Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Informații generale - România

CUPRINS

1 Cum se redactează dispoziția pentru cauză de moarte (testament, testament conjunctiv, pact asupra unei succesiuni viitoare)?

În dreptul român este interzis testamentul conjunctiv şi pactul asupra unei succesiuni viitoare.

Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.

Testamentul olograf este scris, datat şi semnat de testator, iar înainte de executare se prezintă la notar pentru a fi vizat şi validat.

Testamentul autentic este îndeplinit de un notar/o altă persoană învestită cu autoritate publică. Testatorul îl dictează în fata notarului, care îl scrie și i-l citește, cu menționarea acestor formalități. Dacă este deja redactat de testator, testamentul este citit de notar și, după citire, testatorul declară că actul reprezintă ultima sa voinţă. Testamentul este semnat de testator, iar încheierea de autentificare de notar. La autentificare testatorul poate fi asistat de unul/doi martori. Testamentele privilegiate întocmite în situaţii speciale de anumiți agenţi instrumentatori, în prezenţa a doi martori, au forţa probantă a actului autentic.

Pentru sume de bani pentru instituţii specializate trebuie îndeplinite condiţiile de formă din legile speciale de organizare ale acestora.

Testamentul conţine dispoziţii privind desemnarea (in)directă a legatarului, partaj, dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini, revocare legate etc.

Dispoziţiile referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral/bunurilor se numesc legate. Legatele sunt universale sau cu titlu universal/particular. Legatul universal conferă vocaţie la întreaga moştenire, iar legatul cu titlu universal la o fracţiune.

A se vedea art. 1034 şi urm. Cod civil.

2 Ar trebui ca dispoziția să fie înregistrată și, dacă da, în ce mod?

Notarul care autentifică testamentul trebuie să îl înscrie în Registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor RNNEL, în care se înregistrează și donaţiile.

A se vedea art. 1046 Cod civil, art. 162 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 republicată.

3 Există restricții asupra libertății de a dispune pentru cauză de moarte (rezervă succesorală, de exemplu)?

Rezerva succesorală reprezintă partea din moştenire la care moştenitorii rezervatari (soţul supravieţuitor, descendenţii, ascendenţii privilegiaţi-părinţii defunctului) au dreptul, chiar împotriva voinţei defunctului. Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor/dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

A se vedea art. 1086 şi urm. Cod civil.

4 În cazul în care nu există o dispoziție pentru cauză de moarte, cine moștenește și în ce proporție?

Moştenirea se cuvine moştenitorilor legali care sunt soţul supravieţuitor și rudele defunctului în următoarea ordine:

descendenţi -clasa întâi

ascendenţi şi colaterali privilegiați-clasa a doua

ascendenţi ordinari – clasa a treia

colaterali ordinari – clasa a patra

Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie, iar colateralii numai până la gradul al patrulea.

Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor/surorilor defunctului. În cazul reprezentării moştenirea se împarte pe tulpină. Dacă o tulpină are mai multe ramuri, subdivizarea se face pe tulpină partea cuvenită împărțindu-se egal.

Soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali, cota cuvenită fiind

1/4 în concurs cu descendenţii

1/3 în concurs cu ascendenţi privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi

1/2 în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi

3/4 în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari.

Soţul supravieţuitor poate beneficia de un drept de abitaţie asupra casei în care a locuit și poate moşteni mobilierul şi obiectele de uz casnic comune.

Descendenţii, copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă înlătură pe moştenitorii din celelalte clase și vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie. În concurs cu soţul supravieţuitor descendenţii culeg împreună 3/4 din moştenire.

Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului iar moștenirea cuvenită acestora se împarte egal.

Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad.

Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi cât şi cu colaterali privilegiaţi, partea cuvenită clasei a doua este de 2/3; în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi, partea cuvenită clasei a doua este de 1/2.

Moştenirea cuvenită ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în funcţie de numărul ascendenţilor privilegiaţi. Dacă vine un singur părinte acesta culege 1/4, iar colateralii privilegiaţi ¾. Dacă vin 2 părinţi, aceştia vor culege împreună ½, iar colateralii privilegiaţi cealaltă 1/2.

