieții victimei.

Cererea de despăgubiri poate fi formulată în termen de maximum un an de la data infracțiunii sau, în cazul procedurilor penale, până la un an după adoptarea hotărârii definitive în cadrul procedurii. Victimele care erau minori la momentul săvârșirii infracțiunii pot depune o cerere până la un an după ce au împlinit vârsta majoratului sau sunt emancipate.

Cererea trebuie să fie depusă utilizând formularul corespunzător, care este disponibil la sediul comisiei sau la centrele de sprijinire a victimelor din cadrul APAV. Un Linkul se deschide într-o fereastră nouăformular electronic este, de asemenea, pus la dispoziția cetățenilor pe pagina de internet a comisiei.

Cererea este scutită de la plata tuturor cheltuielilor de judecată de către victimă, iar documentele și certificatele necesare pentru dosar pot fi obținute în mod gratuit.

În cazul în care infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, cererea de despăgubiri care trebuie să fie plătite de statul în cauză poate fi prezentată Comisiei pentru Protecția Victimelor Criminalității dacă reclamantul își are reședința obișnuită în Portugalia.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 16/05/2018

Drepturi fundamentale - România


Instanțe naționale

Ombudsman

Organisme specializate în drepturile omului

Alte organisme specializate

Instanțe naționale

În funcție de materia în care se încadrează fapta, în sens generic, ce a avut drept consecință încălcarea unui drept al unei persoane (de exemplu, materie civilă, materie penală, contencios administrativ etc.), persoana respectivă se poate adresa fie direct instanței judecătorești, de regulă, printr-o cerere de chemare în judecată, cum e cazul materiei civile, fie altor instituții publice conform procedurilor instituite de lege.

Astfel, în materie penală, persoana ale cărei drepturi au fost încălcate printr-o faptă prevăzută de legea penală se poate adresa fie organelor de poliție, fie parchetului, urmând ca procesul penal să se deruleze conform procedurii penale.

În cazul contenciosului administrativ, conform dispozițiilor Legii nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Totodată, se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. De regulă, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana respectivă trebuie să urmeze o procedură prealabilă (detaliată în art. 7 din Legea nr. 554/2004) care constă în solicitarea autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, într-un anumit termen, revocarea, în tot sau în parte, a actului administrativ.

Competența instanțelor de judecată, precum și a celorlalte instituții menționate mai sus, este prevăzută de actele normative în vigoare (de exemplu, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală, Legea nr. 554/2004)

În ceea ce privește procedura în fața instanțelor de judecată, aceasta este, de regulă, cea de drept comun, având diferite particularități în funcție de materie (a se vedea pentru mai multe informații Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://portal.just.ro/SitePages/ghid.aspx, disponibil doar în limba română).

Pentru datele de contact ale instanțelor de judecată, precum și pentru alte informații suplimentare se poate accesa Linkul se deschide într-o fereastră nouăPortalul instanțelor de judecată (disponibil doar în limba română).

Ombudsman

AVOCATUL POPORULUI

Adresă sediu central:

strada Eugeniu Carada nr. 3
Sector 3
București

Harta: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.avp.ro/locatie.jpg

Date de contact sediul central:

Telefon dispecerat: +4 (021) 312.71.34;
Telefon centrală: +4(021) 312.94.62
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăavp@avp.ro
Adresa web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.avp.ro/

Program de audiențe:

De luni până joi, între orele 9 – 16, vineri între orele 9-14 la personalul de specialitate, format din consilieri și experți (Cetățenii care doresc, pot fi primiți în audiență și de către conducerea instituției - avocatul Poporului și adjuncții acestuia).

Adrese sedii teritoriale :

Linkul se deschide într-o fereastră nouăRomânia Avocatul Poporului Birouri Teritoriale

Prezentare generală a instituției (baza legală, prezentare, organizare, atribuții, cereri, proceduri)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=67&Itemid=161&lang=ro-ro

Model cerere tip:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=69&Itemid=182&lang=ro-ro

Principalele reglementări în vigoare privind Avocatul Poporului sunt cuprinse în:

  • Constituția României art. 58-60, art. 65 alin. (2), art. 146 lit. (a) și lit. (d);
  • Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare;
  • Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, completat prin Hotărârea nr. 6/2007 a Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 445, din 29 iunie 2007;
  • Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările ulterioare;
  • Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare.

Scopul înființării și caracteristici:

  1. apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice;
  2. este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică;
  3. are buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat;
  4. în exercitarea atribuțiilor sale nu se substituie autorităților publice;
  5. Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ, nimeni nu îl poate obliga să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale;
  6. activitatea sa are caracter public, dar la cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor sau datorită unor motive întemeiate, poate decide asupra caracterului confidențial al activității sale;
  7. își exercită atribuțiile, din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăților comerciale, a asociațiilor sau altor persoane juridice. Petițiile pot fi adresate fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.

Adjuncții Avocatului Poporului

Avocatul Poporului este asistat de adjuncți, specializați pe următoarele domenii de activitate:

  1. drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale;
  2. drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
  3. armată, justiție, poliție, penitenciare;
  4. proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe.

Cine se poate adresa Avocatului Poporului și pentru ce:

1. Actele și faptele supuse petiționării

Sunt supuse petiționării actele sau faptele administrative ale autorităților publice prin care s-au încălcat drepturile și libertățile persoanelor fizice.

Legea include în categoria actelor administrative care fac obiectul activității Avocatului Poporului și pe cele ale regiilor autonome.

Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor.

Nu fac obiectul activității instituției Avocatul Poporului și vor fi respinse fără motivare petițiile privind:

  • actele emise de Camera Deputaților, Senat sau de Parlament;
  • actele și faptele deputaților și senatorilor;
  • actele și faptele Președintelui României;
  • actele și faptele Guvernului, cu excepția legilor și ordonanțelor;
  • actele și faptele Curții Constituționale;
  • actele și faptele Președintelui Consiliului Legislativ;
  • actele și faptele autorității judecătorești.

2. Cine se poate adresa Avocatului Poporului?

Instituției Avocatul Poporului i se poate adresa orice persoană fizică, fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.

3. Exercitarea atribuției Avocatului Poporului de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor în raporturile acestora cu autoritățile publice se face:

  • la cererea persoanei lezate;
  • din oficiu.

4. Condiții pentru primirea și examinarea petiției

  • să fie formulată în scris și poate fi transmisă prin poștă, inclusiv cea electronică, fax ori poate fi depusă personal sau prin mandatar (căruia i se vor solicita în mod obligatoriu datele de identificare) la sediul instituției sau la sediul birourilor teritoriale, cu prilejul audiențelor sau la registratură;
  • pentru motive temeinice, la solicitarea petiționarului, acestuia i se poate încuviința să își prezinte oral sau prin serviciul dispecerat cererea, care va fi consemnată de către personalul desemnat în acest scop, pe formulare tip;
  • trebuie semnată de petiționar;
  • trebuie să conțină:
    • informații complete referitoare la datele de identificare ale persoanei lezate în drepturile și libertățile cetățenești (nume, prenume, domiciliu);
    • date despre vătămările produse (drepturile și libertățile încălcate, fapte invocate, descrierea lor);
    • autoritatea administrativă sau funcționarul public în cauză;
    • dovada întârzierii sau refuzului administrației publice de a soluționa cererea, potrivit legii, în termenul prevăzut;
    • mențiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanțe judecătorești sau dacă a format obiectul unei judecăți;
    • precizarea autorităților publice care au fost sesizate anterior;
    • se anexează orice acte care pot susține petiția;
  • cererea adresată Avocatului Poporului este scutită de taxa de timbru.

5. Situațiile în care petițiile nu pot fi luate în considerare:

  • atunci când petițiile nu sunt de competența Avocatului Poporului;
  • anonimele (nu se înregistrează) sau cele făcute în numele altei persoane fără acordul acesteia;
  • petițiile adresate mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoștință de ele;
  • pot fi respinse motivat petițiile vădit nefondate.

6. Modalități de lucru în soluționarea petițiilor:

  • Anchetele – Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităților administrației publice orice informații sau documente necesare anchetei, să audieze și să ia declarații de la conducătorii autorităților administrației publice și de la orice funcționar care poate da informațiile necesare soluționării petiției.
  • Recomandările – în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări. Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative.
  • Rapoarte speciale – în cazul în care Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție, ori de nerespectare a legilor țării, va prezenta un raport, conținând cele constatate, președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru.
  • Dispeceratul – atât la sediul instituției Avocatul Poporului, cât și la nivelul celor 14 birouri teritoriale este asigurat serviciul de dispecerat (telefon 021.312.71.34, sediul central, Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.avp.ro/linkuri/birouriteritoriale.pdf), la care cetățenii pot suna în zilele luni-joi între orele 9-16 și vineri între orele 9-14
  • Audiențele – sunt asigurate de personalul de specialitate al instituției. De asemenea, cetățenii pot fi primiți în audiență de către Avocatul Poporului și de adjuncții acestuia, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului cât și de birourile teritoriale

Organisme specializate în drepturile omului

Ombudsman pentru drepturile copilului

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA COPILULUI ȘI ADOPȚIE

Adresă:

Bulevardul G-ral Gheorghe Magheru nr. 7
Sector 1
București
Cod poștal 010322

Date de contact:

Tel: +4 021-315.36.33, 021-315.36.30, 021-310.07.89, 021-310.07.90
Fax: +4 021-312.74.74
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăoffice@anpfdc.ro
Adresă web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.copii.ro/

Program relații cu publicul:

luni – joi: 8:30 – 16:30

vineri: 8:30 – 14:00

Compartiment adopții: marți și joi: 9.00 -12.00

Prezentare generală a instituției (baza legală, prezentare, organizare, atribuții, tipuri de servicii):

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.copii.ro/despre-noi/misiune/,
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.copii.ro/activitate/sistemul-de-protectie-a-copilului/prezentare-generala/.

Direcția Generală Protecția Drepturilor Copilului este direcție de specialitate în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.

Atribuții:

  • elaborează și fundamentează programe în domeniul protecției familiei și pentru prevenirea și combaterea violenței în familie și în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;
  • monitorizează respectarea drepturilor copilului și recomandă autorităților centrale sau locale luarea măsurilor care se impun;
  • centralizează și sintetizează informațiile referitoare la respectarea principiilor și normelor stabilite de Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, și urmărește și ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului privind drepturile copilului;
  • coordonează și îndrumă metodologic activitățile serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinții săi și ale celor de protecție specială a copilului, precum și activitățile desfășurate de comisiile pentru protecția copilului;
  • elaborează standarde, norme metodologice și proceduri de lucru pentru serviciile care asigură prevenirea separării copilului de părinții săi, protecția specială a copilului și tânărului, precum și pentru protecția familiei, a victimelor violenței în familie și pentru cele destinate agresorilor;
  • elaborează metodologia de licențiere și criteriile de evaluare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinții săi, protecției speciale a copilului și tânărului și victimelor violenței în familie și licențiază aceste servicii;
  • coordonează și îndrumă metodologic activitățile de sprijinire a familiei și victimelor violenței în familie, precum și ale serviciilor destinate acestora.

Organism de promovare a egalității

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII (CNCD)

Adresă sediu central:

Piata Valter Maracineanu nr 1-3, sector 1, 010155 București

Telefon: +4 021 312.65.78 ; +4 021 312.65.79
Fax: +4 021 312.65.85
Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăsupport@cncd.org.ro
Adresă web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cncd.org.ro/

Program de lucru cu publicul:

Luni-Joi 08:00 - 16:30 Vineri: 08:00 - 14:00

Adrese sedii teritoriale și Centrul de documentare:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cncd.org.ro/contact/

Prezentare generală a instituției (baza legală, prezentare, organizare, atribuții, petiții, proceduri):

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cncd.org.ro/ ,
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cncd.org.ro/profil/,
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cncd.org.ro/organizare/

Baza legală:

Consiliul National pentru Combaterea Discriminării funcționează în baza Linkul se deschide într-o fereastră nouăOrdonanței Guvernului nr.137/2000 Linkul se deschide într-o fereastră nouărepublicata privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

Prezentarea instituției:

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării. Consiliul este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr.137/2000 republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

1. Ce trebuie să conțină o petiție ?

Petiția trebuie să conțină următoarele date obligatorii:

  • numele și prenumele persoanei care sesizează;
  • adresa la care se dorește să se primească răspunsul, adresa de contact pentru ca CNCD să poată lua legătura cu petentul, pentru informații suplimentare, necesare soluționării cazului;
  • număr de telefon, pentru a putea contacta petentul pentru informații suplimentare;
  • conținutul plângerii, în care vor fi scrise detaliat faptele considerate discriminatorii;
  • datele de identificare ale persoanei acuzate de discriminare (adresa, eventual telefon etc.), necesare pentru contactarea acestuia, in vederea audierii acesteia de către Colegiul director al CNCD sau pentru investigații suplimentare.

2. Ce se întâmplă după depunerea petiției?

Petiția se înregistrează și se dă spre soluționare Colegiului director. Sesizarea se poate face în termen de un an de la data săvârșirii faptei de discriminare sau de la data la care persoana a luat cunoștință de ea. Persoana discriminată poate solicita în instanța de judecata înlăturarea consecințelor faptelor de discriminare si restabilirea situației anterioare faptei de discriminare. Termenul de soluționare a petiției este de 90 de zile.

Colegiul director va cerceta existenta faptei de discriminare prin citarea obligatorie a parților, care se realizează prin orice mijloc care asigura confirmarea primirii. Neprezentarea parților nu împiedica soluționarea petiției. Pentru luarea unei decizii corecte, se pot face investigații suplimentare, inclusiv audierea părților pentru audieri.

Petentul are obligația sa dovedească existenta faptelor de discriminare, iar persoana acuzată de discriminare are obligația sa dovedească ca acestea nu constituie discriminare.

Soluția (Hotărârea Colegiului director) se comunică în scris, în termen de 15 zile de la luarea deciziei în ședința Colegiului director. În termen de 15 zile de la data primirii Hotărârii Colegiului director, părțile o pot contesta in instanță. Taxa judiciară de timbru este gratuită pentru ambele parți.

3. Care sunt sancțiunile pentru faptele de discriminare?

Faptele de discriminare se sancționează contravențional:

  • cu avertisment
  • cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei dacă discriminarea vizează o persoană fizică
  • cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ROMI (ANR)

Date de contact:

Str. Splaiul Independentei, nr. 202, et. 8, camera 23, București, Sector 6

Tel. : +4 021 311.30.48
Fax : +4 021 311.30.47
Email : Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@anr.gov.ro.
Adresă web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.anr.gov.ro

Date de contact birouri regionale și județene:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.anr.gov.ro/index.php/contact/date-de-contact-ale-autoritatii

Prezentare generală a instituției (misiune, structură, rezultate):

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.anr.gov.ro

Baza legală:

Ordonanța de urgență nr. 78/2004 pentru înființarea Agenției Naționale pentru Romi aprobată cu modificări prin Legea nr. 7/2005

În exercitarea funcțiilor prevăzute la art.3 din Hotărârea nr. 1703/2004 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Romi cu modificările și completările ulterioare, instituția îndeplinește următoarele atribuții principale:

  • asigură elaborarea politicii și strategiei Guvernului în domeniul protecției drepturilor minorității romilor și a altor atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate;
  • inițiază și desfășoară acțiuni de formare privind combaterea discriminării la nivelul romilor în cadrul administrației publice centrale și locale;
  • avizează proiecte de legi și alte acte normative care au incidență asupra drepturilor și îndatoririlor persoanelor aparținând minorității romilor;
  • monitorizează aplicarea actelor normative interne și internaționale referitoare la protecția minorității romilor;
  • primește și examinează cererile și sesizările adresate de către instituții, organizații sau persoane fizice și comunică punctul de vedere de specialitate al agenției;
  • dezvoltă un sistem de informare, formare și consultanță accesibil minorității romilor;
  • analizează și evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale și acționează pentru perfecționarea cadrului juridic existent.

În exercitarea atribuțiilor sale, Agenția Națională pentru Romi

  • colaborează cu ministerele și cu autoritățile administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice, precum și cu persoane fizice și juridice;
  • colaborează cu organizații interguvernamentale și neguvernamentale din țară și străinătate;
  • instituția beneficiază de consultanță și asistență din țară și străinătate, precum și de programe de formare și perfecționare a personalului său, în limita fondurilor bugetare alocate sau a altor surse atrase din țară sau străinătate, potrivit legii;
  • inițiază, participă și promovează, împreună cu instituțiile și organizațiile neguvernamentale specializate, acțiuni, proiecte și programe sectoriale, în scopul îmbunătățirii situației romilor.

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

Adresa sediu:

Calea Victoriei nr. 194
București

Date de contact:

Telefon: +4021-2125438; +4021-2125439; +4021-3220976 ; +4021- 3226303; +4021- 3226304; +4021-3207155
Fax: +4021- 2125443
Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăregistratura@anph.ro

Program de lucru cu publicul :

Luni-Vineri orele 9.00 - 16.00 (telefonic)

Prezentare generală a instituției( structură, atribuții, regulament de organizare și funcționare):

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://anpd.gov.ro/web/

Baza legală:

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Autoritatea coordonează la nivel central activitățile de protecție specială și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, elaborează politicile, strategiile și standardele în domeniul promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, asigură urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul propriu și controlul activităților de protecție specială a persoanelor cu dizabilități.

Actele normative în care sunt stabilite drepturile persoanelor cu dizabilități:

Persoanele cu dizabilități beneficiază de prevederile

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative
  • Hotărârea Guvernului nr. 50/2015 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități

Organism de protecție a datelor

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL (ANSPDCP)

Adresa sediu:

B-dul G-ral. Gheorghe Magheru 28-30 Sector 1
cod poștal 010336
București, Romania

Date de contact:

Telefon:  +40.318.059.211; +40.318.059.212
Fax: +40.318.059.602
Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăanspdcp@dataprotection.ro
Adresă web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.dataprotection.ro/

Program de lucru cu publicul:

  • Registratura Autorității naționale de supraveghere are program cu publicul de luni până vineri, între orele 09:00-13:00;
  • Program audiențe – luni – vineri între orele 11:00-13:00

Prezentare generală a instituției:

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal își desfășoară activitatea în condiții de completă independență și imparțialitate. Autoritatea monitorizează și controlează sub aspectul legalității prelucrările de date cu caracter personal care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Obiectiv:

Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață intimă, familială și privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date

Baza legală:

Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Atribuții (selecție):

  • primește și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
  • autorizează prelucrările de date în situațiile prevăzute de lege;
  • poate dispune, în cazul în care constată încălcarea dispozițiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate și poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acțiuni în justiție;
  • informează persoanele fizice și/sau juridice asupra necesității respectării obligațiilor și îndeplinirii procedurilor prevăzute de Legea nr. 677/2001;
  • păstrează și pune la dispoziția publicului registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal;
  • primește și soluționează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice și comunică soluția dată ori, după caz, demersurile efectuate;
  • efectuează controale prealabile în situația în care operatorul prelucrează date cu caracter personal care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile și libertățile persoanelor;
  • efectuează investigații din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări;
  • formulează recomandări și avize asupra oricărei chestiuni legate de protecția drepturilor și libertăților fundamentale în privința prelucrării datelor cu caracter personal, la cererea oricărei persoane, inclusiv a autorităților publice și a organelor administrației publice.

Procedura de primire și de soluționare a plângerilor sesizărilor, cererilor:

Persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate se pot adresa în scris autorității de supraveghere în cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu condiția de a nu fi introdus anterior o acțiune în justiție, cu același obiect, însă numai după ce s-au adresat în prealabil operatorului reclamat.

Posibile modele pentru a fi utilizate de petiționarii care intenționează să depună o plângere la ANSPDCP pot fi accesate pe site-ul instituției.

Alte organisme specializate

JUDECĂTORUL DELEGAT

Bază legală:

Legea Nr. 254 din 2 iunie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare a activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate

Prezentare și rol:

Judecătorii delegați sunt magistrați din sistemul instanțelor române. Judecătorii sunt delegați anual de către președintele curții de apel pentru fiecare penitenciar aflat în circumscripția teritorială a curții de apel. Rolul judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate este de a supraveghea și controla asigurarea legalității în executarea acestor pedepse. Judecătorul delegat desemnat pentru penitenciarul în a cărui circumscripție se află un centru de reținere și arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă, supraveghează și controlează, de asemenea, asigurarea legalității în executarea măsurilor preventive privative de libertate. Totodată, judecătorul delegat asigură respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Plângeri:

  1. Împotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. (art. 39, al. 3 din Legea 254/2013).
  2. Împotriva hotărârii comisiei de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea (art. 40, al. 11 din din Legea 254/2013).
  3. Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată hotărârea (art. 56, al. 2 din din Legea 254/2013).
  4. Împotriva hotărârii comisiei de disciplină, prin care a fost aplicată o sancțiune disciplinară, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la comunicarea hotărârii (art. 104, al 1 din Legea 254/2013).

Împotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare, persoana internată poate formula plângere, la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea (art. 153, al. 8 din Legea 254/2013)

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI

Adresa sediu central:

Strada Lt. col. Marinescu C-tin nr.15A, Sector 5, București

Telefon: 021- 410.99.40

Fax: 021- 410.75.01

Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăigi@mai.gov.ro și Linkul se deschide într-o fereastră nouădocument.igi@mai.gov.ro - adresa destinată exclusiv transmiterii copiei cărții de identitate

Adrese diverse direcții din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://igi.mai.gov.ro/contact/bucure%C8%99ti

Formațiuni teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://igi.mai.gov.ro/ro/node/contact

Prezentarea instituției:

Inspectoratul General pentru Imigrări este organizat și funcționează ca structură de specialitate a administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Obiectiv:

Înființat prin reorganizarea Oficiului Român pentru Imigrări, Inspectoratul General pentru Imigrări își exercită atribuțiile ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migrație, azil și integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii.

