Zamknij

PORTAL JEST JUŻ DOSTĘPNY W WERSJI BETA!

Odwiedź europejski portal „e-Sprawiedliwość” w wersji beta i powiedz nam, co o nim myślisz!

 
 

Ścieżka nawigacji

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Sisteme judiciare în statele membre - Belgia

Ta strona została przetłumaczona maszynowo – nie ma więc gwarancji co do jakości tłumaczenia.

Jakość tłumaczenia została oceniona jako: przeciętna

Czy to tłumaczenie okazało się przydatne?

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a modului de organizare a instanțelor judecătorești.


Organizarea justiției — sistemul judiciar

Sistemul judiciar belgian este un sistem de tradiție civilistă, care cuprinde un ansamblu de norme codificate, aplicate și interpretate de judecători.

În Belgia, organizarea instanțelor judecătorești este stabilită exclusiv la nivel federal.

Principii

Înainte de a stabili sistemul judiciar din Belgia, este util să se ia în considerare unele principii constituționale și generale referitoare la organizarea sistemului judiciar.

Alături de puterea legislativă și de puterea executivă, Constituția a instituit puterea judiciară, exercitată de instanțele judecătorești. Astfel, instanțele constituie o competență autonomă alături de celelalte puteri constituționale.

Rolul sistemului judiciar este de a aprecia cas. prin urmare, acesta aplică legea: Rolul sistemului judiciar este de a aprecia. Prin urmare, aceasta aplică legea: pronunțarea de hotărâri în litigii civile și aplicarea dreptului penal persoanelor care au săvârșit o infracțiune. Există două tipuri de magistrați: judecătorii și consilierii din cadrul instanțelor și procurorii din cadrul Ministerului Public sau Parchetului.

În temeiul articolelor 144 și 145 din Constituție, litigiile privind drepturile civile țin exclusiv de competența instanțelor, iar litigiile privind drepturile politice intră în sfera de competență a instanțelor, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

O instanță sau un alt organism capabil să facă judecată poate fi instituit doar prin lege. În temeiul articolul 146 din Constituția belgiană, nu pot fi create instanțe sau comisii extraordinare, indiferent de denumirea acestora.

Audierile în fața instanțelor sunt publice, cu excepția cazului în care accesul public ar pune în pericol moralitatea sau pacea; în acest caz, Curtea declară astfel într-o hotărâre [articolul 148 alineatul (1) din Constituție]. Principiul audierilor publice asigură transparența justiției.

O hotărâre trebuie să fie motivată. Aceasta este făcută publică (articolul 149 din Constituție). Cerința de motivare impusă de Constituție și de articolul 780 din Codul judiciar (Code Judiciaire/Gerechtelijk Wetboek) implică faptul că instanța trebuie să răspundă la argumentele de fapt și de drept prezentate de părți. Motivele trebuie să fie complete și să fie clare, precise și suficiente. Cerința motivării, precum independența sistemului judiciar, protejează justițiabilul împotriva unor eventuale acțiuni arbitrare și poate decide, în lumina motivelor, să introducă o cale de atac în fața unei instanțe de apel sau a Curții de Casație (Cour de cassation/Hof van Cassatie).

Articolul 151 alineatul (1) din Constituție prevede independența judecătorilor în exercitarea mandatului lor, precum și independența Parchetului în ceea ce privește desfășurarea cercetărilor și a urmăririlor penale în cazuri individuale, sub rezerva dreptului ministrului responsabil de a dispune urmărirea penală și de a emite orientări de politică penală obligatorii, inclusiv orientări privind politica de investigare și de urmărire penală.

În conformitate cu alineatul (4) din această dispoziție, judecătorii de pace, judecătorii instanțelor, consilierii instanțelor și ai Curții de Casație sunt numiți de Rege în condițiile și conform metodei prevăzute de lege.

Judecătorii sunt numiți pe viață. Aceștia se pensionează la o vârstă stabilită prin lege și primesc o pensie prevăzută de lege. Judecătorul poate fi privat de poziția sa sau poate fi suspendat numai printr-o hotărâre judecătorească. Un judecător poate fi transferat numai prin numirea sa într-o nouă poziție și numai cu consimțământul său (articolul 152 din Constituție). Biroul consilierului de stat este, de asemenea, numit și demis de rege (articolul 153 din Constituție).

Salariile membrilor sistemului judiciar sunt stabilite prin lege (articolul 154 din Constituție).

Judecătorii nu pot accepta o poziție salariată din partea unui guvern, cu excepția cazului în care aceștia acționează gratuit, iar situația nu implică o incompatibilitate, astfel cum prevede legea (articolul 155 din Constituție).

Tipul instanței

Belgia este alcătuită din cinci mari zone judiciare, reprezentând circumscripțiile teritoriale ale celor cinci Curți de Apel: Bruxelles, Liège, Mons, Gent și Anvers.

Aceste domenii sunt împărțite în circumscripții judiciare („arrondissements judiciaires/gerechtelijke arrondissementen”), fiecare având un tribunal de primă instanță (tribunal de première instance/rechtbank van eerste aanleg). Există 12 districte judiciare din țară. Districtul judiciar Bruxelles are două instanțe de prim grad de jurisdicție, dintre care unul este vorbitor de limba olandeză, iar celălalt francofon.

În plus, în districtele judiciare există 9 de tribunale de muncă și 9 de instanțe de judecată.

Districtele sunt divizate, la rândul lor, în cantoanele judiciare (canton judiciaire/gerechtelijk kantk), fiecare cu un tribunal civil (justiție de paix/vredegrerecht). Țara are 187 cantoane.