Moştenirea colateralilor privilegiaţi se împarte între ei egal, iar dacă vin la moştenire prin reprezentare pe tulpină. În cazul rudeniei pe linii colaterale diferite, moştenirea se împarte egal între linia maternă şi cea paternă cu aplicarea regulilor anterioare. Colateralii care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor cumula părţile.

Dacă nu sunt moştenitori, moştenirea este vacantă, fiind culeasă de comuna, oraşul/municipiul de locul situării bunurilor la data deschiderii moştenirii.

A se vedea art. 970-983, art. 1135-1140 Cod civil.

5 Care este autoritatea competentă:

5.1 în materie de succesiune?

Notarul public pentru succesiunile necontencioase și instanța judecătorească de prim grad (judecătoria) pentru succesiunile contencioase.

Succesibilul/altă persoană interesată poate sesiza direct instanța, cu depunerea obligatorie unei încheieri notariale de verificare a evidențelor succesorale.

A se vedea art. 101 şi urm. din Legea nr. 36/1995, art. 193 Cod de proc. civilă.

5.2 să primească o declarație de renunțare sau de acceptare a unei succesiuni?

A se vedea (b)

Acceptarea este expresă când succesibilul își însușește explicit titlul/calitatea de moștenitor. Acceptarea este tacită când succesibilul face un act/fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moștenitor (art. 1108 Cod civil).

Declarația de renunțare se face în formă autentică la notar public/misiunea diplomatică și oficiul consular al României (art. 1120 alin. 2 Cod civil).

În Registrul naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale RNNEOS se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunţarea la moştenire.

5.3 să primească o declarație de renunțare sau de acceptare a unui legat?

A se vedea (b)

5.4 să primească o declarație de renunțare sau de acceptare a unei rezerve succesorale?

A se vedea (b)

După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cererea moştenitorilor rezervatari, succesorilor şi creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari. În cazul pluralităţii de moştenitori rezervatari, reducţiunea operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite solicitantului şi profită numai acestuia. Reducţiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau desfiinţarea donaţiilor.

Vezi art. 1092-1097 Cod civil.

6 Scurtă descriere a procedurii de soluționare a unei succesiuni în temeiul legislației naționale, inclusiv pentru lichidarea patrimoniului succesoral și pentru partajul bunurilor (trebuie furnizate și informații din care să reiasă dacă procedura de succesiune este deschisă de o instanță sau de altă autoritate competentă din proprie inițiativă)

Procedura succesorală notarială se deschide la cerere. Cererea este înscrisă în registrul succesoral al notarului, după înregistrarea în evidenţele succesorale de la nivelul camerelor notarilor. Notarul sesizat își verifică competenţa teritorială și dispune citarea celor care au vocaţie la moştenire, iar, dacă există testament, citează pe legatar, executorul testamentar, reprezentantul legal al moștenitorului incapabil, autoritatea tutelară, reprezentantul administraţiei publice (în cazul succesiunii vacante). Notarul stabilește calitatea moştenitorilor şi legatarilor, întinderea drepturilor şi compunerea masei succesorale.

Numărul și calitatea de succesibil şi/sau titlul de legatar se stabilesc prin acte de stare civilă, prin testament şi cu martori. Bunurile se dovedesc prin înscrisuri/orice alt mijloc de probă admis de lege.

A se vedea art. 101 - 118 din Legea nr. 36/1995, republicată.

Succesibilul/altă persoană interesată poate sesiza direct instanța judecătorească cu anexarea unei încheieri notariale cu privire la verificarea evidențelor succesorale. Partajul judiciar se poate realiza prin înţelegerea părţilor sau, în caz contrar, instanţa va stabili bunurile, calitatea de comoştenitor, cota-parte, creanţele, datoriile și sarcinile. Instanţa se poate pronunţa cu privire la reducţiunea liberalităţilor excesive, raportul donaţiilor. Împărţeala bunurilor se face în natură, prin formarea de loturi sau prin atribuirea bunului unuia din moştenitori cu plata sumelor cuvenite celorlalţi moştenitori. Instanţa poate dispune vânzarea bunului, prin învoiala părţilor sau de către executorul judecătoresc, prin licitaţie publică. Instanţa se pronunţă prin hotărâre, iar sumele depuse de unul din comoştenitori pentru ceilalţi şi cele rezultate din vânzare sunt împărţite de instanţă.