Activitatea  Inspectoratul General pentru Imigrări constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei și al comunității, în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în exercitarea legii.

Baza legală:

Structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru Imigrări sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 639 din 20 iunie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Ca organizare, Inspectoratul este constituit la nivel central din direcții, servicii și alte structuri funcționale, iar la nivel teritorial din centre regionale de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil, centre de cazare pentru străinii luați în custodie publică și structuri județene.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Inspectoratului General pentru Imigrări cooperează cu structuri din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și cu alte instituții ale statului, colaborează cu organizații neguvernamentale și cetățenii străini care își desfășoară activitatea în domeniul migrației și protecției umanitare, încheie acorduri cu instituții similare din străinătate, precum și cu organizații internaționale, în condițiile legii.

Alte informații referitoare la categoriile de cetățeni UE și non-UE, azil și imigrare, legislația, programele sau strategiile Inspectoratului General pentru Imigrări pot fi consultate pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.

INSPECȚIA MUNCII

Adresa instituției:

Str. Matei Voievod nr.14, Sector 2, București

Tel. 021/302.70.30

Fax: 021.302.70.64; 021.252.00.97

Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăcomunicare@inspectiamuncii.ro

Adresa de email pentru transmiterea copiei de identitate: Linkul se deschide într-o fereastră nouăcopiedoc@inspectiamuncii.ro

Website: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.inspectiamuncii.ro/

Program de funcționare a Inspecției Muncii

Luni – Joi: 8:00 – 16:30

Vineri: 8:00 – 14.00

Prezentarea instituției

Inspecția Muncii este organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu sediul în municipiul București.

Instituția are personalitate juridică și îndeplinește funcția de autoritate de stat, prin care asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței.

Obiectivul instituției:

Inspecția Muncii acționează pentru asigurarea protecției sociale a muncii, în baza prevederilor art. 41 din Constituția României, republicată și, respectiv, a prevederilor Convenției OIM nr. 81/1947 privind inspecția muncii în industrie și comerț, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 284/1973 și ale Convenției OIM nr. 129/1969 privind inspecția muncii în agricultură, ratificată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 83/1975.

Baza legală:

Instituția este înființată și este organizată în baza:

  • Legii nr. 108/1999, republicată, cu modificări și completări ulterioare
  • H.G. nr. 1377/2009, cu modificări și completări ulterioare

În subordinea Inspecției Muncii funcționează:

Informații referitoare la eventualele petiții care pot fi transmise Inspecției Muncii pot fi consultate la Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.

Informații referitoare la informațiile de interes public pot fi consultate la Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Adresa sediul central:

Strada Avalanșei, nr.20-22, sector 4, București 040305

Program de lucru:

Luni-Joi: 8:00-16:30 , Vineri: 8:00-14:00

Program de audiențe:

Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă acordă audiențe lunar, în prima și a treia zi de marți, în intervalul orar 11.00 - 12.00. Programările se fac la telefon: 021.303.98.31.

Website: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.anofm.ro

Email de contact: Linkul se deschide într-o fereastră nouăanofm@anofm.ro

Informații privind paginile de internet ale Agențiilor Naționale Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă pot fi consultate la Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.

Prezentarea instituției:

Agenția oferă o paletă largă de servicii, cum sunt: consilierea profesională, cursurile de formare profesională, serviciile de preconcediere, medierea muncii, consultanță pentru inițierea unei afaceri, subvenționarea locurilor de muncă în care sunt încadrate persoane din rândul categoriilor defavorizate ale populației, acordarea de credite avantajoase pentru crearea de noi locuri de munca și multe altele.

Serviciile sale se adresează șomerilor și agenților economici.

Principalul său obiectiv este creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și implicit scăderea ratei șomajului.

Baza legală:

- Legea nr. 202 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

- H.G. nr. 1610 privind Statutul ANOFM

Obiectivele principale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt:

  • Instituționalizarea dialogului social în domeniul ocupării și formării profesionale;
  • Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării și formării profesionale;
  • Aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neîncadrate în muncă.

Mai multe informații pot fi consultate pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

Sediu central:

Splaiul Independenței, nr.294, Corp B, Sector 6, București, Cod 060031

Telefon: 021-207.11.01; 021-207.11.02

Fax: 021-207.11.03

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăoffice@anpm.ro

Web site: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.anpm.ro/

Program funcționare: Luni - Joi 8:00 – 16:30;  Vineri 8:00 - 14:00

Prezentarea instituției:

Agenția Națională pentru Protecția Mediului este instituția de specialitate a administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competențe în implementarea politicilor și legislației din domeniul protecției mediului, conferite în baza Linkul se deschide într-o fereastră nouăHotărârii de Guvern nr.1000 din 17 octombrie 2012 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia.

Obiectiv:

Agenția Națională pentru Protecția Mediului se înscrie în contextul european și internațional al cooperării, pentru apărarea principiilor și implementarea legislației în domeniul protecției mediului.

Atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului sunt:

  • planificarea strategică de mediu;
  • monitorizarea factorilor de mediu;
  • autorizarea activităților cu impact asupra mediului;
  • implementarea legislației și politicilor de mediu la nivel național și local;
  • raportările către Agenția Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apa.

Sesizările sunt înregistrate cu respectarea prevederilor OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată prin Legea nr. 233/2002, putând fi trimise prin email Linkul se deschide într-o fereastră nouăoffice@anpm.ro.

Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare nu se iau în considerare și se clasează.

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR

Adresa:

Bulevardul Aviatorilor nr. 72, sector 1, cod poștal 011865, București

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăcabinet@anpc.ro

Program de funcționare : Luni - joi: 08:00 - 16:30 , Vineri: 08:00 - 14:00

Baza legală:

  • Hotărârea nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor

Atribuțiile ANPC sunt, enumerativ:

  1. participă, împreună cu alte organe ale administrației publice centrale și locale de specialitate cu atribuții în domeniu și cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei în domeniul protecției consumatorilor, asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană;
  2. asigură armonizarea cadrului legislativ național cu reglementările din Uniunea Europeană în domeniul protecției consumatorilor;
  3. propune Guvernului spre adoptare și avizează proiecte de acte normative în domeniul protecției consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul, comercializarea produselor, prestarea serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, precum și interzicerea penalităților asimetrice dintre client și prestatorul de servicii publice și alte servicii de interes general pentru abaterile contractuale, astfel încât acestea să nu pună în pericol viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori să afecteze drepturile și interesele lor legitime;
  4. elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administrației publice, proceduri privind obiectivele, condițiile și modul de colaborare în desfășurarea activității de protecție a consumatorilor;

Întreaga listă a atribuțiilor ANPC poate fi consultată pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.

Sesizări și reclamații:

Primirea sesizărilor și reclamațiilor de la consumatori se face la sediile Comisariatelor Regionale/ Județene pentru Protecția Consumatorilor sau la Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului București, în funcție de raza teritorială în care își desfășoară activitatea operatorul economic reclamat.

Pentru a depune o sesizare/ reclamație vă rugăm să accesați link-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăINFO Reclamații unde veți putea consulta Linkul se deschide într-o fereastră nouăprocedura de depunere a reclamațiilor și Linkul se deschide într-o fereastră nouăcoordonatele de contact ale Comisariatelor Regionale și Județene pentru Protecția Consumatorilor.

Conform prevederilor legale reclamațiile și sesizările se fac în format scris sau în format electronic sau se depun personal.

Reclamațiile se depun în format electronic la această Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagină de internet.

Reclamația sau sesizarea se face în nume personal.

Reclamația/sesizarea dumneavoastră se rezolvă în termenul legal (conform prevederilor O.G. nr. 27/2002), cu condiția ca aceasta să fie însoțită de toate documentele probatorii, respectiv factura fiscală, bon fiscal sau chitanță, contract, certificat de garanție sau alte documente, după caz.

Reclamațiile dvs. pentru a putea fi instrumentate de către comisarii din cadrul Comisariatelor Județene trebuie să îndeplinească condițiile prezentate mai sus. În caz contrar acestea se clasează din lipsa de informații.

CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Adresa:

Calea Călărașilor 248, Bl. S19, Sector 3, 030634, București

Website: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cnas.ro/

Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouărelpubl1@casan.ro

Tel: 0372309236

Fax: 0372309165

Prezentarea instituției:

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România.

Baza legală:

  • O.U.G. nr. 150/20.11.2002
  • OUG nr.180/2000.
  • Legea nr. 145/1997

Obiective:

Realizarea și menținerea unui sistem de asigurări sociale de sănătate în care sunt respectate drepturile și nevoile asiguraților.

Obiective generale:

  • să protejeze asigurații față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident;
  • să asigure protecția asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Obiective specifice:

  • Asigurarea accesului la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale;
  • Asigurarea protecției în mod echitabil și nediscriminatoriu, în condițiile utilizării eficiente a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
  • Creșterea gradului de satisfacție a asiguraților față de calitatea serviciilor.
  • Creșterea gradului de informare a asiguraților

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Adresă sediul central:

Str. Stavropoleos, Nr. 6, București, Sector 3, 030084

Tel: 021.310.08.24

Website: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.roaep.ro/prezentare/

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăcomunicare@roaep.ro

Prezentarea instituției:

Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie.

Baza legală:

  • Hotărârea nr. 4 din 22 iunie 2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente și a Centrului “Expert electoral”
  • Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată
  • Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare

Obiective:

  • Procese electorale periodice, libere, corecte cu utilizarea eficientă și transparentă a resurselor umane, financiare și economice;
  • Finanțare corectă și transparentă a partidelor politice și a campaniilor electorale;
  • Management electoral integrat.

Funcții (enumerarea nu este exhaustivă):

  • de strategie, prin care se asigură stabilirea obiectivelor sectoriale din domeniul său de activitate;
  • de reglementare, prin care se asigură elaborarea și supunerea spre aprobare a cadrului normativ necesar realizării atribuțiilor strategice în materie electorală, precum și elaborarea și aprobarea de normative și prescripții tehnice, obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale;
  • de management, prin care se asigură organizarea și coordonarea activităților și resurselor necesare pentru derularea proceselor electorale;
  • de autoritate de stat, prin care se realizează urmărirea și asigurarea aplicării pe întreg cuprinsul țării a reglementărilor specifice sistemului electoral, precum și a celor stabilite pentru modernizarea și conectarea acestora la sistemele electorale din țările Uniunii Europene;
  • de control, prin care se realizează verificarea respectării legii și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, unde este cazul;

Restul funcțiilor pot fi consultate Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici.

Atribuții (enumerarea nu este exhaustivă):

  • elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre însușire Guvernului și autorităților administrației publice locale și urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;
  • urmărește modul de delimitare a secțiilor de votare, de stabilire a localurilor secțiilor de vot și a sediilor birourilor electorale;
  • urmărește realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne și cabine tipizate, ștampile, tușiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
  • urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;
  • monitorizează securitatea secțiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;
  • monitorizează întocmirea și tipărirea listelor electorale permanente;
  • monitorizează și controlează actualizarea Registrului electoral.

Restul atribuțiilor pot fi consultate Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici.

INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI

Adresa:

B-dul Nicolae Bălcescu nr. 21, Sector 1, București

Tel.      (021) 311-4921

Website: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.irdo.ro/

E-mail Linkul se deschide într-o fereastră nouăoffice@irdo.ro

Prezentarea instituției:

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), instituție națională, independentă, este învestită prin legea de înființare cu atribuții de cercetare, formare, informare și consultanță. Legea stabilește, de asemenea, garanții ale independenței și echidistanței, în concordanță cu criteriile stabilite pentru acest tip de instituții de către ONU și Consiliul Europei, care recomandă înființarea lor în toate statele democratice.

În activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului, normele și standardele înscrise în tratatele internaționale cu privire la drepturile omului, precum și jurisprudența în materie a tribunalelor internaționale reprezintă un obiect permanent de preocupare la nivelul tuturor atribuțiilor sale specifice, constând în cercetare, formare, informare și consultanță.

De asemenea, IRDO a fost ales în diferite structuri ale unor organisme internaționale consacrate promovării și protecției drepturilor omului.

Serviciile institutului sunt deschise tuturor utilizatorilor. Textele documentelor de bază și referințele bibliografice sunt difuzate gratuit sau cu plata numai a costului reproducerii.

Institutul va putea efectua cercetări, pe bază de contract, cu instituții sau organisme științifice și va putea elabora avize, la solicitarea unor foruri de specialitate din țară și din străinătate. Tarifele pentru astfel de servicii se vor stabili de conducerea institutului.

Baza legală:

Legea nr.9 / 1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului

Obiectivul:

Scopul institutului este de a asigura o mai bună cunoaștere de către organismele publice, asociațiile neguvernamentale și cetățenii români a problematicii drepturilor omului, a modului în care drepturile omului sunt garantate în alte țări, îndeosebi în țările participante la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa.

Totodată, scopul institutului este să informeze opinia publică de peste hotare, organismele internaționale, în legătură cu modalitățile practice prin care drepturile omului sunt asigurate și respectate în România.

Activitățile IRDO:

  1. crearea, menținerea și funcționarea pentru toți utilizatorii a unui centru de documentare conținând texte de convenții internaționale, legi, documente, studii și publicații referitoare la drepturile omului, precum și referințe bibliografice;
  2. informarea organismelor publice, a organizațiilor neguvernamentale și a cetățenilor, în special prin aducerea la cunoștința acestora a documentelor, practicilor și uzanțelor internaționale în domeniul drepturilor omului, inclusiv prin traducerea lor, atunci când este necesar;
  3. organizarea de programe de formare destinate îndeosebi acelor categorii de persoane care au răspunderi speciale pentru protecția drepturilor omului sau pentru cunoașterea problematicii drepturilor omului în rândurile unor largi categorii ale populației;
  4. furnizarea, la cerere sau periodic, de informații privind eforturile guvernamentale și neguvernamentale din România pentru a promova și proteja drepturile omului, ca și eforturile similare din alte țări, precum și angajamentele internaționale asumate de România și modul în care ele sunt îndeplinite;
  5. furnizarea de documentații, la cererea comisiilor Parlamentului, asupra aspectelor care privesc drepturile omului din proiectele de legi și alte probleme examinate în Parlament;
  6. efectuarea de cercetări privind diverse aspecte ale promovării și respectării drepturilor omului în România și pe plan internațional;
  7. publicarea unui buletin privind drepturile omului și asigurarea unei largi difuzări a acestuia, inclusiv prin traducere în limbi străine;
  8. organizarea de sondaje de opinie publică pe diferite aspecte, privind protecția drepturilor omului în România.

Informații suplimentare referitoare la IRDO pot fi consultate pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăpagina de internet a instituției.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 10/04/2017

Drepturi fundamentale - Slovenia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: slovenă.


Instanțe naționale

Instituții naționale de protecție a drepturilor omului

Mediatorul

Organisme specializate în protecția drepturilor omului

Instanțe naționale

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.sodisce.si/sodisca/sodni_sistem/seznam_sodisc/

Curtea Constituțională a Republicii Slovenia (Ustavno sodišče Republike Slovenije):
Beethovnova ulica 10
1001 Liubliana
p. p. 1713
Tel.: + 386 (01) 477 64 00; + 386 (01) 477 64 15
Email:Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@us-rs.si,

Curtea Administrativă a Republicii Slovenia (Upravno sodišče Republike Slovenije):
Fajfarjeva 33
1000 Liubliana
Tel.: + 386 (01) 47 00 100
Fax: + 386 (01) 47 00 150
Email:Linkul se deschide într-o fereastră nouăurad.uprlj@sodisce.si

Antena de la Maribor a Curții Administrative (Zunanji oddelek sodišča v Mariboru):
Tel.: + 386 (02) 230 20 30
Fax: + 386 (02) 230 20 48
Email:Linkul se deschide într-o fereastră nouăoddelek.uprmb@sodisce.si

Antena de la Nova Gorica a Curții Administrative (Zunanji oddelek sodišča v Novi Gorici):
Tel.: + 386 (05) 33 55 200
Fax: + 386 (05) 33 55 221
Email:Linkul se deschide într-o fereastră nouăoddelek.uprng@sodisce.si

Antena de la Celje a Curții Administrative (Zunanji oddelek sodišča v Celju):
Tel.: + 386 (03) 42 75 380
Fax: + 386 (03) 42 75 388
Email:Linkul se deschide într-o fereastră nouăoddelek.uprce@sodisce.si

Instituții naționale de protecție a drepturilor omului

A se vedea secțiunea dedicată Mediatorului.

Mediatorul (Varuh človekovih pravic)

Republica Slovenia a instituit un mediator însărcinat cu protejarea generală a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Mediatorul sau cei patru adjuncți ai săi (ori asistenții acestuia) primesc cereri din partea persoanelor care se consideră lezate în drepturile sau libertățile lor fundamentale prin emiterea unui act de către un organism de stat, o autoritate locală sau o persoană juridică de drept public. Acest lucru este prevăzut de Legea din 1994 privind medierea.

Mediatorul poate:

  • să pună în vedere autorului încălcării să corecteze sau să înceteze neregulile constatate;
  • să propună acordarea unei despăgubiri pentru daunele suferite;
  • în numele și cu autorizația dumneavoastră, să depună o cerere la Curtea Constituțională în vederea examinării constituționalității și legalității anumitor dispoziții sau acte;
  • să introducă un recurs constituțional întemeiat pe încălcarea unui drept;
  • să prezinte Guvernului sau Parlamentului inițiative de modificare a legilor și a altor dispoziții;
  • să propună tuturor autorităților aflate în răspunderea sa să își îmbunătățească modul de funcționare și relațiile cu părțile interesate;
  • să își dea avizul cu privire la un anumit caz de încălcare a drepturilor și libertăților, indiferent de tipul sau de stadiul procedurii inițiate în fața autorității.

Mediatorul nu poate să acționeze sau să corecteze încălcările sau neregulile, substituindu-se astfel organismelor publice, autorității administrative locale sau persoanelor juridice de drept public.

Partea care a comis încălcarea trebuie să o remedieze. În mod similar, mediatorul nu poate examina cazurile care se află pe rolul instanțelor judecătorești decât în cazuri excepționale.

Prin lege, mediatorul nu are nicio autoritate în sectorul privat, astfel încât acesta nu poate interveni în cazurile de încălcare a drepturilor de către o societate privată, de exemplu. În astfel de cazuri, mediatorul poate face presiuni asupra organismelor publice, autorităților administrative locale și titularilor unei funcții publice care exercită controlul asupra întreprinderii sau persoanei în cauză.

De asemenea, mediatorul monitorizează penitenciarele și tratamentul persoanelor care fac obiectul unei măsuri privative sau restrictive de libertate, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și umanitare.

Mediatorul nu are competența de a lua decizii oficiale, ci are atribuții de control, de avertizare și de consiliere.

Date de contact:

Mediatorul Republicii Slovenia (Varuh človekovih pravic RS)

Dunajska cesta 56 (4. nadstropje)
1109 Liubliana
Telefon: 01 475 00 50
Număr de telefon gratuit: 080 15 30
Fax: 01 475 00 40
Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@varuh-rs.si

Organisme specializate în protecția drepturilor omului

Mediatorul pentru drepturile copilului

Are același mandat cu mediatorul, fiind un adjunct specializat al acestuia.

Avocatul general al principiului egalității (Zagovornik načela enakosti)

Avocatul general al principiului egalității urmărește să evite și să elimine discriminarea în Slovenia.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăINIȚIATIVE (PLÂNGERI): acesta gestionează inițiativele sau plângerile privind cazuri de presupusă discriminare. Emite un aviz fără forță juridică obligatorie în cazuri de discriminare (inegalitate de tratament din cauza unor trăsături personale). În același timp, face recomandări cu privire la modul în care autorii încălcărilor pot rectifica situațiile create, precum și cu privire la motivele și consecințele unor astfel de încălcări. Prin intervenția sa, încearcă informal să rectifice încălcarea în cauză și să amelioreze practica pe termen lung. Dacă însă problema nu poate fi soluționată în acest mod, inspectoratele de resort pot iniția o acțiune în justiție. Procedura este gratuită și confidențială.

ASISTENȚĂ: Avocatul general vă poate acorda protecție juridică împotriva discriminării în alte proceduri, informându-vă, de exemplu, în legătură cu căile de atac disponibile și modalitățile de sesizare a altor organisme de stat.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSFATURI: puteți apela la serviciile avocatului general, de exemplu, dacă comportamentul dumneavoastră este sau poate fi susceptibil de a fi discriminatoriu, solicitând consiliere cu privire la modalitățile de a evita discriminarea și de a garanta într-un mod mai eficace respectarea dreptului la egalitate de tratament.

INFORMAȚII: veți primi informații generale cu privire la discriminare și la situația în acest domeniu în Slovenia.