Fiecare dintre cele zece provincii, precum și arondismentul administrativ al regiunii capitalei Bruxelles, dispune de o curte cu jurați. Instanța cu jurați nu este o instanță permanentă. Acesta este convocat în momentul în care sunt trimise persoanelor acuzate.

Tipul de instanță care judecă o anumită cauză este stabilit în funcție de natura și gravitatea infracțiunii, de natura litigiului, precum și de valoarea sumelor implicate.

În unele cazuri, natura litigiului este cea care determină instanța competentă pentru judecarea cauzei. Astfel, judecătorul de pace soluționează litigiile privind neînțelegerile între vecini, iar tribunalul de primă instanță este competent în materie de divorț. În alte cazuri, criteriul hotărâtor este calitatea părților. În principiu, instanța este o instanță specializată care ia act de litigiile dintre întreprinderi.

După identificarea tipului de instanță competentă, trebuie stabilit locul în care va fi judecată cauza.

În materie civilă, acțiunea poate fi introdusă în fața instanței de la domiciliul pârâtului sau în fața instanței din localitatea în care a fost contractată sau trebuia executată obligația.

În materie penală, sunt competente următoarele instanțe: tribunalul din localitatea în care a fost săvârșită infracțiunea, tribunalul din localitatea de domiciliu a suspectului și tribunalul din localitatea în care se găsește acesta. În cazul unei persoane juridice, este vorba despre tribunalul din localitățile în care se află sediul principal și punctul de lucru al acesteia.

Ierarhia instanțelor judecătorești:

Instanțele judecătorești și ierarhia acestora Structura instanțelor este următoarea:

4

CURTEA DE CASAȚIE

3

Curți de Apel

Instanțele pentru litigii de muncă

Poziția șezând s

2

Instanțele de prim grad de jurisdicție

Tribunale de dreptul muncii

Instanțele societății

1

Magistrații civili

Poliția

Hotărârile instanțelor inferioare sunt numite jugements/vonnissen. Hotărârile instanțelor de apel, ale instanțelor pentru litigii de muncă, ale instanțelor cu jurați și ale Curții de Casație se numesc arrêts/rezidențele.

Instanțele civile se ocupă în principal de litigiile private dintre persoane, atât cele naturale, cât și cele juridice.

Instanțele penale au drept scop sancționarea autorilor actelor sancționabile prin executarea pedepselor prevăzute de lege (detenție, serviciu în folosul comunității, amendă etc.).

Se întâmplă ca una dintre părți să nu fie de acord cu hotărârea pronunțată de judecător. Părțile au acces la diverse căi de atac sau, în anumite cazuri, la părți terțe pentru a obține o nouă sentință. Căile de atac ordinare și căile de atac extraordinare. există două tipuri de căi de atac ordinare:

Există două căi principale de atac: Opoziția și calea de atac
permit pârâtului în lipsă să se opună hotărârii. În acest caz, cauza poate fi reexaminată de instanța care s-a pronunțat asupra sa. Cu
excepția unui număr limitat de cauze, calea de atac este un drept de care pot beneficia toate părțile vizate. O persoană condamnată, o parte care solicită despăgubiri, un solicitant, un pârât sau biroul de asistență din partea statului au posibilitatea de a fi audiat a doua oară. Calea de atac este judecată întotdeauna de către o instanță superioară celei care a pronunțat hotărârea în prima instanță.

Tabelul de mai jos trece în revistă instanțele judecătorești care judecă căile de atac, în funcție de instanța care a pronunțat hotărârea atacată:

Hotărârea

Recurs

Magistrat

Cauze civile

Tribunalul de primă instanță (secția civilă)

Comerț

Instanța întreprinderii

Tribunalul de poliție

Cauze penale

Instanța de prim grad de jurisdicție

Cauze civile

Instanța de prim grad de jurisdicție (Tribunalul de Primă Instanță)

Tribunalul Muncii

Instanța pentru litigii de muncă

Prima instanță.

Curtea de apel

Instanța întreprinderii

Curtea de apel

În calea de atac, judecătorii (din cadrul unui tribunal) sau consilierii (din cadrul unei curți) deliberează pentru a doua și ultima oară asupra fondului cauzei și pronunță o hotărâre în ultimă instanță. Totuși, părțile au încă posibilitatea de a ataca hotărârea la Curtea de Casație.

Prin urmare, pe lângă aceste căi de atac obișnuite, există proceduri „extraordinare”, cea mai importantă fiind recursul pe motive de drept la Curtea de Casație. Recursul la Curtea de Casație nu constituie a treia instanță sau un al treilea grad de jurisdicție. Curtea de Casație nu examinează situația de fapt în cauză, ci mai degrabă conformitatea acesteia cu legea.

Pe lângă curțile și tribunalele menționate anterior, mai există încă două instanțe în Belgia. Acestea exercită o misiune de control: Consiliul de Stat și Curtea Constituțională. Consiliul de Stat este o înaltă instanță administrativă care monitorizează administrația publică Și care intervine în momentul în care cetățenii consideră că aceasta nu a respectat legea. Rolul Curții Constituționale este de a asigura că legile, decretele și ordonanțele sunt în conformitate cu Constituția și de a supraveghea repartizarea echilibrată a competențelor între puterile publice din Belgia.

Baze de date legale

Linkul se deschide într-o fereastră nouăPortalul puterii judecătorești din Belgia oferă acces, între altele, la jurisprudență, la legislația Belgiei și la Monitorul Oficial al Belgiei.

Este gratuit accesul la aceste baze de date?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul Public Federal de Justiție


Această pagină este o versiune realizată cu ajutorul instrumentului de traducere automată. Proprietarul acestei pagini nu își asumă nicio răspundere cu privire la calitatea traducerii.

Ultima actualizare: 22/08/2019