A se vedea art. 108 din Legea nr. 36/1995, art. 193 alin. 3 Cod de proc. civilă.

Notarul va putea proceda la lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moștenitorilor, respectiv la recuperarea creanţelor; plata datoriilor şi pasivului; valorificarea bunurilor (i) mobile; executarea legatelor particulare.

Notarul va elibera, în faza premergătoare obligatorie, un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde masa succesorală (activ şi pasiv), moştenitorii şi cotele şi acordul lor cu privire la modul de lichidare a pasivului, numirea lichidatorului şi termenul de finalizare.

Lichidatorul realizează creanţele succesiunii, plăteşte datoriile şi valorifică bunurile. Lichidatorul prezintă notarului instrumentator o dare de seamă care include operaţiunile îndeplinite pentru recuperarea creanţelor şi modalitatea de stingere a pasivului. După finalizare, notarul eliberează certificatul de moştenitor, în masa succesorală urmând a fi evidenţiat produsul net al lichidării.

A se vedea art. 119-132 din Legea nr. 36/1995, art. 1114 Cod civil.

Partajul succesoral între moştenitori se face după emiterea certificatului de moştenitor eliberat după lichidare. Partajul poate fi voluntar. Raportul donaţiilor este obligaţia pe care o au soţul supravieţuitor şi descendenţii defunctului care vin la moştenirea legală de a readuce la moştenire bunurile donate fără scutire de raport.

Plata pasivului. Excepţiile de la divizarea de drept a pasivului moştenirii

Moştenitorii universali şi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.

Creditorii personali ai moştenitorilor şi orice persoană interesată pot cere partajul, pretinde să fie prezenţi la partajul voluntar sau să intervină în partaj. Cererile creditorilor se înscriu pentru opozabilitate faţă de terţi în Registrul naţional notarial de evidenţă a creditorilor persoanelor fizice şi a opoziţiilor la efectuarea partajului succesoral RNNEC.

Moştenitorul universal/cu titlu universal care a plătit din datoria comună mai mult are drept de regres împotriva celorlalți, numai pentru partea din datoria comună ce revenea fiecăruia, chiar dacă acesta ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor.

Partajul de ascendent

Ascendenţii pot face partajul bunurilor lor între descendenţi, prin donaţie sau testament. Dacă nu au fost cuprinse toate bunurile moştenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii.

A se vedea art. 669-686, 1143 - 1163 Cod civil.

7 Cum și când devine cineva moștenitor sau legatar?

O persoană poate moşteni dacă există la momentul deschiderii moştenirii şi/sau are capacitatea de a primi liberalități; are vocaţie succesorală; nu este nedemn; nu este dezmoştenit.

Cel chemat la moştenire poate accepta/renunța la moştenire. Legatarul moştenitor legal îşi poate exercita opţiunea în oricare dintre aceste calităţi. Dacă, deşi nu a fost încălcată rezerva, din testament rezultă că defunctul a dorit să diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului moştenitor legal, acesta din urmă poate opta doar ca legatar.

A se vedea art. 957-963, 987, 989, 993, 1074-1076, 1100 şi 1102 Cod civil.

8 Preiau moștenitorii datoriile defunctului și, dacă da, în ce condiții?

Da, a se vedea 6.

9 Ce documente și/sau informații sunt necesare de obicei pentru înregistrarea bunurilor imobile?

Cererea de înscriere în cartea funciară este însoţită de înscrisul original/copia legalizată, iar, în cazul hotărârii judecătoreşti, o copie legalizată cu menţiunea definitivă. Întabularea/înscrierea se face prin încheierea registratorului dacă înscrisul îndeplineşte mai multe condiţii referitoare la formă; identificarea părții și imobilului; existența unei traduceri legalizate (în cazul actului autentic notarial, acesta trebuie încheiat de un notar român); existența unor extrase de carte funciară; plata tarifului etc. Prima înregistrare a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se poate realiza şi în baza certificatului de moştenitor şi a documentaţiei cadastrale.