Date de contact:

Avocatul general al principiului egalității (Zagovornik načela enakosti)
Ministerul Muncii, Familiei, Afacerilor Sociale și Egalității de Șanse (Ministrstvo za delo, družino, socialne zadeve in enake možnosti)
Kotnikova 28
1000 Liubliana
Telefon: 01/369 7 03
Fax: 01/369 78 29
Email: zagovornik.uem@gov.si
Număr de telefon gratuit: 080 12 13 (numai pentru apelurile care folosesc rețelele slovene)
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.zagovornik.gov.si/

Toate informațiile de bază de pe site-ul menționat anterior sunt disponibile integral și în engleză, germană, franceză, italiană, maghiară, serbă, bosniacă, albaneză și romani.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.zagovornik.gov.si/si/o-zagovorniku/kdo-je-zagovornik/index.html

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.zagovornik.gov.si/si/o-zagovorniku/osebna-izkaznica/index.html

Comisarul pe probleme de informare (Informacijski pooblaščenec)

Comisarul pe probleme de informare se pronunță în cazurile de încălcare prezumată a normelor de protecție a datelor cu caracter personal, în temeiul Legii-cadru din 2004 privind protecția datelor cu caracter personal și al altor legi specifice din acest domeniu (de exemplu, Legea privind cartea de identitate). De asemenea, acesta acționează din proprie inițiativă în cazul în care constată o eventuală încălcare a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și monitorizează, de asemenea, domenii sau materii specifice, chiar și în lipsa unor sesizări. Inspecțiile sunt efectuate de către inspectori de stat responsabili pentru protecția datelor cu caracter personal, care sunt angajați de comisarul pe probleme de informare. Comisarul poate să dispună corectarea datelor cu caracter personal, să constate o încălcare în cazul obținerii sau prelucrării ilegale a datelor cu caracter personal și să sancționeze (prin amenzi) operatorii de date cu caracter personal. Deciziile sale pot fi atacate în fața Curții Administrative a Republicii Slovenia (Upravno sodišče Republike Slovenije).

Date de contact:

Comisarul pe probleme de informare (Informacijski pooblaščenec)
Zaloška 59
1000 Liubliana
Telefon: 01 230 97 30
Fax: 01 230 97 78
Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăgp.ip@ip-rs.si


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 23/03/2018

Drepturi fundamentale - Slovacia

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini slovacă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.


Instanţe naţionale

Instituţii naţionale pentru drepturile omului

Ombudsman

Organisme specializate în drepturile omului

Alte organizaţii

Instanţe naţionale

Linkul se deschide într-o fereastră nouăZoznam súdov

Constituția Republicii Slovace (Legea 460/1992, astfel cum a fost modificată) reprezintă cadrul juridic pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Slovacia. Constituția este legea fundamentală în Slovacia și are întâietate față de orice alte acte legislative. În al doilea capitol din Constituție (articolele 11-54) se prevede protecția generală a drepturilor și libertăților fundamentale, acestea fiind drepturile și libertățile fundamentale ale omului (denumite drepturi civile în documentele internaționale), drepturile politice, drepturile minorităților naționale și ale grupurilor etnice, drepturile economice, sociale și culturale, dreptul la protecția mediului și a patrimoniului cultural și dreptul la protecție judiciară și la alte forme de protecție. Drepturile și libertățile fundamentale sunt garantate pentru toate persoanele din Slovacia, indiferent de sex, rasă, culoarea pielii, limbă, credință sau religie, convingeri politice sau de altă natură, origine națională sau socială, apartenența la un grup național sau etnic, bunurile deținute, familie sau alte criterii. Nicio persoană nu poate fi prejudiciată, favorizată sau defavorizată pe baza acestor criterii. Nu trebuie să se încalce dreptul niciunei persoane pe motiv că aceasta a hotărât să își exercite drepturile și libertățile fundamentale [articolul 12 alineatele (2) și (4) din Constituție]. Cu excepția cazului în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului garantate prin Constituție sunt acordate în mod explicit exclusiv cetățenilor slovaci, de acestea beneficiază și cetățenii străini aflați în Slovacia, inclusiv de dreptul la azil [articolul (52) alineatul (2) și articolul 53 din Constituție]. Condițiile și limitele garantării drepturilor și libertăților fundamentale, precum și domeniul de aplicare a obligațiilor în caz de război, ostilități, urgență sau circumstanțe excepționale, sunt stabilite prin legea constituțională privind securitatea statului în perioade de război, ostilități, urgență sau situații excepționale (Legea 227/2002).

Conform articolului 46 din Constituție, orice persoană poate să își apere drepturile, în conformitate cu procedura prevăzută în lege, în fața unei instanțe independente și imparțiale, precum și, în situațiile stabilite prin lege, în fața unei alte autorități din Republica Slovacia. În mod concret, există o varietate de drepturi ale omului, de exemplu drepturi și libertăți fundamentale ale omului definite prin lege și drepturi și libertăți fundamentale ale omului care nu pot fi definite prin lege. Drepturile și libertățile se pot referi la drepturi civice, politice, economice, sociale, culturale și de altă natură, garantate prin Constituție, prin alte acte constituționale, prin legi și alte acte legislative și prin tratatele internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului (legislația internațională în materie de drepturile omului) la care a aderat Slovacia. Competența de a analiza deciziile referitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu poate fi exclusă din competențele instanțelor.

Orice persoană care susține că i-au fost încălcate drepturile printr-o decizie aparținând unei autorități publice poate solicita unei instanțe să examineze legalitatea deciziei respective, cu excepția situațiilor în care legea prevede altfel. Constituția și alte legi relevante garantează tuturor persoanelor dreptul la despăgubiri pentru prejudicii cauzate de o hotărâre nelegală pronunțată de o instanță, un alt organism de stat ori o altă autoritate publică sau în urma unui caz de administrare defectuoasă. Acest aspect este explicat în mod detaliat în Legea 514/2003 privind răspunderea pentru prejudiciile cauzate în exercitarea autorității publice și de modificare a altor legi. Legea reglementează răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate de instituțiile publice în exercitarea autorității publice, răspunderea municipalităților și a altor unități teritoriale superioare pentru prejudiciile cauzate de organele autorităților locale în exercitarea atribuțiilor acestora, analiza preliminară a cererilor de despăgubiri și dreptul de a introduce o acțiune în regres.

În temeiul articolului 46 din Constituție, menționat anterior, articolul 3 din Codul de procedură civilă garantează dreptul de a dispune, în instanță, protejarea unui drept care a fost amenințat sau încălcat. Codul de procedură civilă stabilește procedura care trebuie urmată de instanță și de părțile la o acțiune civilă pentru a asigura protecția corespunzătoare a drepturilor și intereselor legitime ale părților și pentru a garanta respectarea legii, îndeplinirea corectă a obligațiilor și respectarea drepturilor celorlalți. În cadrul procedurilor civile, instanțele soluționează cauze și pronunță hotărâri cu privire la litigii și alte spețe, dispun executarea unor decizii care nu au fost puse în aplicare de bunăvoie și se asigură că nu se aduce atingere drepturilor sau intereselor protejate prin lege ale persoanelor fizice și juridice și că nu se abuzează de aceste drepturi în defavoarea persoanelor menționate anterior.

În conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în acțiunile civile instanțele soluționează cauze și pronunță hotărâri cu privire la litigii și alte spețe în materie de drept civil, dreptul muncii, dreptul familiei, drept comercial și drept economic, cu excepția cazului în care legea prevede că acestea trebuie să fie soluționate de alte organisme. În acțiunile civile, instanțele analizează, de asemenea, legalitatea deciziilor emise de autoritățile publice, precum și legalitatea deciziilor, a măsurilor și a altor acțiuni ale autorităților publice, se pronunță asupra conformității cu legea a măsurilor adoptate de către autoritățile locale referitoare la aspecte legate de autoritatea locală și, în ceea ce privește punerea în aplicare a atribuțiilor autorităților de stat, asupra conformității cu actele emise de guvern, cu ordinele ministeriale și cu cele ale altor autorități centrale de stat, cu excepția cazului în care legea prevede că aspectele respective sunt soluționate de către alte organisme. Alte cauze sunt soluționate de către instanțele civile numai dacă acest lucru este stabilit prin lege.

Instanțe de drept comun în Slovacia

În Slovacia, justiția este administrată de instanțe independente și imparțiale. La toate nivelurile, aspectele judiciare sunt separate de cele ale autorităților de stat.

Procedurile judiciare sunt bazate pe principiul unui sistem cu două grade de jurisdicție, potrivit căruia hotărârea pronunțată în primă instanță (instanțele teritoriale) poate fi atacată cu apel. Apelurile, căi de atac ordinare, reprezintă al doilea grad de jurisdicție și sunt judecate de instanțe superioare (instanțele regionale).

Sistemul instanțelor de drept comun este alcătuit din Curtea Supremă a Republicii Slovacia, Instanța Penală Specializată, 8 instanțe regionale și 45 de instanțe teritoriale, care pot judeca toate cauzele care nu sunt de competența exclusivă a Curții Constituționale a Republicii Slovacia; de exemplu, acestea pronunță hotărâri cu privire la cauze civile și penale și analizează legalitatea deciziilor emise și a procedurilor urmate de organele de stat (justiție administrativă), dacă legea prevede astfel. În prezent, Slovacia nu are instanțe militare constituite prin lege.

Justiția administrativă

Analiza legalității deciziilor luate de autoritățile publice și a procedurilor urmate de acestea este reglementată de dispozițiile părții a V-a din Codul de procedură civilă (Legea 99/1963, astfel cum a fost modificată).

În justiția administrativă, instanțele analizează plângerile sau căile de atac referitoare la legalitatea deciziilor sau a procedurilor autorităților administrative. Instanțele analizează legalitatea deciziilor și a procedurilor autorităților publice, ale autorităților locale, ale autorităților entităților legale interesate, ale altor persoane juridice și ale persoanelor fizice, cu condiția ca acestea să aibă dreptul, prin lege, să ia decizii cu privire la drepturile și responsabilitățile persoanelor fizice și juridice în domeniul administrației publice („decizii și proceduri ale autorităților administrative”). „Deciziile autorităților administrative” se referă la deciziile emise de acestea în cadrul procedurilor administrative și la alte decizii de stabilire, modificare sau anulare a drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice sau juridice sau care pot afecta în mod direct drepturile, interesele protejate prin lege sau obligațiile persoanelor fizice sau juridice. Expresia „proceduri urmate de o autoritate administrativă” cuprinde și cazurile de inacțiune ale acestor organe. Instanțele implicate în justiția administrativă iau hotărâri cu privire la propuneri de a impune autorităților publice obligații referitoare la aplicarea drepturilor și a responsabilităților persoanelor fizice și juridice în domeniul administrației publice și cu privire la măsurile de punere în aplicare în vederea executării hotărârilor prin procedura stabilită la articolele 250b și 250u. Instanțele implicate în justiția administrativă iau măsuri de protecție împotriva acțiunilor ilegale ale autorităților publice și se pronunță asupra forței executorii a deciziilor organelor administrative străine. În ceea ce privește aspectele electorale și acțiunile referitoare la înregistrarea partidelor și a mișcărilor politice, instanțele pronunță hotărâri în conformitate cu dispozițiile părții a V-a și în limitele prevăzute de norme specifice. După caz și în conformitate cu dispozițiile părții a V-a, instanțele acționează și iau hotărâri, de asemenea, atunci când există prevederi specifice în acest sens sau când deciziile emise de autoritățile locale trebuie să fie revizuite în temeiul tratatelor internaționale la care a aderat Slovacia.

Astfel de situații specifice se pot referi la:

  • acțiuni sau hotărâri privind plângeri împotriva deciziilor luate de organele administrative sau împotriva procedurilor urmate de acestea;
  • acțiuni sau decizii privind căi de atac introduse împotriva deciziilor luate de organele administrative care nu sunt încă definitive;
  • acțiuni împotriva inacțiunii unei autorități publice;
  • acțiuni întreprinse în vederea protejării împotriva măsurilor ilegale luate de autoritățile publice;
  • acțiuni speciale (de exemplu, în materie electorală).

Dispozițiile în acest sens sunt prezentate în detaliu la articolele 244-250zg din Codul de procedură civilă.

Instanțele nu au competența de a modifica actele juridice cu forță juridică obligatorie adoptate de puterea executivă (legislația secundară). Cu toate acestea, în temeiul articolului 144 alineatul (2) din Constituție, dacă instanța consideră că o lege sau o dispoziție legislativă referitoare la cauza pe care o audiază, încalcă prevederile Constituției, ale unui act constituțional, ale unui tratat internațional „prioritar” [în temeiul articolului 7 alineatul (5) din Constituție sau ale unei legi, aceasta suspendă judecarea cauzei și ia măsuri pentru începerea procedurilor la Curtea Constituțională [în temeiul articolului 125 alineatul (1)]. Avizul juridic al Curții Constituționale, prezentat în hotărârea acesteia, este obligatoriu pentru instanță. Cu toate acestea, introducerea unei acțiuni la Curtea Constituțională nu scutește instanța de obligația de a pronunța o hotărâre cu privire la cauza judecată, conform dispozițiilor legale.

Curtea Constituțională a Republicii Slovacia

Curtea Constituțională a Republicii Slovacia
Hlavná 110
042 65 Košice 1
SLOVACIA
Tel.: +421 55 7207211
Fax: +421 55 6227639 (chairperson)
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@concourt.sk
Internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.concourt.sk/

Curtea Constituțională a Republicii Slovacia (Curtea Constituțională) a fost instituită prin Constituție, nr. 460/1992, ca organism judiciar independent în vederea protejării ordinii constituționale. Atribuțiile și competența acesteia sunt reglementate prin articolele 124-140 din Constituție, astfel cum a fost modificată. Legea 38/1993, astfel cum a fost modificată, definește în mod detaliat organizarea Curții Constituționale, procedura care trebuie urmată în fața Curții și statutul judecătorilor acesteia.

Conform articolului 79 din Legea 38/1993, Curtea Constituțională, în ședință plenară, a aprobat Regulamentul intern nr. 114/1993, astfel cum a fost modificat, care reglementează în mod mai detaliat: activitatea internă a Curții Constituționale în vederea pregătirii pentru proceduri și pentru procesul de luare a deciziilor; aspectele referitoare la statutul ședinței plenare, al senatelor, al judecătorilor raportori, al evaluatorilor și al altor persoane care participă la activitatea Curții Constituționale și măsurile disciplinare împotriva judecătorilor.

Curtea Constituțională începe procedurile dacă există o cerere în acest sens, înaintată de:

a) cel puțin o cincime din membrii Consiliului Național al Republicii Slovacia;

b) Președintele Republicii Slovacia;

c) Guvernul Republicii Slovacia;

d) o instanță, în legătură cu activitatea sa decizională;

e) Procurorul General al Republicii Slovacia;

f) Apărătorul public al drepturilor (Ombudsman) cu privire la conformitatea legilor cu legislația menționată la articolul 125 alineatul (1), în cazul în care continuarea aplicării acestora poate pune în pericol drepturile și libertățile fundamentale sau drepturile și libertățile fundamentale ale omului prevăzute de o convenție internațională ratificată de Republica Slovacia și promulgată în mod legal;

g) orice persoană ale cărei drepturi sunt analizate, astfel cum se prevede la articolele 127 și 127a din Constituție.

Procedurile încep la data depunerii cererii la Curtea Constituțională.

Articolul 127a din Constituția Republicii Slovacia reglementează instituția „plângerii constituționale”, depusă de către o persoană fizică sau juridică („reclamant”), care declară că drepturile sau libertățile sale fundamentale au fost încălcate printr-o decizie definitivă, măsură sau acțiune, cu excepția cazurilor în care o altă instanță decide cu privire la protecția respectivelor drepturi și libertăți fundamentale.

Pe lângă datele generale, o plângere trebuie să conțină următoarele informații:

a) drepturile sau libertățile fundamentale care au fost încălcate, potrivit reclamantului;

b) decizia definitivă, măsura sau acțiunea prin care s-au încălcat drepturile sau libertățile fundamentale;

c) persoana împotriva căreia este îndreptată plângerea.

Plângerea trebuie să fie însoțită de o copie după decizia definitivă, după documentul care descrie măsura sau după dovada acțiunii întreprinse. În cazul în care reclamantul solicită despăgubiri financiare proporționale, acesta trebuie să indice suma pretinsă și motivul pentru solicitarea acesteia. La proceduri participă reclamantul și pârâtul. Depunerea unei astfel de plângeri nu determină suspendarea deciziei definitive, a măsurii sau a acțiunii.

La propunerea reclamantului, Curtea Constituțională poate impune o măsură temporară și poate amâna executarea deciziei finale, a măsurii sau a acțiunii contestate, dacă acest lucru nu contravine unui interes public important și dacă executarea deciziei, a măsurii sau a acțiunii contestate nu aduce prejudicii reclamantului într-o măsură mai mare decât altor persoane în eventualitatea amânării executării. Mai precis, Curtea impune organismului care, potrivit reclamantului, a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale acestuia, să suspende temporar executarea deciziei definitive, a măsurii sau a acțiunii, iar părților terțe – să nu pună în aplicare, în mod temporar, autorizația care le-a fost acordată prin decizia finală, măsura sau acțiunea vizată. Măsura temporară expiră, cel mai târziu, la intrarea în vigoare a hotărârii de soluționare a plângerii, cu excepția cazului în care Curtea Constituțională decide încetarea acesteia anterior. Măsura temporară poate înceta din oficiu, în cazul în care motivele impunerii sale nu mai există.

Plângerea este admisibilă numai în cazul în care reclamantul a epuizat căile de atac sau alte mijloace pentru protecția drepturilor și libertăților sale fundamentale de care beneficiază prin lege și la care are dreptul să recurgă, în conformitate cu legislația specială. Curtea Constituțională poate admite plângerea, chiar dacă această condiție nu este îndeplinită, cu condiția ca reclamantul să dovedească faptul că motivele pentru nerespectarea condiției merită o analiză specială. Plângerea poate fi înaintată în termen de două luni de la data efectivă a deciziei sau de la data notificării măsurii sau a acțiunii. În cazul unei măsuri sau al unei acțiuni, termenul începe să curgă de la data la care reclamantul a putut lua cunoștință de măsura sau acțiunea respectivă.

În cazul în care reclamantul își retrage plângerea, Curtea Constituțională încetează procedurile inițiate în temeiul acesteia, cu excepția situațiilor în care decide că retragerea este inadmisibilă, în special în cazul în care plângerea se referă la o decizie definitivă, o măsură sau o acțiune care constituie o încălcare deosebit de gravă a drepturilor sau libertăților fundamentale ale reclamantului.

Curtea Constituțională deliberează pe baza faptelor stabilite în cadrul procedurilor anterioare, cu excepția cazurilor în care decide altfel.

În cazul în care Curtea Constituțională admite plângerea, aceasta indică în constatările sale: dreptul sau libertatea fundamentală, precum și prevederile Constituției, ale legii constituționale sau ale convenției internaționale care au fost încălcate; decizia finală, măsura sau acțiunea prin care s-a încălcat dreptul sau libertatea fundamentală. În cazul în care dreptul sau libertatea fundamentală au fost încălcate printr-o decizie sau o măsură, Curtea Constituțională anulează decizia sau măsura respectivă. Curtea Constituțională anulează, de asemenea, orice altă acțiune care a încălcat un drept sau o libertate fundamentală, dacă acest lucru este posibil prin natura acțiunii respective.

În cazul în care Curtea Constituțională admite plângerea, aceasta poate:

a) să dispună ca partea care, prin inacțiune, a încălcat un drept sau o libertate fundamentală, să soluționeze situația în conformitate cu legislația specială;

b) să transmită cauza pentru proceduri suplimentare;

c) să interzică continuarea încălcării dreptului sau libertății fundamentale sau

d) să dispună ca partea care a încălcat dreptul sau libertatea fundamentală să revină la situația de dinaintea încălcării.

Curtea Constituțională poate acorda despăgubiri financiare rezonabile părții prejudiciate în urma încălcării dreptului sau libertății sale fundamentale. În cazul în care Curtea Constituțională decide acordarea de despăgubiri financiare, organismul are obligația să le ofere reclamantului în termen de două luni de la data efectivă a hotărârii Curții Constituționale. În cazul în care Curtea Constituțională anulează o decizie definitivă, o măsură sau o acțiune și înaintează cauza pentru proceduri suplimentare, partea care a emis decizia, a hotărât aplicarea măsurii sau a întreprins acțiunea trebuie să rediscute problema aflată la originea acestora și să ia o hotărâre. În timpul acestui proces, partea are obligația să respecte avizul juridic al Curții Constituționale. Partea care a emis decizia, a hotărât aplicarea măsurii sau a întreprins acțiunea are obligația să respecte hotărârea, care dobândește caracter executoriu prin comunicare.

Instituţii naţionale pentru drepturile omului

Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului
Kýčerského 5
811 05 Bratislava
SLOVACIA
Tel.: + 421 2 20850111
+ 421 2 20850114
Fax: + 421 2 20850135
E-mail: infoLinkul se deschide într-o fereastră nouă@snslp.sk
Internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.snslp.sk/

Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului, înființat în temeiul Legii 308/1993 a Consiliului Național al Republicii Slovacia privind instituirea Centrului Național Slovac pentru Drepturile Omului, astfel cum a fost modificată, funcționează în Slovacia de la 1 ianuarie 1994. Proiectul de lege a fost prezentat de Guvernul Republicii Slovacia pe baza Rezoluției Guvernului Slovaciei nr. 430 din 15 iunie 1993, prin care Guvernul aproba punerea în aplicare a „unui proiect de constituire a unui Centru Național Slovac pentru Drepturile Omului”, cu sediul în Bratislava, ca urmare a unei inițiative a Organizației Națiunilor Unite. Odată cu adoptarea Legii 136/2003 de modificare și completare a Legii 308/1993 a Consiliului Național al Republicii Slovacia privind constituirea Centrului Național Slovac pentru Drepturile Omului și a Legii 365/2004 privind egalitatea de tratament în anumite domenii, protecția împotriva discriminării și modificarea și completarea unor legi (Legea împotriva discriminării), atribuțiile centrului s-au lărgit. Acesta este un organism juridic independent care își desfășoară activitatea în domeniul protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv drepturile copiilor.

Centrul, ca organism juridic independent, joacă un rol esențial în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv drepturile copiilor, și al respectării principiului egalității de tratament. Centrul este singura instituție din Slovacia care apără egalitatea în drepturi (organismul național desemnat în domeniul egalității), mai precis, care evaluează respectarea principiului egalității de tratament, în conformitate cu Legea împotriva discriminării.

Competență

Statutul juridic și competența centrului sunt reglementate prin Legea 308/1993 a Consiliului Național al Republicii Slovacia privind instituirea Centrului Național Slovac pentru Drepturile Omului („centrul”), astfel cum a fost modificată. În special, conform articolului 1 alineatul (2) din lege, centrul:

  • monitorizează și evaluează respectarea drepturilor omului și a principiului egalității de tratament, în conformitate cu legislația specială;
  • obține și furnizează, la cerere, informații cu privire la rasism, xenofobie și antisemitism în Republica Slovacia;
  • realizează investigații și anchete privind furnizarea de informații în domeniul drepturilor omului, colectează și difuzează informații în domeniu;
  • organizează activități educaționale și participă la campanii de informare în vederea creșterii gradului de toleranță în societate;
  • oferă asistență juridică victimelor discriminării și ale manifestărilor intoleranței;
  • la cererea persoanelor fizice și juridice sau din proprie inițiativă, emite avize de expertiză cu privire la respectarea principiului egalității de tratament, în conformitate cu legislația specială;
  • realizează anchete independente cu privire la discriminare;
  • pregătește și publică rapoarte și recomandări privind aspecte referitoare la discriminare;
  • oferă servicii de bibliotecă;
  • furnizează servicii în domeniul drepturilor omului.

Centrul este implicat în furnizarea de asistență juridică cu privire la aspecte legate de discriminare, manifestări de intoleranță, încălcarea principiului egalității de tratament pentru toți locuitorii Republicii Slovacia. Acesta are, de asemenea, competența juridică de a reprezenta, la cerere, părțile în cadrul procedurilor privind încălcarea principiului egalității de tratament. În fiecare an, centrul publică un raport cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Slovacia.

Atribuții

  • furnizarea de asistență juridică victimelor discriminării și ale intoleranței;
  • reprezentarea părților pe bază de procură în cadrul procedurilor privind încălcarea principiului egalității de tratament;
  • dreptul de a solicita instanțelor, Parchetului, altor autorități de stat, autorităților publice locale, organismelor de interes special și altor instituții să ofere centrului informații cu privire la respectarea drepturilor omului, într-o perioadă stabilită.

Asistența acordată

Orice persoană fizică sau juridică care consideră că este victima discriminării prin acțiunile sau lipsa de acțiune a uneia dintre instituțiile menționate anterior poate recurge la serviciile centrului. La depunerea cererii în acest sens, petiționarul trebuie să furnizeze toate informațiile necesare și documentele relevante.

Cooperare

Centrul poate, de asemenea, să solicite informații privind respectarea drepturilor omului organizațiilor neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv drepturile copiilor, putând stabili de comun acord cu acestea metoda și limitele în care sunt furnizate astfel de informații.

Procedura de depunere a unei plângeri

Cetățenii pot depune plângeri:

  • în scris (utilizând un formular și trimițând documentul prin poștă, fax sau e-mail);
  • prezentându-se personal la centru.

Ombudsman

Ombudsman
Nevädzova 5
821 01 Bratislava
SLOVACIA
Tel.: +421 2 48287401
+421 2 43634906
Fax: +421 2 48287203
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăsekretariat@vop.gov.sk
Internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.vop.gov.sk/

În temeiul articolului 151a alineatul (1) din Constituție, „Apărătorul public al drepturilor este un organism independent al Republicii Slovacia care, în limitele și în modul stabilit prin lege, protejează drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice și juridice în cadrul procedurilor desfășurate în fața organelor administrative publice și a altor autorități publice, în cazul în care acțiunile, deciziile sau lipsa de acțiune a acestora contravin legii. În situațiile stipulate în lege, Apărătorul public al drepturilor poate juca un rol important în tragerea la răspundere a oricăror persoane care lucrează în cadrul organismelor administrației publice, dacă acestea au încălcat drepturile sau libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice. Toate autoritățile publice trebuie să acorde asistența necesară Apărătorului public al drepturilor.”

Apărătorul public al drepturilor poate fi contactat de orice persoană care consideră că drepturile și libertățile sale fundamentale au fost încălcate ca urmare a acțiunilor, deciziilor sau a lipsei de acțiune a unei autorități publice, într-un mod care contravine legii sau principiilor unui stat democratic de drept. Drepturile și libertățile fundamentale la a căror protecție contribuie acesta sunt menționate în partea a II-a a Constituției (și anume, drepturile și libertățile fundamentale ale omului la articolele 14-25, drepturile politice la articolele 26-32, drepturile minorităților naționale și ale grupurilor etnice la articolele 33 și 34, drepturile economice, sociale și culturale la articolele 35-43, dreptul la protecția mediului și a patrimoniului cultural la articolele 44 și 45, dreptul la protecție judiciară și alte tipuri de protecție juridică la articolele 46-50, dreptul la azil al cetățenilor străini persecutați pentru exercitarea drepturilor și libertăților politice), precum și în convențiile internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Apărătorul public al drepturilor acționează în temeiul unei plângeri înaintate de o persoană fizică ori juridică sau din proprie inițiativă. Apărătorul public al drepturilor nu poate să intervină în activitatea decizională a instanțelor, nu este parte în procedură și nu poate înainta o cerere de introducere a unei acțiuni în instanță; hotărârile judecătorești nu îi sunt comunicate și nu are dreptul de a introduce căi de atac. Apărătorul public al drepturilor nu are competența de a soluționa litigii între persoane.

Orice persoană are dreptul să înainteze o cerere Apărătorului public al drepturilor:

  • în scris (prin poștă, fax, e-mail sau cu ajutorul formularului electronic), adresată Biroului Apărătorului public al drepturilor
  • prezentându-se personal sau depunând o înregistrare scrisă a unei plângeri orale
  • la Biroul central al Apărătorului public al drepturilor, în orice zi lucrătoare, între orele 8.00 și 16.00, fără programare;
  • în zilele lucrătoare, în regiunile Slovaciei. Pentru birourile regionale, este necesară efectuarea în prealabil a unei programări, la unul dintre numerele de telefon indicate.

Plângerea trebuie să specifice clar problema, autoritatea publică împotriva căreia este îndreptată plângerea și solicitarea petiționarului.

Pentru a accelera procesul de analiză a plângerii, se recomandă autorului plângerii să atașeze copii după toate documentele de care dispune, cu titlu de documente doveditoare. Dacă plângerea nu se referă la persoana care o înaintează, este necesar, de asemenea, consimțământul părții prejudiciate pentru înaintarea plângerii sau o împuternicire scrisă în acest sens.

În cazul în care persoana care înaintează plângerea nu își indică numele, prenumele și adresa (în cazul unei persoane juridice, denumirea și sediul principal) în plângerea adresată Apărătorului public al drepturilor, aceasta este considerată o plângere anonimă, pe care Apărătorul public al drepturilor nu are obligația să o soluționeze. Persoana care înaintează plângerea poate solicita Apărătorului public al drepturilor să nu-i divulge identitatea. În acest caz, Apărătorul public al drepturilor face demersuri folosind doar exemplar al plângerii în care nu se menționează datele personale ale autorului plângerii. Dacă persoana care înaintează cererea solicită să nu-i fie divulgată identitatea, însă natura plângerii nu permite ca aceasta să fie soluționată fără furnizarea unor date personale, persoana în cauză trebuie să fie informată fără întârziere în acest sens.

Persoana în cauză trebuie să fie informată, de asemenea, că prelucrarea plângerii va continua numai dacă își dă consimțământul, în scris, într-un anumit termen, pentru includerea unor date personale necesare.

Apărătorul public al drepturilor analizează plângerea

Dacă Apărătorul public al drepturilor constată, pe baza conținutului plângerii, că aceasta constituie o cale de atac legală, în conformitate cu legislația privind procedura administrativă sau judiciară, o cerere ori o cale de atac legală de competența unei instanțe administrative sau o plângere constituțională, acesta trebuie să informeze fără întârziere autorul plângerii în acest sens și să îi recomande procedura adecvată de urmat.

Dacă Apărătorul public al drepturilor primește informații care arată că o persoană este reținută în mod ilegal într-o unitate de detenție, într-un penitenciar, într-un loc de pedeapsă disciplinară pentru soldați, sub tratament preventiv, educație preventivă, tratament instituțional sau educație instituțională ori în arestul poliției, acesta sesizează fără întârziere procurorul competent prin intermediul unei plângeri prin care se solicită luarea de măsuri în temeiul legislației speciale și informează responsabilii locației respective, precum și persoana vizată.

În cazul în care plângerea se referă la analiza deciziei definitive a unei autorități publice sau în cazul în care Apărătorul public al drepturilor ajunge la concluzia că decizia unei autorități publice contravine legii sau unor alte norme juridice cu caracter obligatoriu general, acesta poate trimite plângerea procurorului competent pentru introducerea unei acțiuni în justiție sau poate lua o altă măsură, informând corespunzător autorul plângerii în acest sens. Se poate proceda astfel și în cazul în care o plângere propune luarea de măsuri care sunt de competența parchetului. Procurorul trebuie să informeze Apărătorul public al drepturilor, în termenul prevăzut de lege, cu privire la măsurile luate pentru rectificarea ilegalității.

Apărătorul public al drepturilor respinge plângerea în următoarele cazuri:

a) situația la care se referă plângerea nu este de competența sa;

b) faptele la care se referă plângerea fac obiectul unei acțiuni în instanță și procedura nu poate fi suspendată sau instanța s-a pronunțat deja în cauza respectivă;

c) faptele la care se referă plângerea sunt sau au fost deja analizate de către parchet;

d) în situația la care se referă plângerea, o autoritate publică competentă ia măsuri sau se află în procesul de luare a unei decizii care nu este de competența Apărătorului public al drepturilor; sau, în situația la care se referă plângerea, o autoritate publică a emis deja o decizie, care nu este de competența Apărătorului public al drepturilor;

e) autorul plângerii își retrage plângerea sau declară că nu mai dorește ca aceasta să fie analizată; sau

datele menționate la articolul 13 alineatul (4) nu au fost furnizate în termenul indicat.

Apărătorul public al drepturilor poate respinge plângerea în cazul în care constată că:

a) plângerea nu se referă la persoana care a înaintat-o, cu excepția situației în care persoana respectivă dispune de acordul scris al părții prejudiciate pentru depunerea plângerii sau de o împuternicire scrisă în acest sens;

b) la data primirii plângerii, s-au scurs mai mult de trei ani de la data acțiunii sau a măsurii la care se referă plângerea;

c) plângerea este, în mod evident, nefondată;

d) plângerea este anonimă;

e) plângerea se referă la o situație pe care Apărătorul public al drepturilor a analizat-o deja, iar noua plângere nu aduce informații noi.

Apărătorul public al drepturilor informează persoana care a depus plângerea cu privire la respingerea acesteia și la motivele respingerii, cu excepția plângerilor anonime.

În cazul în care, după cercetarea plângerii, nu se confirmă încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale, Apărătorul public al drepturilor informează în scris în acest sens autorul plângerii și autoritatea publică a cărei procedură, decizie sau lipsă de acțiune este reclamată.

În cazul în care, după cercetarea plângerii, se constată că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale, Apărătorul public al drepturilor supune rezultatele cercetării și măsurile propuse atenției autorității publice a cărei procedură, decizie sau lipsă de acțiune a fost reclamată.

În termen de 20 de zile de la primirea notificării, autoritatea publică trebuie să informeze Apărătorul public al drepturilor cu privire la avizul său asupra rezultatelor cercetării și la măsurile luate.

Dacă Apărătorul public al drepturilor nu este de acord cu avizul autorității publice sau dacă acesta consideră că măsurile luate sunt necorespunzătoare, acesta aduce situația la cunoștința organismului în a cărui subordine se află autoritatea publică reclamată sau, dacă nu există un astfel de organism, a Guvernului Republicii Slovace.

Organismul în a cărui subordine se află autoritatea publică reclamată sau, dacă nu există un astfel de organism, guvernul are obligația, conform alineatului (3), să informeze Apărătorul public al drepturilor cu privire la măsurile luate în legătură cu situația vizată în termen de 20 de zile de la primirea notificării.

Dacă Apărătorul public al drepturilor consideră că măsurile luate sunt necorespunzătoare, acesta informează în acest sens Consiliul Național al Republicii Slovacia sau o instituție desemnată de acesta.

Apărătorul public al drepturilor comunică în scris rezultatele cercetării și măsurile luate persoanei care a depus plângerea și persoanei ale cărei drepturi și libertăți fundamentale au fost încălcate prin acțiunea, decizia sau lipsa de acțiune a autorităților publice.

Organisme specializate în drepturile omului

Organism de promovare a egalităţii

Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului
Kýčerského 5
811 05 Bratislava
SLOVACIA
Tel.: + 421 2 20850111
+ 421 2 20850114
Fax: + 421 2 20850135
E-mail: infoLinkul se deschide într-o fereastră nouă@snslp.sk
Internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.snslp.sk/

Organism de protecţie a datelor

Oficiul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Slovacia („oficiul”), ca instituție de stat, este implicat în protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor în timpul prelucrării datelor cu caracter personal ale acestora. Oficiul își îndeplinește atribuțiile în mod independent și în conformitate cu dispozițiile legale. Principalele sale atribuții sunt următoarele:

  • monitorizează permanent situația protecției datelor cu caracter personal, înregistrarea sistemelor informatice și păstrarea evidențelor referitoare la sistemele informatice;
  • recomandă operatorilor măsuri de protecție a datelor cu caracter personal în sistemele informatice; în acest scop și în limita competențelor sale, emite recomandări pentru operatori;
  • emite avize obligatorii cu privire la situațiile în care există îndoieli dacă domeniul de aplicare, conținutul și metodele de prelucrare și utilizare a datelor cu caracter personal sunt proporționale, compatibile cu scopul prelucrării și relevante din punct de vedere cronologic sau material pentru acest scop;
  • emite avize obligatorii în situații în care există neclarități cu privire la fluxurile transfrontaliere de date cu caracter personal;
  • emite avize obligatorii în situații în care există neclarități cu privire la înregistrarea unui sistem informatic;
  • cercetează notificările primite în temeiul articolului 45 sau face demersuri la cerere ori din proprie inițiativă în temeiul articolului 44a și dispune aplicarea de măsuri rectificative în vederea eliminării deficiențelor;
  • dacă are motive să considere că obligațiile impuse prin această lege nu au fost respectate, poate convoca operatorul sau persoana împuternicită de către operator pentru a solicita explicații;
  • verifică prelucrarea datelor în sistemele informatice;
  • impune sancțiuni atunci când obligațiile legale nu sunt respectate;
  • notifică autoritățile din domeniul justiției penale atunci când are motive să considere că s-a săvârșit o infracțiune;
  • înregistrează sistemele de informații și divulgă statutul înregistrării;
  • participă la elaborarea legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal;
  • emite acte legislative în limita competențelor sale;
  • ia poziție cu privire la proiectele de legi și alte proiecte de acte legislative care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal;
  • înaintează rapoarte Consiliului Național al Republicii Slovacia cel puțin o dată la doi ani, cu privire la situația protecției datelor cu caracter personal.

Alte organizaţii

Centrul pentru Asistență Juridică Gratuită
Námestie slobody 12
P.O. BOX 18
810 05 Bratislava 15
Tel: +421 2 49683521
+421 2 49683522
Fax: +421 2 49683520
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@legalaid.sk
Internet: www.legalaid.sk

Centrul pentru Asistență Juridică Gratuită funcționează în Republica Slovacia de la 1 ianuarie 2006. Acesta a fost înființat ca instituție finanțată din bugetul de stat, cu sediul la Bratislava, în conformitate cu Legea 327/2005 privind acordarea de asistență juridică gratuită persoanelor cu situație materială precară. Centrul are filiale în aproape toate orașele din Republica Slovacia, cu excepția localităților Nitra și Trnava (de exemplu, în Bratislava, Banská Bystrica, Žilina, Košice și Prešov), și în alte orașe din Slovacia (Liptovský Mikuláš, Tvrdošín, Humenné, Hlohovec, Rimavská Sobota, Nové Zámky și Svidník).

Centrul asigură asistență juridică gratuită persoanelor care, din cauza lipsei de resurse materiale, nu pot apela la servicii juridice pentru a-și exercita și proteja drepturile în mod corespunzător. Centrul oferă asistență juridică în materie de drept civil, dreptul muncii și dreptul familiei oricărei persoane care îndeplinește condițiile legale (pentru litigii pe teritoriul Slovaciei). În litigiile transfrontaliere, centrul oferă asistență juridică gratuită în materie de drept civil, dreptul muncii, dreptul familiei și drept comercial, conform legii, tuturor persoanelor care îndeplinesc criteriile legale și care au domiciliul fix sau obișnuit pe teritoriul unui stat membru al UE.

Pentru persoanele care solicită asistență juridică gratuită în cauze referitoare la discriminare, Centrul pentru Asistență Juridică Gratuită („centrul”) își suprapune atribuțiile cu cele ale Centrului Național Slovac pentru Drepturile Omului, colaborând cu acesta din urmă cu privire la astfel de solicitări. Avocații din cadrul centrului primesc plângeri de comportament discriminatoriu, pe criterii etnice, în special în domeniul ocupării forței de muncă.

O persoană are dreptul la asistență juridică gratuită dacă are o situație materială precară, dacă există posibilitatea ca reclamantul să aibă câștig de cauză și dacă valoarea cauzei depășește valoarea salariului minim pe economie, cu excepția cazurilor în care valoarea cauzei nu poate fi calculată în bani. Aceste condiții trebuie să fie îndeplinite pe tot parcursul perioadei în care persoana primește asistență juridică gratuită. Dacă venitul solicitantului depășește pragul stabilit prin lege, centrul poate acorda asistență juridică gratuită dacă acest lucru este adecvat în circumstanțele asistenței juridice solicitate.

Procedura prin care se solicită asistență juridică gratuită („procedura”) începe prin depunerea unei cereri scrise, însoțită de documentele care dovedesc faptele expuse în cerere, care se completează pe baza unei cereri-tip. Documentele care dovedesc situația materială precară a solicitantului trebuie să dateze de maxim trei luni. Cererea trebuie să includă numele și prenumele solicitantului, domiciliul sau reședința și codul numeric personal al acestuia. Atunci când centrul solicită acest lucru, solicitantul trebuie să prezinte informații și documente suplimentare privind fapte esențiale pentru analizarea solicitării, într-un termen rezonabil, stabilit de centru, care nu trebuie să fie mai scurt de zece zile. Solicitantul trebuie să fie parte în cadrul procedurii. Cererea este înaintată filialei corespunzătoare a centrului, în funcție de domiciliul sau reședința solicitantului. Solicitantul are obligația de a oferi informații complete și corecte în cerere și în cadrul consultării preliminare. Centrul ia o decizie cu privire la cerere în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete, incluzând toate datele prevăzute prin lege; termenul nu poate fi prelungit. Decizia centrului nu poate fi contestată. Dacă cererea de acordare a asistenței juridice gratuite este aprobată, centrul numește un avocat pentru a reprezenta persoana respectivă în instanță, dacă acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor acesteia. Dacă cererea de acordare a asistenței juridice gratuite este respinsă, decizia trebuie să menționeze, pe lângă datele cerute de legislația specială, faptul că, atunci când motivele pentru care cererea a fost respinsă încetează, solicitantul poate să depună din nou o cerere cu același subiect. Dacă persoana îndreptățită nu oferă asistență și dacă centrul a decis să nu acorde asistență juridică persoanei îndreptățite, sau dacă persoana îndreptățită a încetat procedura în mod nejustificat, centrul are dreptul, pe baza acestor motive, să refuze să reprimească o cerere de acordare a asistenței juridice gratuite.

Articolele 17-21 din Legea 327/2005 reglementează acordarea de asistență juridică gratuită în litigiile transfrontaliere în care instanța competentă este o instanță din Republica Slovacia, iar articolele 22-24c din Legea 327/2005 reglementează acordarea de asistență juridică gratuită în litigiile transfrontaliere în care instanța competentă este o instanță dintr-un alt stat membru UE.

Centrul pentru Protecția Juridică Internațională a Copiilor și a Tinerilor
Špitálska 8
P.O. Box 57
814 99 Bratislava
Tel.: + 421 2 20463208
+421 2 20463248
Fax: + 421 2 20463258
E-mail: cipc@cipc.gov.sk
Internet: http://www.cipc.sk/

Centrul pentru Protecția Juridică Internațională a Copiilor și a Tinerilor („centrul”) este o autoritate publică competentă pe teritoriul Republicii Slovacia. Acesta a fost înființat de către Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale și Familiei din Republica Slovacia la 1 februarie 1993 ca o organizație aflată în subordinea acestuia, finanțată din bugetul său și gestionată în mod direct, în vederea asigurării asistenței juridice pentru copii și tineri atunci când există o componentă transfrontalieră.