9.1 Este numirea unui administrator obligatorie sau obligatorie la cerere? Dacă ea este obligatorie sau obligatorie la cerere, ce demersuri trebuie efectuate?

Desemnare voluntară

Testatorul poate numi una/mai multe persoane conferindu-le împuternicirea executării testamentului. Executorul testamentar administrează patrimoniul succesoral cel mult 2 ani de la deschiderea moştenirii. Perioada poate fi prelungită de instanţă.

Numire obligatorie

Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, executarea silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moștenirea nu a fost acceptată sau nu a fost numit un curator al succesiunii/curator special pentru executare. Dacă creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoştinţă că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite camerei notarilor publici de la ultimul domiciliu al defunctului să facă menţiune în registrul special despre începerea executării silite şi să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moştenirea a fost sau nu dezbătută, iar, în caz afirmativ, moştenitorii şi faptul dacă până la acceptarea moştenirii a fost sau nu numit un curator.

Dacă există pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire/distrugere a bunurilor, notarul pune bunurile sub sigiliu sau le predă unui custode.

Cât timp moştenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul poate să numească un curator special al moştenirii, pentru apărarea drepturilor moștenitorului eventual.

A se vedea art. 686 Codul de proc. Civ., art. 1117 alin. 3, 1136, art.1077 - 1085 Codul civil.

9.2 Cine este îndrituit să execute dispoziția pentru cauză de moarte lăsată de defunct și/sau să administreze patrimoniul succesoral?

executorul testamentar, lichidatorul, un succesibil legal/testamentar numit custode/curator (A se vedea lit. a)

Lichidatorul, care îşi îndeplineşte atribuţiile sub supravegherea notarului, poate fi desemnat de defunct, moştenitori sau instanţa de judecată.

A se vedea art. 124 din Legea nr. 36/1995, art. 1117 alin.3, 1136 Cod civil.

9.3 Ce competențe are un administrator?

A se vedea lit. a).

Executorul testamentar pune sigiliile, face inventarul, cere instanţei să încuviinţeze vânzarea bunurilor, plăteşte datoriile moştenirii, încasează creanţele moştenirii.

A se vedea art. 1077 - 1085 Cod civil, art. 101-132 din Legea nr. 36/1995.

10 Ce documente sunt eliberate de obicei, în temeiul legislației naționale, în cursul sau la finalul unei cauze de succesiune pentru atestarea statutului și a drepturilor beneficiarilor? Au aceste documente efecte probatorii specifice?

Notarul întocmeşte încheieri motivate, iar la sfârşitul dezbaterii încheierea finală pe baza căreia se redactează certificatul de moştenitor/legatar.

Certificatul de moştenitor cuprinde modalitatea de stabilire a întinderii drepturilor şi face dovada calităţii de moştenitor şi a dreptului de proprietate. Notarul poate elibera un certificat de calitate de moştenitor, care atestă numărul, calitatea şi întinderea drepturilor, fără masa succesorală.

În lipsa moştenitorilor se constată că succesiunea este vacantă şi se eliberează certificat de vacanţă succesorală.

Notarul poate relua procedura în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise eliberând un certificat de moştenitor suplimentar.

Cei care se consideră vătămaţi pot cere instanţei anularea certificatului şi stabilirea drepturilor lor. În cazul anulării notarul va elibera un nou certificat pe baza hotărârii judecătoreşti definitive.

Prin petiţia de ereditate moştenitorul cu vocaţie universală/cu titlu universal poate obţine oricând recunoaşterea acestei calităţi contra persoanei care posedă fără titlu bunuri din patrimoniul succesoral.

În cadrul dezbaterii unei moşteniri contencioase, instanţele judecătoreşti emit încheieri şi hotărâri judecătoreşti. Hotărârea de partaj are efect constitutiv și, după ce rămâne definitivă, constituie titlu executoriu.

A se vedea art. 1130-1134, 1635 - 1639 Codul civil, art. 111-118 urm. din Legea nr. 36/1995.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 24/04/2015