Competența centrului este stabilită în Legea 305/2005 privind protecția socială a copiilor și tutela socială, de modificare și completare a anumitor legi. Centrul îndeplinește atribuțiile unui organism menit să pună în aplicare acordurile internaționale și legislația Uniunii Europene, mai precis acesta:

  • reprezintă instituția de primire și trimitere în domeniul cererilor de întreținere, în conformitate cu convențiile internaționale;
  • acționează ca organism central în domeniul răpirii internaționale a copiilor, în conformitate cu convențiile internaționale și cu legislația Uniunii Europene;
  • acționează ca organism central în domeniul adopțiilor internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale;
  • emite certificate în conformitate cu convențiile internaționale;
  • îndeplinește alte funcții în domeniul protecției sociale a copiilor în cazul în care este implicat un alt stat, în conformitate cu legislația specială;
  • oferă consiliere juridică gratuită în materie de dreptul familiei atunci când există o componentă transfrontalieră, în special în ceea ce privește întreținerea și îngrijirea minorilor, precum și în domeniul adopției;
  • colaborează cu organismele de primire și trimitere ale altor state contractante, cu autoritățile centrale din alte state și cu reprezentanțe, agenții centrale ale administrației de stat, bănci, filiale ale băncilor străine, organisme ale autorităților locale, organisme teritoriale independente și organisme acreditate.

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/03/2019

Drepturi fundamentale - Finlanda


Instanțe naționale

Instituții naționale pentru drepturile omului

Ombudsman

Organisme specializate pentru drepturile omului

Altele

Instanțe naționale

Instanțele districtuale soluționează cauze penale și civile și sunt competente în cazul procedurilor necontencioase. Hotărârile instanțelor fond pot fi atacate, de regulă, la o instanță superioară. Hotărârile instanțelor districtuale pot fi atacate la curțile de apel. În mod similar, hotărârile curților de apel pot fi atacate la Curtea Supremă, dacă aceasta avizează favorabil această cale de atac.

Instanțele administrative soluționează căile de atac formulate împotriva deciziilor unor autorități. Hotărârile instanțelor administrative pot fi atacate la Curtea Supremă Administrativă.

Printre instanțele specializate se numără Tribunalul Comercial (markkinaoikeus), Tribunalul Muncii (työtuomioistuin), Tribunalul competent în materia asigurărilor sociale (vakuutusoikeus) și Înalta Curte de Punere sub Acuzare (valtakunnaoikeus).

Coordonatele instanțelor figurează pe următoarele site-uri internet:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://oikeus.fi/tuomioistuimet/fi/index.html

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://oikeus.fi/en/index/yhteystiedot.html

Instituții naționale pentru drepturile omului

La începutul anului 2012 a fost instituit Ihmisoikeuskeskus (Centru pentru Drepturile Omului), care este independent și autonom din punct de vedere funcțional, sub auspiciile Biroului Ombudsmanului parlamentar. Rolul Centrului pentru Drepturile Omului este de a distribui informații și a promova educarea, formarea, cercetarea și cooperarea în domeniul drepturilor fundamentale și al drepturilor omului. Centrul va pregăti rapoarte privind respectarea drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, va lua inițiative și va emite comunicate pentru promovarea acestor drepturi. Centrul pentru Drepturile Omului va participa, de asemenea, la eforturile internaționale de promovare a drepturilor fundamentale și a drepturilor omului. Centrul nu soluționează cereri sau alte cazuri individuale care sunt de competența organismelor juridice superioare de supraveghere.

Ombudsman

Ombudsmanul parlamentar

Ombudsmanul parlamentar poate fi contactat dacă există suspiciuni că o autoritate sau un funcționar nu a respectat legea sau nu și-a îndeplinit obligațiile. De exemplu, este ilegală încălcarea drepturilor fundamentale. Orice persoană poate înainta o plângere Ombudsmanului parlamentar. Plângerea se poate referi la o chestiune care îl privește pe reclamant, dar este posibilă, de asemenea, înaintarea unei plângeri în numele altei persoane sau în nume colectiv. Ombudsmanul parlamentar examinează plângerea dacă există motive pentru a considera că o autoritate a acționat ilegal. Examinarea plângerii se face în mod gratuit. Ca parte a examinării plângerii, Ombudsmanul audiază persoana sau autoritatea împotriva care face obiectul plângerii. În plus, acesta solicită rapoarte și declarații de la diferite autorități și, după caz, poate dispune efectuarea de anchete de către inspectorii din cadrul biroului său. Examinarea plângerilor se face în mod gratuit.

Printre diversele măsuri aflate la dispoziția Ombudsmanului parlamentar, cea mai severă constă în solicitarea inițierii urmăririi penale pentru încălcarea legii. Ca alternativă la aceasta, Ombudsmanul poate emite o mustrare scrisă la adresa funcționarului în cauză. În cele mai multe cazuri, Ombudsmanul își exprimă opinia arătând de ce procedura urmată a fost ilegală sau a implicat neglijență și amintind procedura corectă. De asemenea, Ombudsmanul poate înainta o propunere de remediere a erorii și poate atrage atenția Consiliului de Stat asupra neajunsurilor constatate în dispozițiile legale.

Biroul Ombudsmanului parlamentar

Adresă: Arkadiankatu 3, Helsinki Cod poștal
Adresă poștală: 00102 Parliament

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.oikeusasiamies.fi/fi />
Telefon: (09)*4321
Fax: (09) 432 2268
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăeoa-kirjaamo@eduskunta.fi

Cancelarul Justiției (Valtioneuvoston oikeuskansleri)

Cancelarul Justiției poate fi sesizat cu aspecte care îl privesc direct pe petiționar sau cu orice altă chestiune atunci când petiționarul consideră că autoritățile, funcționarii sau alte persoane sau organisme care îndeplinesc funcții publice au acționat incorect ori și-au neglijat obligațiile sau când un membru al baroului și-a neglijat obligațiile. În plus, orice persoană care consideră că a fost victima unei încălcări în materie de drepturi fundamentale sau de drepturi ale omului garantate prin Constituție se poate adresa Cancelarului Justiției. Plângerile sunt examinate de juriști raportori, care obțin eventuale documente suplimentare necesare. Persoana care face obiectul plângerii are, de obicei, posibilitatea de a formula un răspuns privitor la cauză. Ulterior petiționarului i se comunică decizia, în scris, prin poștă. Serviciile Biroului Cancelarului Justiției sunt gratuite pentru petiționar.

Dacă se constată că o procedură s-a desfășurat în mod ilegal sau incorect, Cancelarul Justiției poate emite o mustrare la adresa funcționarului în cauză sau instrucțiuni privind procedura corectă care trebuie respectată pe viitor. În cazurile mai grave, acesta poate dispune punerea sub învinuire a funcționarului. Dacă consideră necesar, Cancelarul Justiției are competența de a propune modificarea unor dispoziții sau instrucțiuni, anularea unei hotărâri judecătorești sau înaintarea unei alte căi extraordinare de atac. Simpla efectuare a unei cercetări de către Cancelarul Justiției poate avea ca rezultat corectarea propriei erori de către autoritatea sau funcționarul în cauză.

Biroul Cancelarului Justiției

Adresă: Snellmaninkatu 1, HELSINKI
Adresă poștală: P O Box 20, 00023 GOVERNMENT

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.okv.fi/fi/
Telefon: (09) 16001
Fax (09) 160 23975
Registratură: (09) 160 23950
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăkirjaamo@okv.fi
Informații: (09) 160 23955
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouătiedotus@okv.fi

Organisme specializate pentru drepturile omului

Ombudsmanul pentru copii (Lapsiasiavaltuutettu)

Legea prevede următoarele îndatoriri ale Ombudsmanului pentru copii:

  • Monitorizarea bunăstării copiilor și tinerilor și respectarea drepturilor acestora
  • Influențarea factorilor de decizie de a lua în considerare interesul copiilor
  • Menținerea de contacte cu copiii și tinerii și comunicarea informațiilor primite de la aceștia către factorii de decizie
  • Comunicarea de informații privind copiii către profesioniștii care lucrează cu copii, autorități și publicul larg
  • Dezvoltarea cooperării între responsabilii cu politica privind copii
  • Promovarea Convenției ONU cu privire la drepturile copilului.

Biroul Ombudsmanului pentru copii

Vaasankatu 2
40100 Jyväskylä

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouălapsiasiavaltuutettu@stm.fi
Fax: (014) 337 4248
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.lapsiasia.fi/

Ombudsmanul pentru egalitatea șanselor (Tasa-arvoelin)

Ombudsmanul pentru egalitatea șanselor

Ombudsmanul pentru egalitatea șanselor are ca misiune: supervizarea respectării legislației privind egalitatea între femei și bărbați și interzicerea discriminării, în special a promovării discriminatorii a locurilor de muncă; promovarea, prin inițiative, consiliere și orientări, a obiectivelor legislației menționate; furnizarea de informații despre legislația privind egalitatea și aplicarea acesteia; precum și monitorizarea și aplicarea egalității între femei și bărbați în diferite sectoare ale societății. În plus, Ombudsmanul pentru egalitatea șanselor supervizează aplicarea în practică a normelor privind protecția minorităților de gen împotriva discriminării.

Biroul Ombudsmanului pentru egalitate

Adresă poștală: PO Box 33, FIN-00023 Government
Adresă: Meritullinkatu 1, 00170 Helsinki

Asistență telefonică: Tel. (09) 1607 3248 (luni-joi de la 9 la 11 și de la 13 la 15, vineri de la 9 la 12)
Registratură: Tel. (09)1607 4427
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouătasa-arvo@stm.fi
Fax: (09) 1607 4582
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.tasa-arvo.fi

Ombudsmanul pentru minorități

Sarcina principală a Ombudsmanului pentru minorități este promovarea statutului, egalității și protecției juridice a minorităților etnice și a străinilor, precum și promovarea bunelor relații între diferitele etnii din Finlanda. De asemenea, Ombudsmanul acționează ca raportor național pentru traficul de persoane. Vă puteți adresa Ombudsmanului pentru minorități dacă, de exemplu, ați fost victimă sau martor al unei practici discriminatorii.

În cazuri de discriminare, Ombudsmanul pentru minorități poate

  • să ofere îndrumare și consiliere, să facă recomandări sau să ia inițiative pentru a pune capăt unei practici discriminatorii sau a garanta faptul că aceasta nu se repetă
  • să încurajeze concilierea între părțile implicate
  • să solicite explicații autorității sau operatorului suspectat de discriminare
  • să impună o plată cu titlu de penalizare dacă autoritatea sau persoana suspectată de discriminare nu oferă explicația solicitată
  • să sesizeze comisia competentă în materie de discriminare sau să ajute persoana vizată să facă acest lucru.

Biroul Ombudsmanului pentru minorități

Adresă: Mikonkatu 25, Helsinki
Adresă poștală: PO Box 26, 00023 GOVERNMENT

Tel. (servicii clienți): 071 878 8666, în zilele lucrătoare de la 10 la 12
Centrala: 071) 878 0171
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăofm@ofm.fi
Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.syrjinta.fi/

Ombudsmanul pentru protecția datelor (Tietosuojaelin)

Ombudsmanul pentru protecția datelor

Ombudsmanul pentru protecția datelor este responsabil cu examinarea și soluționarea cazurilor referitoare la utilizarea datelor cu caracter personal și a informațiilor legate de credite, în conformitate cu Legea privind datele cu caracter personal și Legea privind informațiile legate de credite, precum și cu îndeplinirea altor sarcini care rezultă din legile susmenționate. Ombudsmanul pentru protecția datelor răspunde, de asemenea, de monitorizarea evoluțiilor generale în utilizarea datelor cu caracter personal și a informațiilor legate de credite, intervenind în situațiile unde acest lucru este necesar. Mai mult, Ombudsmanul pentru protecția datelor informează publicul cu privire la aspecte ce țin de datele cu caracter personal, oferă informații legate de credite și participă la cooperarea internațională în legătură cu utilizarea datelor cu caracter personal. (Legea privind Consiliul pentru protecția datelor și Ombudsmanul pentru protecția datelor 27.5.1994/389)

Declarațiile Ombudsmanului pentru protecția datelor, cuprinzând orientări și consiliere cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, nu sunt decizii cu caracter obligatoriu. Factorul de decizie în domeniu este Consiliul pentru protecția datelor, căruia Ombudsmanul îi poate înainta cazurile în care controlorul de date nu respectă instrucțiunile Ombudsmanului. Ombudsmanul poate cere, de asemenea, inițierea urmăririi penale

și ia decizii cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor vizate. În mare măsură, respectarea Legii privind datele cu caracter personal este asigurată permițând persoanelor private să verifice ce date sunt colectate și stocate în ceea ce îi privește și, dacă este cazul, să îi solicite Ombudsmanului cercetarea oricăror posibile încălcări. Astfel, subiectul datelor se poate asigura, de asemenea, de exactitatea datelor înregistrate. În ceea ce privește exercitarea dreptului de verificare și corectare a datelor cu caracter personal, deciziile Ombudsmanului sunt obligatorii și fac pot fi atacate prin căi de atac.

Biroul Ombudsmanului pentru protecția datelor

Adresă poștală: PO Box 315, 00181 Helsinki
Adresă: Albertinkatu 25A, 3rd floor

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.tietosuoja.fi/fi/
Telefon: 010 36 66700
Fax: 010 36 66735
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouătietosuoja@om.fi

Altele

Asistență juridică

Prin asistență juridică se înțelege posibilitatea cetățenilor de a beneficia de consiliere juridică profesionistă, suportată, integral sau parțial, de stat. Asistența juridică acoperă toate materiile juridice. Cu toate acestea, de regulă, nu se acordă asistență juridică dacă solicitantul beneficiază de o asigurare „protecție juridică” prin care se acoperă cheltuielile de judecată. În procedurile penale, inculpatul are dreptul, în anumite circumstanțe, la un apărător public plătit de către stat, indiferent de situația sa financiară. Victima unei infracțiuni grave săvârșite cu violență sau a unei infracțiuni cu caracter sexual poate beneficia, pe parcursul procesului, de serviciile unui avocat consultant ale cărui onorarii sunt suportate de stat, indiferent de venitul victimei. Asistența juridică nu este disponibilă pentru întreprinderi și societăți. În cauzele aflate pe rol în străinătate, asistența juridică acoperă costurile consilierii juridice.

Pentru etapa procesuală, asistența juridică este oferită de către consilieri juridici publici, avocați și alți juriști; în alte cazuri, asistența juridică este furnizată de consilieri juridici publici care lucrează în cadrul birourilor de asistență juridică de stat. Birourile sunt situate de obicei în aceleași localități în care se află instanțele districtuale. Datele de contact ale birourilor de asistență juridică de stat pot fi consultate la Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://oikeus.fi/fi/index/yhteystiedot.html.

Centrul de consiliere pentru refugiați

Centrul de consiliere pentru refugiați este un ONG care oferă asistență juridică și consiliere solicitanților de azil, refugiaților și altor străini din Finlanda. Activitatea centrului vizează, de asemenea, ameliorarea situației solicitanților de azil, a refugiaților și a altor imigranți în Finlanda și monitorizarea politicii Uniunii Europene privind azilul și refugiații.

Site internet: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.pakolaisneuvonta.fi/


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 16/05/2018

Drepturi fundamentale - Suedia


Legile fundamentale și Instrumentul de guvernare

Drepturile și libertățile cetățenilor suedezi sunt protejate în principal de trei legi fundamentale: Instrumentul de guvernare (regeringsformen), Legea privind libertatea presei (tryckfrihetsförordningen) și Legea fundamentală privind libertatea de exprimare (yttrandefrihetsgrundlagen). Conform Instrumentului de guvernare, competențele administrative trebuie exercitate cu respectarea egalității dintre oameni și a libertății și demnității persoanelor.

Independența sistemului judiciar și controlul judiciar

Independența sistemului judiciar este garantată de Instrumentul de guvernare. Instanțele judecătorești au un rol fundamental pentru protejarea drepturilor persoanelor. Căile de atac prevăzute de sistemul juridic al Suediei sunt concepute astfel încât să se asigure protecția drepturilor fundamentale. Acțiunile în justiție sunt în general soluționate de instanțele ordinare și instanțele administrative generale, iar în unele cazuri de autoritățile administrative. Stabilirea instanței care va judeca o cauză referitoare la drepturile omului va depinde de mai mulți factori, precum dreptul care a fost încălcat și contextul. Caracterul privat sau public al entității care a încălcat dreptul poate reprezenta un alt factor important pentru stabilirea instanței care va judeca o cauză.

Mai multe informații despre sistemul juridic suedez sunt disponibile aici.

Asistență sau informații din partea autorităților

Mai multe autorități suedeze oferă asistență în vederea respectării drepturilor fundamentale. Aceste autorități au sarcini diferite. De exemplu, unele doar furnizează informații despre drepturile din domeniul lor de competență, în timp ce altele pot oferi asistență juridică legată de un caz individual.

Puteți căuta autoritățile utilizând Instrumentul interactiv privind drepturile fundamentale.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 11/10/2018

Drepturi fundamentale - Anglia şi Ţara Galilor


Instanțe naționale

Serviciul instanțe judecătorești al Majestății Sale (Her Majesty’s Courts & Tribunals Service)

Serviciul instanțe judecătorești al Majestății Sale este responsabil cu administrarea instanțelor competente în spețe de drept civil, de drept penal și de dreptul familiei din Anglia și Țara Galilor, precum și a instanțelor care nu sunt administrate la nivel regional din Scoția și Irlanda de Nord. Acest serviciu asigură o justiție echitabilă, eficientă și eficace, administrată de un corp judiciar independent.

Serviciul instanțe judecătorești al Majestății Sale are ca obiectiv asigurarea faptul că toți cetățenii beneficiază la timp de acces la justiție, în funcție de diferitele lor nevoi, fie că sunt victime sau martori ai unei infracțiuni, inculpați acuzați de săvârșirea unor infracțiuni, consumatori datornici, copii aflați în situații de risc, întreprinderi implicate în litigii comerciale sau persoane fizice care revendică respectarea drepturilor pe care le au în calitate de lucrători ori care contestă în instanță deciziile unor organisme guvernamentale.

Pentru informații privind datele de contact ale curților, consultați secțiunea Linkul se deschide într-o fereastră nouăDate de contact ale curților

Pentru informații privind datele de contact ale tribunalelor, consultați secțiunea Linkul se deschide într-o fereastră nouăDate de contact ale tribunalelor

Informații suplimentare

Proceduri în materie civilă

  1. În Anglia și Țara Galilor, procedurile în materie civilă sunt inițiate de partea vătămată, denumită reclamant. Nu este necesară o anchetă preliminară privind autenticitatea faptei reclamate. Modalitatea obișnuită de începere a procedurilor în materie civilă, atât la Înalta Curte (High Court), cât și la instanța civilă (County Court), constă în depunerea unui document denumit cerere de chemare în judecată (claim form). Primele etape ale procedurilor în materie civilă constau, în principal, în schimbul de declarații oficiale privind punctele de vedere ale părților.
  2. De regulă, se poate renunța la procedurile în materie civilă sau acestea se pot încheia în orice moment, prin ajungerea la un acord. Acțiunile introduse în instanță sunt soluționate de obicei de un judecător, fără jurați. Dacă instanța își dă acordul, cauzele privind plângeri de înșelătorie, defăimare, calomnie, acțiune penală abuzivă și reținere ilegală pot fi însă judecate de jurați. Aceștia se pronunță asupra aspectelor de fapt și asupra despăgubirilor acordate părții vătămate. De regulă, hotărârile trebuie să fie pronunțate în unanimitate, însă dacă jurații nu pot ajunge la un acord, se pot accepta hotărâri adoptate cu majoritatea voturilor.
  3. Dacă una dintre părți refuză să se conformeze unei hotărâri sau unui ordin al instanței, sunt prevăzute o serie de proceduri de executare silită. Atunci când hotărârile au ca obiect o sumă de bani, metoda de executare silită utilizată cel mai frecvent este fie confiscarea bunurilor debitorului, fie emiterea unui ordin de poprire pe veniturile acestuia. Dacă hotărârea ia forma unei interdicții, refuzul de a respecta interdicția poate avea drept consecință încarcerarea pentru sfidarea instanței. De regulă, instanța dispune plata cheltuielilor de judecată de către partea căzută în pretenții. În cazul cererilor cu valoare redusă însă, părțile trebuie, în general, să achite costurile care le revin, de regulă cheltuielile de judecată putând fi recuperate ulterior de la partea căzută în pretenții. Această situație se explică prin faptul că procedurile pentru cererile cu valoare redusă sunt concepute astfel încât litigiul să poată fi soluționat fără ca părțile să aibă nevoie de avocați.

Asistența judiciară

  1. În toate cele trei jurisdicții ale Regatului Unit există un sistem cuprinzător care permite unei persoane care are nevoie de asistență judiciară sau de reprezentare în instanță să beneficieze de ajutor financiar din fonduri publice. Aceste programe sunt denumite asistență judiciară(Legal Aid) și sunt esențiale pentru exercitarea drepturilor oricărei persoane. Asistența judiciară este destinată celor cu venituri reduse sau modeste și poate fi acordată integral sau cu condiția unei contribuții financiare din partea beneficiarului. Dacă se acordă asistență judiciară, cauza urmează procedura obișnuită, cu excepția faptului că nu au loc schimburi de bani între beneficiar și avocatul acestuia, toate plățile efectuându-se prin intermediul fondului de asistență judiciară. În Anglia și Țara Galilor, răspunderea ministerială pentru asistență judiciară revine ministrului Justiției (Lord Chancellor).
  2. În Anglia și Țara Galilor, Agenția pentru asistență judiciară (Legal Aid Agency - LAA) administrează asistența judiciară atât pentru cauzele civile, cât și pentru cauzele penale.
  3. O rețea de organizații contractante furnizează servicii juridice în materie civilă. Normele privind acordarea asistenței judiciare în materie civilă sunt prevăzute, în principal, în Legea din 2012 privind asistența judiciară, condamnarea și pedepsirea făptuitorilor (Legal Aid, Sentencing and Punishment of Offenders Act), în legislația secundară și în orientările elaborate în temeiul legii menționate. O persoană poate beneficia de ajutor financiar numai atunci când cauza care o privește se încadrează în domeniul de aplicare al programului și îndeplinește condițiile referitoare atât la resursele financiare, cât și la temeinicia cererii. Pe lângă acordarea de asistență judiciară în mod direct, față în față, LAA pune la dispoziție o linie telefonică, prin intermediul căreia se oferă consiliere juridică gratuită, confidențială și independentă. Începând din aprilie 2013, sub rezerva unui număr limitat de excepții, persoanele care doresc să beneficieze de ajutor pentru a face față unor probleme legate de îndatorare, de nevoi educaționale speciale și de discriminare, trebuie să introducă o cerere de asistență judiciară prin intermediul unei linii telefonice centrale de consiliere. Orice tip de asistență se va acorda telefonic, cu excepția cazului în care se consideră că această abordare nu este adaptată nevoilor persoanei respective.
  4. Serviciul de asistență judiciară în materie penală (Criminal Legal Aid) este destinat persoanelor care fac obiectul cercetării sau urmăririi penale. Eligibilitatea pentru asistența judiciară în materie penală este stabilită de LAA. În fața Curții Magistraților (Magistrates' Court), un inculpat nu poate beneficia de asistență decât dacă îndeplinește condițiile referitoare la resursele financiare și la „interesul justiției”. În fața Curții Coroanei (Crown Court), inculpații aflați în așteptarea procesului îndeplinesc în mod automat condiția referitoare la „interesul justiției”. Întrucât toți inculpații îndeplinesc această condiție, se evaluează într-o următoare etapă resursele financiare ale acestora și este posibil să li solicite să contribuie la costurile aferente procesului din venituri și/sau patrimoniu. În cazul inculpaților care au contribuit la costuri și ulterior au fost achitați, contribuțiile se restituie cu dobândă.
  5. Dacă o persoană consideră că i-au fost încălcate drepturile pe care le are în temeiul Convenției europene a drepturilor omului și intenționează să depună o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, există o serie de programe în cadrul cărora poate beneficia de consiliere și de asistență judiciară. În cadrul programului de asistență judiciară, reclamantul poate fi asistat, în etapele preliminare ale procedurii, de un avocat sau de un consilier juridic cu experiență. În cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg declară plângerea ca fiind admisibilă, reclamantul poate obține ajutor financiar direct de la Strasbourg. Decizia de a acorda sau de a nu acorda ajutor financiar se bazează pe evaluarea eligibilității reclamantului pentru a beneficia de asistență judiciară la nivel național.
  6. În mai multe zone urbane, centrele juridice (law centres) oferă servicii de consiliere juridică și de reprezentare în instanță care pot fi gratuite, în funcție de resursele financiare. Centrele juridice, care sunt finanțate din diverse surse, inclusiv, adeseori, de autoritățile administrației locale, angajează, de regulă, avocați salariați cu normă întreagă, dar multe dintre aceste centre pot avea și lucrători comunitari. O mare parte a activității centrelor juridice vizează rezolvarea problemelor legate de locuințe, locuri de muncă, asigurări sociale și imigrație. Consultanță gratuită se acordă, de asemenea, în cadrul birourilor de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Bureaux), al centrelor de consiliere pentru consumatori și în materie de locuințe, precum și al centrelor de consiliere specializată, administrate de diverse organizații pe bază de voluntariat. Centrul juridic pentru refugiați (Refugee Legal Centre) și Serviciul de consiliere în materie de imigrație (Immigration Advisory Service), ambele beneficiind de finanțare publică, oferă gratuit consiliere și asistență pentru solicitanții de azil, iar Serviciul de consiliere în materie de imigrație oferă, de asemenea, consultanță și asistență gratuite persoanelor care au dreptul de a exercita o cale de atac în domeniul imigrației.

Victimele infracțiunilor

  1. Codul de practici pentru victimele infracțiunilor (Victims’ Code) prezintă informațiile, tipurile de sprijin și serviciile de care pot beneficia victimele, în fiecare etapă a procedurilor, din partea agențiilor cu responsabilități în materie penală din Anglia și Țara Galilor. Codul are un limbaj accesibil, adaptat celor cărora le este destinat, și anume victimelor infracțiunilor. Acestea pot găsi în cod și informații cu privire la procedura pe care trebuie să o urmeze pentru a înainta o plângere în cazul în care nu beneficiază de asistența la care au dreptul în temeiul codului. Introducerea Cartei martorului (Witness Charter) a oferit martorilor un set similar, însă nu obligatoriu, de standarde privind serviciile. În Irlanda de Nord a fost publicat un alt Cod de practici pentru victimele infracțiunilor (Code of Practice for victims of crime), care stabilește standardele pentru serviciile de care ar trebui să beneficieze victimele pe parcursul contactelor lor cu sistemul de justiție penală din Irlanda de Nord și care explică procedura de depunere a unei plângeri. Acesta va fi înlocuit de un nou document cu caracter obligatoriu, Carta victimelor (Victime Charter). Toate victimele infracțiunilor declarate la poliție au acces la o broșură intitulată „Victimele infracțiunilor” (Victims of crime), care conține sfaturi practice cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse într-o astfel de situație. Broșura respectivă explică pe înțelesul publicului larg procedurile urmate de poliție și procedurile în instanță, modul în care se pot solicita despăgubiri și tipurile de asistență suplimentară disponibile.
  2. În Anglia și Țara Galilor, victimele au, de asemenea, dreptul de a beneficia de sprijin, în măsura în care este posibil, pentru a face față consecințelor infracțiunilor și pentru a le depăși. Victimele pot fi îndrumate către aceste servicii de poliție sau li se pot adresa din proprie inițiativă. Majoritatea serviciilor care acordă sprijin victimelor își desfășoară activitatea la nivel local, sub responsabilitatea agenților de poliție (Police and Crime Commissioners), și sunt finanțate de guvern.
  3. În cazul în care Parchetul Coroanei (Crown Prosecution Service) decide neînceperea urmăririi penale, în Anglia și Țara Galilor victimele pot angaja urmărirea penală cu titlu personal, dar o astfel de situație este rareori întâlnită în practică. Victimele pot introduce și o acțiune în despăgubire la instanțele civile. Procedura în instanță a fost simplificată, astfel încât persoanele fără cunoștințe juridice să poată depune cereri cu valoare redusă privind pagube sau prejudicii.
  4. Instanțele pot hotărî ca infractorul condamnat să plătească victimei despăgubiri pentru vătămări personale, pierderi sau prejudicii rezultate în urma infracțiunii. În Anglia și Țara Galilor, instanțele au obligația de a lua în considerare plata unor despăgubiri în fiecare cauză relevantă și de a motiva neacordarea acestora. În cazul în care instanța consideră că se impune plata unei amenzi și a unor despăgubiri, dar infractorul nu are suficiente resurse financiare pentru a le achita pe amândouă, trebuie să se acorde prioritate despăgubirilor. Acestea au prioritate și în raport cu taxa de finanțare a fondului public destinat victimelor și martorilor (victim surcharge), în cazul în care infractorul nu are suficiente resurse financiare.
  5. Victimele care au suferit vătămări corporale ca urmare a unei infracțiuni săvârșite cu violență în Anglia, în Țara Galilor sau în Scoția pot solicita despăgubiri din fonduri publice în temeiul Programului de despăgubire pentru victimele infracțiunilor de vătămare corporală (Criminal Injuries Compensation Scheme). Despăgubirile se acordă pe baza unui barem tarifar, plățile având o valoare care variază între 1 000 GBP și 500 000 GBP, în cazul unei persoane care a suferit vătămările cele mai grave.
  6. Un sistem distinct există în Irlanda de Nord, unde, în anumite circumstanțe, se pot plăti despăgubiri din fonduri publice pentru victimele infracțiunilor de vătămare corporală și pentru distrugerea cu intenție a bunurilor, inclusiv pentru pierderea de profit rezultată.

Instituții naționale din domeniul drepturilor omului

Comisia pentru egalitate și drepturile omului (The Equality and Human Rights Commission - EHRC)

Această organizație, cu sedii în Londra, Manchester, Glasgow și Cardiff, are ca misiune legală promovarea și monitorizarea drepturilor omului, precum și protecția, asigurarea respectării și promovarea egalității în cele nouă domenii „protejate”: vârstă, handicap, sex, rasă, religie și convingeri, sarcină și maternitate, căsătorie și parteneriat civil, orientare sexuală și schimbare de sex.

De regulă, EHRC nu se ocupă de dosare personale, cu excepția cazului în care acestea prezintă o importanță strategică, de exemplu pentru a clarifica legislația. Această comisie vă poate însă îndruma către cel mai potrivit loc unde puteți beneficia de asistență adaptată situației specifice în care vă aflați.

EHRC a fost înființată la data de 1 octombrie 2007. Misiunea sa este de a apăra egalitatea și drepturile omului pentru toți, acționând pentru a elimina discriminarea, a reduce inegalitatea, a proteja drepturile omului și a dezvolta bune relații între comunități, asigurând faptul că fiecare persoană are o șansă egală de a participa în cadrul societății. Comisia își desfășoară activitatea în Anglia, în Țara Galilor și în Scoția. Trebuie precizat însă faptul că Scoția are propria sa comisie pentru drepturile omului: Scottish Human Rights Commission. EHRC reunește contribuțiile a trei comisii care existau anterior în Marea Britanie în materie de egalitate (egalitatea între rase, egalitatea între sexe și drepturile persoanelor cu handicap), preluând, de asemenea, răspunderea pentru noi domenii ale legislației de combatere a discriminării (vârstă, orientare sexuală și religie sau convingeri), precum și pentru drepturile omului. Aceasta are competențe de asigurare a respectării legislației în materie de egalitate și are ca mandat încurajarea respectării Legii privind drepturile omului.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăEgalitate și drepturile omului

Linkul se deschide într-o fereastră nouăAjutor și consiliere

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul de consiliere și sprijin în materie de egalitate (Equality Advisory and Support Service - EASS)

Linie telefonică gratuită +44 808 800 0082

Linie telefonică pentru trimiterea de mesaje +44 808 800 0084

Adresa poștală cu trimitere gratuită: FREEPOST EASS HELPLINE FPN6521

Ombudsman

Ombudsmanul Parlamentar și al Serviciului de Sănătate (Parliamentary and Health Service Ombudsman)

Se află în serviciul publicului, având ca misiune să cerceteze în mod independent plângerile în care se semnalează că ministerele, o serie de alte organisme publice din Regatul Unit și Serviciul Național de Sănătate (National Health Service) din Anglia nu au acționat în mod corespunzător ori echitabil sau au furnizat servicii de proastă calitate.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăOmbudsmanul Parlamentar și al Serviciului de Sănătate (Parliamentary and Health Service Ombudsman)

Linie telefonică de informare pentru cetățeni +44 345 015 4033, între orele 8.30 am (GMT) - 17.30 pm (GMT), de luni până vineri

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Ombudsmanul pentru drepturile copilului (Ombudsperson for rights of the child)

1. Comisarul pentru copii din Anglia (Children’s Commissioner for England)

Anne Longfield OBE este Comisarul pentru copii din Anglia (Children's Commissioner for England). Comisarul și echipa sa asigură faptul că adulții care sunt responsabili de copii și tineri îi ascultă pe aceștia.

Rolul Comisarului pentru copii a fost definit prin Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind copiii (Children Act) din 2004 și constă în promovarea punctelor de vedere ale copiilor și ale tinerilor, de la naștere până la împlinirea vârstei de 18 ani (până la împlinirea vârstei de 21 de ani în cazul tinerilor aflați în întreținere sau cu dificultăți de învățare).

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComisarul pentru copii din Anglia (The Children's Commissioner for England)

Date de contact

Children's Commissioner for England
Sanctuary Buildings
20 Great Smith Street
London
SW1P 3BT

Telefon +44 20 7783 8330

2. Comisarul pentru copii din Țara Galilor (Children’s Commissioner for Wales)

Sally Holland este Comisarul pentru copii din Țara Galilor (Children’s Commissioner for Wales). Rolul său este de a lua atitudine și de a vorbi în numele copiilor și al tinerilor. Activitatea sa are ca scop asigurarea faptului că tinerii și copiii sunt în siguranță și că își cunosc și își pot exercita drepturile. În toate acțiunile pe care le întreprinde, comisarul trebuie să țină seama de drepturile copilului și de Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComisarul pentru copii din Țara Galilor (The Children's Commissioner for Wales)

Date de contact

Children's Commissioner for Wales
Oystermouth House
Phoenix Way
Llansamlet
Swansea
SA7 9FS
Tel: +44 1792 765600
Fax: +44 1792 765601

Obiective instituționale:

  • promovarea unei mai bune înțelegeri a drepturilor copilului;
  • analizarea adecvării și a eficacității legii, ale practicilor și ale serviciilor referitoare la copii și tineri;
  • consilierea guvernului și a autorităților competente cu privire la drepturile și interesele superioare ale copiilor și ale tinerilor;
  • informarea copiilor, a părinților și a tutorilor acestora, precum și a altor părți interesate cu privire la rolul comisarului;
  • cunoașterea punctelor de vedere ale copiilor și ale tinerilor în legătură cu aspecte care le influențează viața;
  • menținerea și dezvoltarea în continuare a unor mecanisme de guvernanță eficace, în conformitate cu cele mai bune practici, pentru a maximiza utilizarea eficientă, eficace și rațională a resurselor disponibile.

Organismul pentru protecția datelor

1. Comisarul pentru informații (The Information Commissioner)

Biroul Comisarului pentru informații (Information Commissioner’s Office) este autoritatea independentă din Regatul Unit instituită pentru a garanta respectarea drepturilor de informare în interesul public, promovând transparența organismelor publice și confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Date de contact

Biroul Comisarului pentru informații (Information Commissioner’s Office)
Wycliffe House
Water Lane
Wilmslow
Cheshire SK9 5AF

Tel: 0303 123 1113 (sau 01625 545745, dacă preferați să nu apelați un număr de tipul „03”, sau +44 1625 545745, dacă sunați din străinătate)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăBiroul Comisarului pentru informații (The Information Commissioner's Office)

2. Comisarul pentru informații – Biroul regional (Information Commissioner - Regional office)

Țara Galilor

Information Commissioner's Office – Wales
Cambrian Buildings
Mount Stuart Square
Cardiff CF10 5FL
Tel: 029 2044 8044
Fax: 029 2044 8045
Email: Linkul se deschide într-o fereastră nouăwales@ico.gsi.gov.uk

Alte organizații

1. SITE-ul WEB - GOV.UK

Site-ul web oficial al guvernului Regatului Unit pentru cetățenii Regatului Unit.

Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăGOV.UK

2. Serviciul de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service)

Acest serviciu oferă ajutor pentru soluționarea problemelor juridice, financiare sau de alt tip, prin furnizarea de consiliere gratuită, independentă și confidențială și prin influențarea factorilor de decizie.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăDate de contact ale Serviciului de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service)

3. Consiliere juridică în materie civilă (Civil Legal Advice)

Este un serviciu de consiliere gratuit și confidențial din Anglia și Țara Galilor, de care puteți beneficia dacă sunteți eligibil pentru a vi se acorda asistență judiciară. Puteți beneficia de asistență judiciară cu privire la următoarele aspecte:

  • căi de atac referitoare la prestații sociale;
  • îndatorare, în cazul în care riscați să vă pierdeți locuința;
  • nevoi educaționale speciale;
  • locuință;
  • chestiuni în materie de discriminare;
  • ajutor și consiliere în caz de violență domestică;
  • probleme referitoare la un copil instituționalizat.

Vi se vor adresa întrebări generale cu privire la problemele juridice cu care vă confruntați și la situația dumneavoastră financiară pentru a vedea dacă sunteți eligibil pentru asistență judiciară. Începând din aprilie 2013, sub rezerva unui număr limitat de excepții, persoanele care doresc să beneficieze de ajutor pentru a face față unor probleme legate de îndatorare, de nevoi educaționale speciale și de discriminare, trebuie să introducă o cerere de asistență judiciară prin intermediul unei linii telefonice centrale de consiliere. Orice tip de asistență se va acorda telefonic, cu excepția cazului în care se consideră că această abordare nu este adaptată nevoilor persoanei respective.

Date de contact

Telefon: 0845 345 4345
Minicom: 0845 609 6677
De luni până vineri, între orele 9.00 am - 8.00 pm
Sâmbăta, între orele 9.00 am - 12:30 pm
Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliere juridică în materie civilă

4. Comisarul pentru victime (The Victims’ Commissioner)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăComisarul pentru victime (The Victims' Commissioner)

Rolul Comisarului pentru victime este de a promova interesele victimelor și ale martorilor, de a încuraja bunele practici în tratamentul aplicat acestora și de a revizui în mod regulat Codul de practici pentru victime, care stabilește serviciile de care pot beneficia acestea.

Prin lege, comisarul nu are dreptul de a interveni în dosare individuale, dar vă poate îndruma către entitatea cea mai în măsură să vă acorde consiliere și sprijin.

5. Biroul Comisarului pentru servicii de imigrație (The Office of the Immigration Services Commissioner)

Date de contact

5th Floor
Counting House
53 Tooley Street
London
SE1 2QN
Telefon: 0845 000 0046

Acest birou este un organism public independent, neaflat în subordinea niciunui minister, instituit în temeiul Legii privind imigrația și azilul (Immigration and Asylum Act) din 1999.

Principalele responsabilități ale OISC sunt următoarele:

  • reglementarea activității consilierilor în materie de imigrație;
  • promovarea bunelor practici prin stabilirea de standarde;
  • primirea și tratarea plângerilor referitoare la orice persoană care oferă consiliere în materie de imigrație;
  • urmărirea în justiție a persoanelor care își desfășoară activitatea în afara legii;
  • supravegherea reglementărilor aplicabile persoanelor care oferă consiliere în materie de imigrație și care se supun normelor stabilite de una dintre organizațiile profesionale desemnate.

OISC nu oferă consiliere în materie de imigrație și nu recomandă și nici nu susține un anumit consilier.

OISC colaborează cu o gamă largă de organizații, inclusiv asociații profesionale, instanțe, Agenția pentru Frontiere a Regatului Unit (UK Border Agency) și organisme pe bază de voluntariat.

Pentru informații suplimentare, consultați secțiunea Linkul se deschide într-o fereastră nouăBiroul Comisarului pentru servicii de imigrație (Office of the Immigration Service Commissioner)


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 24/07/2017

Drepturi fundamentale - Irlanda de Nord


Instanțe naționale

Instituții naționale de apărare a drepturilor omului

Ombudsmanul

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Altele

Instanțe naționale

1. Serviciul instanțe judecătorești al Majestății Sale (Her Majesty’s Courts & Tribunals Service)

Serviciul instanțe judecătorești al Majestății Sale (Her Majesty’s Courts & Tribunals Service) este responsabil cu administrarea instanțelor competente în spețe de drept penal, de drept civil și de dreptul familiei din Anglia și Țara Galilor, precum și a instanțelor care nu sunt administrate la nivel regional din Scoția și Irlanda de Nord. Acest serviciu asigură o justiție echitabilă, eficientă și eficace, administrată de un corp judiciar independent.

Serviciul instanțe judecătorești al Majestății Sale are ca obiectiv asigurarea faptului că toți cetățenii beneficiază la timp de acces la justiție, în funcție de diferitele lor nevoi, fie că sunt victime sau martori ai unei infracțiuni, inculpați acuzați de săvârșirea unor infracțiuni, consumatori datornici, copii aflați în situații de risc, întreprinderi implicate în litigii comerciale sau persoane fizice care revendică respectarea drepturilor pe care le au în calitate de lucrători ori care contestă în instanță deciziile unor organisme guvernamentale.

Pentru informații privind datele de contact ale curților, consultați următorul site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.justice.gov.uk/global/contacts/hmcts/courts/index.htm

Pentru informații privind datele de contact ale tribunalelor, consultați următorul site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.justice.gov.uk/global/contacts/hmcts/tribunals/index.htm

2. Serviciul instanțe judecătorești din Irlanda de Nord (Northern Ireland Courts and Tribunals Service - NICTS)

Serviciul instanțe judecătorești din Irlanda de Nord (Northern Ireland Courts and Tribunals Service - NICTS) este o agenție a Ministerului Justiției pentru Irlanda de Nord. Acesta oferă sprijin administrativ curților din Irlanda de Nord, și anume Curtea de Apel (Court of Appeal), Înalta Curte (High Court), Curtea Coroanei (Crown Court), curțile regionale (County Courts), Curtea Magistraților (Magistrates' Court) și Curțile Coronerilor (Coroner’s courts). De asemenea, acest serviciu oferă sprijin administrativ tribunalelor și pune în aplicare hotărârile judecătorești în materie civilă prin intermediul Oficiului de executare a hotărârilor (Enforcement of Judgments Office).

Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.justice-ni.gov.uk/topics/courts-and-tribunals

Date de contact: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.courtsni.gov.uk/en-GB/ContactDetails/

Informații suplimentare

Proceduri civile

Procedurile din Irlanda de Nord sunt similare celor din Anglia și Țara Galilor. Procedurile în fața Înaltei Curți (High Court) sunt inițiate printr-un act judiciar (writ), iar procedurile în fața instanțelor judecătorești regionale sunt inițiate printr-o cerere în materie civilă (civil bill) sau printr-o cerere cu valoare redusă (small claims application). Acestea trebuie să fie comunicate sau notificate pârâtului, care va avea dreptul să se apere împotriva acțiunii. Hotărârile instanțelor civile sunt puse în executare în cadrul unei proceduri centralizate administrate de Oficiul de executare a hotărârilor (Enforcement of Judgments Office).

Asistența judiciară

  1. În toate cele trei jurisdicții ale Regatului Unit există un sistem cuprinzător care permite unei persoane care are nevoie de asistență judiciară sau de reprezentare în instanță să beneficieze de ajutor financiar din fonduri publice. Aceste programe sunt denumite asistență judiciară (Legal Aid) și sunt esențiale pentru exercitarea drepturilor oricărei persoane. Asistența judiciară este destinată celor cu venituri reduse sau modeste și poate fi acordată gratuit sau cu condiția unei contribuții financiare din partea beneficiarului. Dacă se acordă asistență judiciară, cauza urmează procedura obișnuită, cu excepția faptului că nu au loc schimburi de bani între beneficiar și avocatul acestuia, toate plățile efectuându-se prin intermediul fondului de asistență judiciară.
  2. În Irlanda de Nord, furnizarea de asistență judiciară este responsabilitatea Comisiei pentru servicii juridice din Irlanda de Nord (Northern Ireland Legal Services Commission). Eligibilitatea pentru asistență judiciară în majoritatea tipurilor de cauze civile sau penale este stabilită pe baza unui test privind mijloacele financiare și temeiul cererii (means and merits test).
  3. Dacă o persoană consideră că i-au fost încălcate drepturile pe care le are în temeiul Convenției europene a drepturilor omului și intenționează să depună o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, există o serie de programe în cadrul cărora poate beneficia de consiliere și de asistență judiciară. În cadrul programului de asistență judiciară, reclamantul poate fi asistat, în etapele preliminare ale procedurii, de un avocat sau de un consilier juridic cu experiență. În cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg declară plângerea ca fiind admisibilă, reclamantul poate obține ajutor financiar direct de la Strasbourg. Decizia de a acorda sau de a nu acorda ajutor financiar se bazează pe evaluarea eligibilității reclamantului pentru a beneficia de asistență judiciară la nivel național.
  4. În mai multe zone urbane, centrele juridice (law centres) oferă servicii de consiliere juridică și de reprezentare în instanță care pot fi gratuite, în funcție de resursele financiare. Centrele juridice, care sunt finanțate din diverse surse, inclusiv, adeseori, de autoritățile administrației locale, angajează, de regulă, avocați salariați cu normă întreagă, dar multe dintre aceste centre pot avea și lucrători comunitari. O mare parte a activității centrelor juridice vizează rezolvarea problemelor legate de locuințe, locuri de muncă, asigurări sociale și imigrație. Consultanță gratuită se acordă și în cadrul birourilor de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Bureaux), al centrelor de consiliere pentru consumatori și în materie de locuințe, precum și al centrelor de consiliere specializată, administrate de diverse organizații pe bază de voluntariat. Centrul juridic pentru refugiați (Refugee Legal Centre) și Serviciul de consiliere în materie de imigrație (Immigration Advisory Service), ambele beneficiind de finanțare publică, oferă gratuit consiliere și asistență pentru solicitanții de azil, iar Serviciul de consiliere în materie de imigrație oferă, de asemenea, consultanță și asistență gratuite persoanelor care au dreptul de a exercita o cale de atac în domeniul imigrației.

Victimele infracțiunilor

  1. Instanțele pot hotărî ca infractorul condamnat să plătească victimei despăgubiri pentru vătămări personale, pierderi sau prejudicii rezultate în urma infracțiunii. În Anglia și Țara Galilor, instanțele au obligația de a lua în considerare plata unor despăgubiri în fiecare cauză relevantă și de a motiva neacordarea acestora. Despăgubirile pentru victimă trebuie să aibă întâietate față de o amendă în cazul în care instanța ia în considerare ambele variante, iar recuperarea sumelor acordate cu titlu de despăgubire trebuie să aibă întâietate față de recuperarea amenzilor.
  2. În cazul în care Parchetul Coroanei (Crown Prosecution Service) decide neînceperea urmăririi penale, în Anglia și Țara Galilor victimele pot angaja urmărirea penală cu titlu personal, dar o astfel de situație este rareori întâlnită în practică. Victimele pot introduce și o acțiune în despăgubire la instanțele civile. Procedura în instanță a fost simplificată, astfel încât persoanele fără cunoștințe juridice să poată depune cereri cu valoare redusă privind pagube sau prejudicii.
  3. Victimele de orice cetățenie care au suferit vătămări corporale ca urmare a unei infracțiuni săvârșite cu violență în Anglia, în Țara Galilor sau în Scoția pot solicita despăgubiri din fonduri publice în cadrul Programului de despăgubire pentru victimele infracțiunilor de vătămare corporală (Criminal Injuries Compensation Scheme). Despăgubirile se acordă pe baza unui barem tarifar, plățile având o valoare cuprinsă între 1 000 GBP și 500 000 GBP, în cazul unei persoane care a suferit vătămările cele mai grave.
  4. Un sistem distinct există în Irlanda de Nord, unde, în anumite circumstanțe, se pot plăti despăgubiri din fonduri publice pentru victimele infracțiunilor de vătămare corporală și pentru distrugerea cu intenție a bunurilor, inclusiv pentru pierderea de profit rezultată.
  5. În Regatul Unit există trei organizații care oferă sprijin cu un caracter general pentru victimele infracțiunilor: Victim Support (Anglia și Țara Galilor), Victim Support Scotland (Scoția) și Victim Support Northern Ireland (Irlanda de Nord). Aceste organizații beneficiază de finanțare publică.
  6. În iunie 1996, guvernul a publicat o nouă Cartă a victimelor (Victim’s Charter), care a dobândit ulterior caracter obligatoriu prin intermediul Codului de practici pentru victime (Victims Code of Practice), din aprilie 2006. În prezent, victimele au dreptul legal de a beneficia de servicii de înaltă calitate din partea organismelor de justiție penală. Codul explică, de asemenea, victimelor cum pot depune o plângere dacă nu beneficiază de un serviciu de înaltă calitate. Introducerea Cartei martorului (Witness Charter) a oferit martorilor un set similar, însă nu obligatoriu, de standarde privind serviciile. În Irlanda de Nord a fost publicat un document distinct, Codul de practici pentru victimele infracțiunilor (Code of Practice for victims of crime), care stabilește standardele în ceea ce privește serviciile de care ar trebui să beneficieze victimele pe durata contactelor lor cu sistemul de justiție penală din Irlanda de Nord și care explică procedura de depunere a unei plângeri. Toate victimele infracțiunilor declarate la poliție primesc o broșură intitulată „Victimele infracțiunilor” (Victims of crime), care conține sfaturi practice cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse într-o astfel de situație. Broșura respectivă explică pe înțelesul publicului larg procedurile urmate de poliție și procedurile în instanță, modul în care se pot solicita despăgubiri și tipurile de asistență suplimentară disponibilă.

Instituții naționale de apărare a drepturilor omului

Comisia pentru drepturile omului din Irlanda de Nord (Northern Ireland Human Rights Commission)

Comisia pentru drepturile omului din Irlanda de Nord (Northern Ireland Human Rights Commission - NIHRC) este o instituție națională de apărare a drepturilor omului care are o acreditare de nivel A din partea Organizației Națiunilor Unite (ONU). NIHRC este finanțată de guvernul Regatului Unit, dar este un organism public independent care își desfășoară activitatea în deplină conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU.

Misiunea sa este de a se asigura că guvernul și alte organisme publice protejează drepturile omului pentru toți cei care trăiesc în Irlanda de Nord. De asemenea, NIHRC ajută publicul să înțeleagă în ce constau drepturile omului și ce pot face dacă le sunt refuzate sau încălcate drepturile.

Date de contact:

Temple Court
39 North Street
Belfast
Northern Ireland
BT1 1NA
Tel: +44 (0)28 9024 3987
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinformation@nihrc.org
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.nihrc.org/

Ombudsmanul

Ombudsmanul parlamentar și al Serviciului de Sănătate (Parliamentary and Health Service Ombudsman)

Această instituție a fost înființată de Parlament pentru a fi în serviciul publicului.

Rolul său este să cerceteze plângerile depuse de persoane care semnalează că au fost tratate în mod incorect sau că li s-au furnizat servicii de proastă calitate de către ministere, alte organisme publice și serviciul public de sănătate (National Health Service) din Anglia. Competențele sale sunt stabilite prin lege și serviciile sale sunt gratuite pentru toți.

Date de contact

The Parliamentary and Health Service Ombudsman
Millbank Tower
Millbank
Londra
SW1P 4QP
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.ombudsman.org.uk/

Organisme specializate în domeniul apărării drepturilor omului

Ombudsmanul pentru drepturile copilului (Ombudsperson for rights of the child)

Comisarul pentru copii și tineri din Irlanda de Nord (Northern Ireland Commissioner for Children and Young People)

Este un organism public neministerial, care a fost înființat în octombrie 2003.

În prezent, funcția de comisar este ocupată de Koulla Yiasouma și rolul său este de a apăra și de a promova în Irlanda de Nord drepturile și interesele superioare ale copiilor și tinerilor. Comisarul trebuie să respecte, de asemenea, toate dispozițiile relevante ale Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

Comisarul pentru copii și tineri din Irlanda de Nord este finanțat de Ministerul Comunităților.

Date de contact:

NICCY
Equality House
7-9 Shaftesbury Square
Belfast
Northern Ireland BT2 7DP
Tel: 028 9031 1616
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@niccy.org
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.niccy.org/

Comisarul pentru persoanele vârstnice (Commissioner for Older People)

Este un organism public neministerial, care a fost înființat în noiembrie 2011. În prezent, funcția de comisar este ocupată de Eddie Lynch și rolul său este de a apăra și de a promova în Irlanda de Nord drepturile și interesele superioare ale persoanelor vârstnice.

Date de contact:

COPNI
Equality House
7-9 Shaftesbury Square
Belfast
Northern Ireland BT2 7DP
Tel: 028 9089 0892
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@copni.org
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.copni.org/

Organismul de promovare a egalității

Comisia pentru egalitate din Irlanda de Nord (Equality Commission for Northern Ireland)

Date de contact:

Equality House
7-9 Shaftesbury Square
Belfast
Northern Ireland BT 2 7DP
Tel: 028 90 500 600
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinformation@equalityni.org
Site web:Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.equalityni.org/

Este un organism public neministerial, instituit prin Legea din 1998 privind Irlanda de Nord (Northern Ireland Act). Competențele și sarcinile sale decurg dintr-o serie de legi care au fost adoptate în ultimele decenii, care oferă protecție împotriva discriminării pe motive de vârstă, handicap, rasă, religie și opinii politice, sex și orientare sexuală. De asemenea, Comisia pentru egalitate din Irlanda de Nord are responsabilități care decurg din Legea din 1998 privind Irlanda de Nord în domeniul obligațiilor legale în materie de egalitate și bune relații care revin autorităților publice.

Este finanțată de Biroul executiv.

Organismul pentru protecția datelor

1. Comisarul pentru informații (The Information Commissioner)

Biroul comisarului pentru informații (Information Commissioner’s Office) este autoritatea independentă din Regatul Unit instituită pentru a garanta respectarea drepturilor de informare în interesul public, promovând transparența organismelor publice și confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Date de contact

Information Commissioner's Office
Wycliffe House
Water Lane
Wilmslow
Cheshire SK9 5AF
Tel: 0303 123 1113 (sau 01625 545745, dacă preferați să nu apelați un număr de tipul „03”, sau +44 1625 545745, dacă sunați din străinătate)
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://ico.org.uk/

2. Comisarul pentru informații – Biroul regional (Information Commissioner - Regional office)

Irlanda de Nord

Information Commissioner's Office – Northern Ireland
3rd floor, 14 Cromac Place
Belfast,
Northern Ireland BT7 2JB
Tel: 028 9026 9380
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăni@ico.org.uk

Altele

1. SITE-UL WEB - Directgov

Site-ul web oficial al guvernului Regatului Unit pentru cetățenii Regatului Unit.

Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.gov.uk/

2. Serviciul de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service)

Acest serviciu acordă ajutor pentru soluționarea problemelor juridice, financiare și de alt tip, prin furnizarea de consiliere gratuită, independentă și confidențială și prin influențarea factorilor de decizie.

Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.citizensadvice.org.uk/

3. Comisia pentru servicii juridice din Irlanda de Nord (Northern Ireland Legal Services Commission)

Comisia pentru servicii juridice din Irlanda de Nord („Comisia”) este un organism public neministerial al Ministerului de Justiție, instituit prin ordinul din 2003 privind accesul la Justiție (Irlanda de Nord) [Access to Justice (Northern Ireland) Order]. Ministrul Justiției, David Ford, și-a exprimat intenția de a transfera, în toamna anului 2014, responsabilitățile Comisiei către o agenție executivă din cadrul ministerului. Noua organizație se va numi Agenția Serviciilor Juridice din Irlanda de Nord (Legal Services Agency Northern Ireland). Acest transfer nu va afecta în mod fundamental furnizarea globală a serviciilor, dar va aduce o serie de îmbunătățiri importante în ceea ce privește guvernanța și economii în materie de eficiență.

Rolul Comisiei este de a gestiona furnizarea serviciilor juridice finanțate din fonduri publice, în conformitate cu schemele de asistență judiciară prevăzute de lege. Comisia stabilește pe baza unor teste prevăzute de lege dacă o persoană ar trebui să beneficieze de asistență judiciară în materie civilă și, dacă această persoană este eligibilă, achită onorariile avocaților consultanți (solicitors) și ale avocaților pledanți (barristers) pentru serviciile juridice furnizate. Deși sistemul judiciar este responsabil cu acordarea de asistență judiciară în materie penală, onorariile pentru serviciile juridice conexe furnizate sunt plătite tot de către Comisie. Pe lângă gestionarea schemei de asistență judiciară, Comisia contribuie, de asemenea, la sprijinirea Ministerului Justiției în ceea ce privește programul de lucru al acestuia care vizează reformarea sistemului de asistență judiciară.

Date de contact:

Northern Ireland Legal Services Commission
2nd Floor,
Waterfront Plaza,
8 Laganbank Road,
Mays Meadow,
Belfast,
Northern Ireland BT1 3BN
Tel: +44 (0)28 9040 8888
Site web:Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.nilsc.org.uk/

Misiunea sa este de a promova un acces echitabil și egal la justiție în Irlanda de Nord, furnizând servicii juridice finanțate din fonduri publice.

Obiectivul său este de a furniza servicii de înaltă calitate, direcționate către beneficiari, care vizează persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor și care se caracterizează printr-un raport optim calitate-preț.

Comisia îi remunerează pe avocați și pe alți furnizori de servicii de consiliere:

  • pentru a-i ajuta pe cei care sunt eligibili pentru asistență judiciară să-și protejeze drepturile în materie civilă;
  • pentru a-i ajuta pe cei care sunt anchetați sau cărora li se aduc acuzații de natură penală.

4. Comisarul pentru victime (The Victims’ Commissioner)

Baroness Newlove of Warrington,
Victims' Commissioner for England & Wales
The Tower, 9th Floor,
102 Petty France,
London, SW1H 9AJ
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăvictims.commissioner@victimscommissioner.gsi.gov.uk
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://victimscommissioner.org.uk/

Rolul comisarului pentru victime este de a promova interesele victimelor și ale martorilor, de a încuraja bunele practici în tratamentul aplicat acestora și de a revizui în mod regulat Codul de practici pentru victime, care stabilește serviciile de care pot beneficia acestea.

Comisarul are sarcina de a ascultă opiniile victimelor și ale martorilor, de a înțelege sistemul de justiție penală din punctul de vedere al acestora și de a încerca să contribuie la îmbunătățirea serviciilor și a sprijinului disponibile.

Vă atragem atenția asupra faptului că, din punct de vedere juridic, comisarul nu are dreptul de a interveni în dosare individuale, dar vă poate îndruma către entitatea cea mai în măsură să vă acorde consiliere și sprijin.

5. Organizația de sprijinire a victimelor din Irlanda de Nord (Victim Support Northern Ireland)

Date de contact:

Central Office
Victim Support NI
Annsgate House
3rd Floor
70/74 Ann Street
Belfast
Northern Ireland BT 1 4EH
Tel: 028 9024 3133
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăbelfast@victimsupportni.org.uk

Victim Support Northern Ireland este o organizație caritabilă care acordă asistență victimelor oricărui tip de infracțiuni. Aceasta oferă sprijin emoțional, informații și ajutor practic pentru victime, martori și alte persoane afectate de infracționalitate.

Victim Support Northern Ireland este principala organizație caritabilă care ajută persoanele afectate de infracționalitate. Aceasta oferă servicii gratuite și confidențiale, indiferent dacă infracțiunea a fost raportată sau nu. Organizația este independentă, neaparținând de poliție, de instanțe sau de orice alt organism de justiție penală.

În fiecare an, Victim Support Northern Ireland ajută aproximativ 30 000 de persoane care au fost afectate de infracționalitate.

6. Ombudsmanul pentru deținuți din Irlanda de Nord (The Prisoner Ombudsman for Northern Ireland)

Unitatea 2
Walled Garden
Stormont Estate
Belfast
Northern Ireland BT4 3SH
Tel: 028 90 44 3982
Linie telefonică gratuită: 0800 7836317
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpa@prisonerombudsman.x.gsi.gov.uk
Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.niprisonerombudsman.gov.uk/

Ombudsmanul pentru deținuți este numit de către ministrul justiției pentru Irlanda de Nord și este complet independent de Serviciul Penitenciar din Irlanda de Nord (Northern Ireland Prison Service - NIPS).

Ombudsmanul pentru deținuți investighează:

  • plângerile din partea deținuților încarcerați în Irlanda de Nord;
  • plângerile din partea persoanelor care îi vizitează pe deținuții încarcerați în Irlanda de Nord;
  • decesele survenite în unitățile Serviciului Penitenciar din Irlanda de Nord.

În prezent, funcția de ombudsman pentru deținuți este deținută de Tom McGonigle, care este sprijinit de o echipă de investigatori și de alți membri ai personalului.

7. Biroul comisarului pentru servicii de imigrație (The Office of the Immigration Services Commissioner)

Date de contact:

5th Floor
21 Bloomsbury Street
London
WC1B 3HF
Tel: 020 7211 1500

Acest birou este un organism public independent, neaflat în subordinea niciunui minister, instituit în temeiul Legii din 1999 privind imigrația și azilul (Immigration and Asylum Act).

Legea din 1999 privind imigrația și azilul, precum și Legea din 2002 privind naționalitatea, imigrația și azilul (Nationality, Immigration and Asylum Act) îi conferă comisarului pentru servicii de imigrație diverse competențe, printre care se numără și următoarele:

  • refuzarea înscrierii unui consilier în cadrul regimului de reglementare a activității (regulatory scheme);
  • retragerea statutului unui consilier de membru al regimului de reglementare a activității;
  • limitarea sau modificarea tipurilor de activități pe care le pot efectua consilierii;
  • aplicarea unei sancțiuni disciplinare împotriva unui consilier care este membru al regimului de reglementare a activității;
  • solicitarea emiterii unui ordin de restricție sau a unei interdicții;
  • urmărirea penală a persoanelor care oferă ilegal consiliere și/sau servicii în materie de imigrație;
  • urmărirea penală a persoanelor care promovează ilegal oferirea de consiliere și/sau servicii în materie de imigrație;
  • pătrunderea în sediul în care își desfășoară activitatea un consilier;
  • confiscarea dosarelor unui consilier.

Pentru informații suplimentare, consultați următorul site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.oisc.gov.uk/

8. Comisia pentru victime și supraviețuitori (Commission for Victims and Survivors)

Date de contact:

Commission for Victims and Survivors
Equality House
7-9 Shaftesbury Square
Belfast
BT2 7DP
Tel: 028 9031 1000
Fax: 028 9060 7424

Comisia pentru victime și supraviețuitori pentru Irlanda de Nord crede cu fermitate în misiunea sa și este convinsă că toate victimele și toți supraviețuitorii au dreptul de a fi ascultați și respectați și trebuie să aibă acces la cele mai bune servicii disponibile. Obiectivul Comisiei pentru victime și supraviețuitori este de a îmbunătăți viața victimelor și a supraviețuitorilor unui conflict.

Menirea sa este de a răspunde nevoilor tuturor victimelor și supraviețuitorilor prin asigurarea furnizării unor servicii excelente, prin recunoașterea moștenirii trecutului și prin construirea unui viitor mai bun. Activitatea sa se întemeiază pe o serie de valori fundamentale, pe care le folosește în munca sa de zi cu zi. Comisia vizează obținerea de rezultate pe baza concretizării acestor valori, și anume:

  • o abordare orientată către victime - victimele și supraviețuitorii se află în centrul tuturor activităților Comisiei, care încurajează și valorizează participarea acestora;
  • deschidere și transparență - întreaga activitate a Comisiei este deschisă, onestă, responsabilă și receptivă;
  • egalitate și diversitate - Comisia aplică tuturor un tratament echitabil și combate inegalitatea cu imparțialitate, independență și integritate;
  • respect - Comisia dă dovadă de respect și are o atitudine profesională față de orice persoană care i se adresează;
  • imparțialitate - Comisia își apără independența și păstrează distanța necesară față de guvern și autoritățile competente;
  • oferirea unor servicii de calitate - Comisia depune eforturi pentru ca toate programele sale să obțină rezultate de înaltă calitate.

Pentru informații suplimentare, consultați următorul site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.cvsni.org/


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 10/04/2018

Drepturi fundamentale - Scoţia


Instituții naționale în domeniul drepturilor omului

Ombudsmanul

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

Alte organizații

Instituții naționale în domeniul drepturilor omului

Următoarele instituții au competența de a furniza servicii de consultanță adaptate cazului dumneavoastră.

1. Comisia pentru egalitate și drepturile omului (The Equality and Human Rights Commission)

Comisia pentru egalitate și drepturile omului (The Equality and Human Rights Commission - EHRC) este organismul național responsabil în domeniul egalității în Scoția, Anglia și Țara Galilor și are ca misiune eliminarea discriminării și promovarea egalității în cele nouă domenii protejate în temeiul Legii privind egalitatea (Equality Act) din 2010: vârsta, handicapul, sexul, rasa, religia și credința, sarcina și maternitatea, căsătoria și parteneriatul civil, orientarea sexuală și schimbarea de sex. EHRC este o instituție națională în domeniul drepturilor omului de statut A, independentă față de guvern. În Scoția, EHRC își exercită mandatul de promovare și protecție a drepturilor omului împreună cu Comisia pentru Drepturile Omului din Scoția (Scottish Human Rights Commission).

În calitate de instituție națională în domeniul drepturilor omului, EHRC:

  • promovează sensibilizarea cu privire la drepturile omului, înțelegerea și protecția acestora;
  • încurajează autoritățile publice să respecte Legea privind drepturile omului (Human Rights Act);
  • pune la dispoziția publicului, a organizațiilor societății civile și a autorităților publice informații privind drepturile omului;
  • monitorizează situația drepturilor omului în Marea Britanie și înaintează ONU, Guvernului și Parlamentului rapoarte privind constatările și recomandările sale;
  • consiliază Guvernul și Parlamentul Regatului Unit, precum și administrațiile descentralizate din Scoția și Țara Galilor cu privire la implicațiile în materie de drepturi ale omului ale politicilor și ale propunerilor legislative;
  • își utilizează competențele prevăzute de lege pentru a îmbunătăți protecția drepturilor omului.

Printre competențele juridice ale EHRC se numără și următoarele:

  • inițierea unei proceduri de control jurisdicțional (și anume o procedură judiciară în cadrul căreia judecătorul examinează legalitatea unei decizii sau a unei acțiuni adoptate de un organism public);
  • avertizează, înainte de adoptarea unei propuneri legislative, că va iniția o procedură de control jurisdicțional dacă este de părere că respectiva propunere încalcă drepturile omului;
  • se implică în cauze privind drepturile omului inițiate de alți actori (implicare cunoscută sub denumirea de „intervenție a unui terț”) – cu toate acestea, Comisia nu poate susține cauzele individuale în materie de drepturi ale omului care nu vizează un aspect legat de principiul egalității;
  • efectuează anchete privind orice aspect legat de drepturile omului – în cazul în care Comisia face recomandări unei organizații privind modificarea sau îmbunătățirea unei politici, a unei practici sau a unui act legislativ, respectiva organizație trebuie să țină seama de recomandările Comisiei;
  • înaintează un aviz de neconformitate dacă este de părere că o autoritate publică nu a respectat principiul egalității – în acest aviz EHRC poate solicita autorității publice să se conformeze obligației de a respecta principiul egalității sau poate să prezinte măsurile pe care respectiva autoritate trebuie să le ia pentru asigurarea conformității.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.equalityhumanrights.com/

Date de contact:

Comisia pentru egalitate și drepturile omului – Biroul din Scoția (Equality and Human Rights Commission - Scotland Office)

Telefon: 0141 288 5910

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăscotland@equalityhumanrights.com

Conform principiului echității, persoanele care utilizează limbajul semnelor britanic pot contacta comisia în condiții de egalitate cu părțile interesate fără afecțiuni auditive. Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Comisia pentru egalitate și drepturile omului la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.equalityhumanrights.com/

Serviciul de asistență și consiliere privind egalitatea (Equality Advisory Support Service)

Telefon: 0808 800 0082
Telefon text: 0808 800 0084

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăeass@mailgb.custhelp.com

Adresă poștală gratuită: FREEPOST EASS Helpline FPN6521

Pe site-ul web Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.equalityadvisoryservice.com/ sunt disponibile servicii de interpretare pentru limbajul semnelor britanic și discuții online, precum și un formular de contact.

Program de lucru:
9.00 - 19.00 - de luni până vineri
10.00 - 14.00 - sâmbăta
Închis duminica și sărbătorile legale.

2. Comisia pentru drepturile omului din Scoția (Scottish Human Rights Commission)

Comisia pentru drepturile omului din Scoția (Scottish Human Rights Commission - SHRC) este instituția națională responsabilă de drepturile omului în Scoția, care respectă Principiile de la Paris ale Organizației Națiunilor Unite privind statutul instituțiilor naționale și care are cel mai ridicat nivel de acreditare („statutul A”). SHRC este un organism independent, instituit în 2008 de Parlamentul Scoției, care are obligația generală de a promova sensibilizarea, înțelegerea și respectarea tuturor drepturilor omului - economice, sociale, culturale, civile și politicale – pentru toți și pe întreg teritoriul Scoției și de a încuraja bunele practici în materie de drepturi ale omului. De asemenea, SHRC poate să raporteze direct ONU cu privire la chestiuni care vizează drepturile omului. Toate competențele și obligațiile SHRC sunt prevăzute în Legea din 2006 privind Comisia pentru drepturile omului din Scoția (Scottish Commission for Human Rights Act).

Comisia are competența:

  • de a recomanda modificări în materie de legislație, politică și practică;
  • de a promova drepturile omului prin intermediul educației, al formării și al publicării de studii;
  • de a efectua anchete privind politicile și practicile autorităților publice din Scoția.

SHRC nu acordă asistență persoanelor fizice și nici nu soluționează plângeri din partea acestora. În broșura SHRC intitulată Help with Human Rights („Asistență în domeniul drepturilor omului”) se furnizează însă informații despre organizațiile și serviciile care pot oferi consiliere și consultanță.

Date de contact:

Scottish Human Rights Commission
Governor's House
Regent Road
Edinburgh
EH1 3DE
Telefon: 0131 244 3550
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhello@scottishhumanrights.com
Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăScottish Human Rights Commission

Ombudsmanul

1. Ombudsmanul pentru servicii publice din Scoția (Scottish Public Services Ombudsman)

Ombudsmanul pentru servicii publice din Scoția (Scottish Public Services Ombudsman) furnizează un serviciu gratuit, independent și imparțial cu privire la litigiile dintre cetățeni și administrația locală sau centrală, urmărind să contribuie la soluționarea acestora sau la corectarea situațiilor inechitabile. Recurgerea la acesta este ultima fază de soluționare a plângerilor referitoare la organismele publice din Scoția (consilii, Serviciul Național de Sănătate, asociații de gestionare a locuințelor, colegii și universități, închisori, majoritatea furnizorilor de apă, guvernul Scoției și agențiile și ministerele acestuia, precum și majoritatea autorităților publice din Scoția).

Date de contact:

Telefon gratuit: 0800 377 7330
Telefon: 0131 225 5330

Adresă poștală gratuită: Freepost SPSO

Pentru depunerea personală a plângerilor: 4 Melville Street, Edinburgh, EH3 7NS (program de lucru: luni, miercuri, joi și vineri: 9.00 - 17.00, marți: 10.00 - 17.00).

Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăSPSO

2. Omdusmanul Parlamentului și al Serviciului de Sănătate (Parliamentary and Health Service Ombudsman)

Recurgerea la Ombudsmanul Parlamentului și al Serviciului de Sănătate (Parliamentary and Health Service Ombudsman) este ultima fază de soluționare a plângerilor privind Serviciul Național de Sănătate în Anglia și serviciile publice furnizate de guvernul Regatului Unit. Acesta își desfășoară activitatea pro bono și examinează plângerile depuse de cetățeni care consideră ca au fost nedreptățiți sau prejudiciați din cauza faptului că o organizație nu a acționat în mod corect sau echitabil, a furnizat un serviciu de o calitate necorespunzătoare sau nu a remediat o problemă.

Ombudsmanul nu face parte din guvern. A fost instituit de Parlament pentru a furniza un serviciu independent de soluționare a plângerilor. Transmite constatările sale cu privire la cazurile tratate Parlamentului, pentru a-l ajuta să-i supravegheze pe furnizorii de servicii publice, și, pe scară mai largă, altor actori, pentru a contribui la îmbunătățirea serviciilor publice. Ombudsmanul răspunde în fața Parlamentului Regatului Unit, iar activitatea sa este supravegheată de Comisia pentru administrație publică și afaceri constituționale (Public Administration and Constitutional Affairs Committee).

Înainte de a vă adresa Ombudsmanului, trebuie să introduceți mai întâi o plângere la organizația care v-a nemulțumit. Dacă plângerea dumneavoastră vizează un minister al guvernului Regatului Unit sau un organism public britanic, trebuie să contactați un parlamentar pentru ca acesta să înainteze plângerea Ombudsmanului.

Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăOmbudsman

Date de contact:

Telefon: 0345 015 4033 (de luni până vineri, de la 8.30 până la 17.30)

Pentru a fi apelați, trimiteți la numărul 07624 813 005 un SMS cu textul „call back”.

Dacă utilizați limbajul semnelor britanic, puteți utiliza serviciul SignVideo: Linkul se deschide într-o fereastră nouăSignVideo

Organisme specializate în domeniul drepturilor omului

1. Comisarul pentru copii și tineri din Scoția (Children and Young People's Commissioner Scotland)

Comisarul pentru copii și tineri din Scoția (Children and Young People's Commissioner Scotland) desfășoară activități menite să sporească gradul de sensibilizare și înțelegere în ceea ce privește drepturile copiilor și îi ajută pe aceștia să își exercite drepturile. Comisarul are competența de a efectua investigații care să verifice dacă furnizorii de servicii au ținut seama de drepturile, interesele și opiniile colectivelor de copii și tineri în adoptarea deciziilor sau întreprinderea acțiunilor care îi afectează pe aceștia.

Date de contact

Children and Young People's Commissioner Scotland 
Roseberry House
9 Haymarket Terrace
Edinburgh
EH12 5EZ
Telefon: 0131 346 5350
Telefon gratuit pentru tineri: 0800 019 1179
SMS: 0770 233 5720

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinbox@cypcs.org.uk
Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăCYPCS

2. Comisarul pentru informații din Scoția (Scottish Information Commissioner)

Biroul Comisarului pentru informații din Scoția (Scottish Information Commissioner) promovează și asigură respectarea dreptului cetățenilor de a avea acces la informațiile deținute de autoritățile publice scoțiene și încurajează bunele practici ale autorităților în acest domeniu. Prin activitatea sa, comisarul contribuie la asigurarea caracterului deschis, a transparenței și a responsabilității organismelor publice.

Comisarul este responsabil de asigurarea respectării și de promovarea legislației din Scoția privind liberul acces la informațiile de interes public, și anume:

  • Legea scoțiană din 2002 privind liberul acces la informațiile de interes public [Freedom of Information (Scotland) Act];
  • Regulamentele scoțiene din 2004 privind informarea în materie de mediu [Environmental Information (Scotland) Regulations];
  • Regulamentele INSPIRE scoțiene din 2009.

Comisarul și echipa sa:

  • investighează cererile și emit decizii executorii;
  • promovează bunele practici în rândul autorităților publice;
  • furnizează cetățenilor informații cu privire la drepturile lor.

Date de contact

Scottish Information Commissioner
Kinburn Castle
Doubledykes Road
St Andrews
Fife
KY16 9DS
Telefon: 01334 464610
Fax: 01334 464611
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăenquiries@itspublicknowledge.info
Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăScottish Information Commissioner

3. Biroul Comisarului pentru informații (Information Commissioner's Office)

Biroul Comisarului pentru informații (Information Commissioner's Office) este autoritatea independentă din Regatul Unit instituită pentru a garanta respectarea drepturilor de informare în interesul public, promovând transparența organismelor publice și confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Date de contact:

Information Commissioner's Office
Wycliffe House
Water Lane
Wilmslow
Cheshire
SK9 5AF

Telefon: 0303 123 1113 (sau 01625 545745dacă preferați să nu apelați un număr „03”)
Fax: 01625 524 510

The Information Commissioner's Office Scotland
45 Melville Street
Edinburgh
EH3 7HL

Telefon: 0131 244 9001

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăScotland@ico.org.uk
Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformation Commissioner's Office

Alte organizații

1. Serviciul de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service)

Serviciul de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service) oferă ajutor pentru soluționarea problemelor juridice, financiare sau de alt tip, prin furnizarea de consiliere gratuită, independentă și confidențială și prin influențarea factorilor de decizie.

Date de contact

Linie de telefon directă: 0808 800 9060 (de luni până vineri: 9.00 - 18.00; sâmbătă: 10.00 - 14.00)

Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăCitizens Advice

Pentru a contacta Serviciul de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Service), faceți clic aici: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://citizensadvice.org.uk/index/contact_us.htm

2. Victim Support Scotland

Victim Support Scotland este o organizație pe bază de voluntariat din Scoția care acordă asistență persoanelor afectate de infracționalitate. Aceasta oferă sprijin emoțional, ajutor practic și informații esențiale pentru victime, martori și alte persoane afectate de infracționalitate. Serviciul este gratuit, confidențial și este asigurat de voluntari prin intermediul unei rețele de servicii juridice pentru victime și tineri și de servicii judiciare în instanță pentru martori, furnizate la nivelul comunității.

Pe site-ul web al organizației Victim Support Scotland găsiți informații suplimentare, inclusiv cu privire la modalitățile de contactare a acesteia:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăVictim Support Scotland

Linie de asistență telefonică: 0345 603 9213 (de luni până vineri, între orele 8.00 - 20.00)

Codul victimelor aplicabil în Scoția (Victims' Code for Scotland)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCodul victimelor aplicabil în Scoția (Victims' Code for Scotland) prezintă într-un mod clar și centralizat drepturile victimelor infracționalității și sprijinul de care pot beneficia acestea în Scoția.

3. Biroul Comisarului pentru servicii de imigrație (Office of the Immigration Services Commissioner)

Biroul Comisarului pentru servicii de imigrație (Office of the Immigration Services Commissioner - OISC) este un organism public independent, neaflat în subordinea niciunui minister, instituit în temeiul Legii din 1999 privind imigrația și azilul.

Principalele responsabilități ale OISC sunt următoarele :

  • reglementarea activității consilierilor în materie de imigrație;
  • promovarea bunelor practici prin stabilirea de standarde ;
  • primirea și tratarea plângerilor referitoare la orice persoană care oferă consiliere în materie de imigrație;
  • urmărirea în justiție a persoanelor care își desfășoară activitatea în afara legii;
  • supravegherea reglementărilor aplicabile persoanelor care oferă consiliere în materie de imigrație și care se supun normelor stabilite de una dintre organizațiile profesionale desemnate.

OISC nu oferă consiliere în materie de imigrație și nu recomandă sau susține un anumit consilier.

OISC colaborează cu o gamă largă de organizații, inclusiv asociații profesionale, tribunale, Agenția pentru Frontiere a Regatului Unit (UK Border Agency) și organisme pe bază de voluntariat.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați site-ul web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăOffice of the Immigration Services Commissioner

Date de contact:

Office of the Immigration Services Commissioner
5th Floor
21 Bloomsbury Street
London
WC1B 3HF

Telefon: 0845 000 0046

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăinfo@oisc.gov.uk

4. Consiliul pentru asistență judiciară din Scoția (Scottish Legal Aid Board - SLAB)

Acest serviciu permite accesul la justiție pentru persoanele care nu își pot achita singure propriile cheltuieli judiciare. Consiliul pentru asistență judiciară din Scoția (Scottish Legal Aid Board) gestionează conform legii sistemul de asistență judiciară din Scoția.

Pentru a solicita asistența judiciară trebuie să găsiți mai întâi un avocat care oferă servicii de asistență judiciară. Trebuie să faceți dovada faptului că nu puteți plăti singur cheltuielile judiciare și că problema dumneavoastră este gravă. Este posibil să trebuiască să plătiți o parte din cheltuielile judiciare aferente cazului dumneavoastră sau să plătiți ulterior cheltuielile respective.

Este posibil să nu trebuiască să plătiți nimic, în funcție de situația dumneavoastră financiară și de tipul de asistență judiciară de care aveți nevoie.

Tipul de asistență judiciară depinde de cazul dumneavoastră. Veți beneficia de consiliere în această privință din partea avocatului dumneavoastră.

  • Consilierea și asistența pot contribui la achitarea costurilor aferente serviciilor de consultanță juridică furnizate de un avocat, cum ar fi oferirea de informații cu privire la drepturile și opțiunile dumneavoastră sau acordarea de sprijin în cadrul negocierilor și în ceea ce privește demersurile administrative.

Dacă este necesar, avocatul dumneavoastră se poate prezenta în instanță pentru a vă reprezenta:

  • în cauze civile, de exemplu în cazul unor litigii legate de locuință, divorț, încredințarea copilului (copiilor), datorii imobiliare;
  • într-o audiere a copiilor, dacă sunteți un tânăr (sau părinte ori tutore al acestora) care a fost chemat să participe la o audiere pentru soluționarea unei probleme;
  • într-o cauză penală, de exemplu dacă ați fost acuzat de comiterea unei infracțiuni sau sunteți pasibil de o pedeapsă privativă de libertate.

Pentru informații suplimentare privind SLAB și modalitățile de contactare a acestuia, a se vedea cele de mai jos.

The Scottish Legal Aid Board
Thistle House
91 Haymarket Terrace
Edinburgh,
EH12 5HE
Telefon: 0131 226 7061 (de luni până vineri, între orele 8.30-17.00).
Limbajul semnelor britanic: contact Scotland-BSL, serviciul de interpretare online din Scoția.
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăgeneral@slab.org.uk
Site web: Scottish Legal Aid Board

5. Inspectoratul pentru servicii de îngrijire (Care Inspectorate)

Inspectoratul pentru servicii de îngrijire (Care Inspectorate) reglementează și verifică serviciile de îngrijire din Scoția, în vederea asigurării faptului că acestea îndeplinesc standardele corespunzătoare. Efectuează inspecții împreună cu alte autorități de reglementare pentru a verifica modul în care își desfășoară activitatea diferitele organizații de la nivel local pentru a-i ajuta pe adulți și pe copii.

Date de contact

Telefon: 0345 600 9527
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăenquiries@careinspectorate.com
Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăCare Inspectorate

6. Comisia pentru servicii psihosociale din Scoția (Mental Welfare Commission Scotland)

Comisia protejează și promovează drepturile omului ale persoanelor care suferă de boli mintale, dizabilitate intelectuală, demență și afecțiuni conexe. Comisia favorizează autonomia persoanelor și a îngrijitorilor acestora, monitorizând legislația din domeniul sănătății mintale și al incapacității, desfășurând activități de sensibilizare și de mobilizare a furnizorilor de servicii și a factorilor de decizie.

Linie telefonică de consiliere: 0800 389 6809 (exclusiv pentru utilizatorii serviciului și pentru persoanele care îi îngrijesc pe aceștia) sau 0131 313 8777 (pentru profesioniști) (de luni până joi: 9.00 - 17.00, vineri: 9.00 - 16.30)
E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăenquiries@mwcscot.org.uk
Link web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăMental Welfare Commission Scotland

Informații suplimentare sau asistență suplimentară

Următoarele organizații și organisme pot furniza informații sau asistență, conform domeniului lor de competență.

Site-ul web pentru cetățeni al guvernului Regatului Unit: Linkul se deschide într-o fereastră nouăGov.UK

Shelter furnizează consiliere în domeniul locuințelor: Linkul se deschide într-o fereastră nouăShelter Scotland

ACAS furnizează consiliere în domeniul ocupării forței de muncă: Linkul se deschide într-o fereastră nouăACAS

National Debtline furnizează consiliere în domeniul datoriilor: Linkul se deschide într-o fereastră nouăNational Debt Line

StepChange Debt Charity furnizează consiliere în domeniul datoriilor: Linkul se deschide într-o fereastră nouăStep Change

Money Advice Service furnizează consiliere în domeniul financiar: Linkul se deschide într-o fereastră nouăMoney Advice Service

Law Society of Scotland vă poate ajuta să găsiți un avocat, inclusiv în domeniul drepturilor omului: Linkul se deschide într-o fereastră nouăLaw Society

Scottish Child Law Centre furnizează consultanță juridică gratuită privind copiii și pentru copii: Linkul se deschide într-o fereastră nouăSCLC

Contact a Family furnizează informații, sprijin și consiliere pentru familiile copiilor cu handicap: Linkul se deschide într-o fereastră nouăContact

Serviciul de consiliere și sprijin pentru pacienți (Patient Advice and Support Service - PASS) din cadrul Biroului de consiliere pentru cetățeni (Citizens Advice Bureau) este un serviciu independent care furnizează informați, consiliere și sprijin pentru pacienți și persoanele care au grijă de aceștia: Linkul se deschide într-o fereastră nouăPASS

Asociația pentru Sănătate Mintală din Scoția (Scottish Association for Mental Health): Linkul se deschide într-o fereastră nouăSAMH

Care Information Scotland este un serviciu telefonic și un site web care furnizează informații cu privire la serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă din Scoția: CIS

SurvivorScotland supraveghează strategia națională pentru victimele abuzurilor suferite în copilărie: SurvivorScotland

Asistență telefonică pentru persoanele în vârstă din Scoția (Scottish Helpline for Older People): Linkul se deschide într-o fereastră nouăAge UK Scotland

Scottish Women's Aid: SWA

Consiliul Refugiaților din Scoția (Scottish Refugee Council): Linkul se deschide într-o fereastră nouăSRC

Centrul de drept al minorităților etnice (Ethnic Minorities Law Centre): Linkul se deschide într-o fereastră nouăEMLC


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/05/2018