Sisteme judiciare în statele membre - Estonia

Restaurare Salvează ca PDF

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini estonă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Prezenta secțiune oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Estonia.


Organizarea justiției – sisteme judiciare

Constituția Estoniei prevede că justiția este administrată exclusiv de către instanțe, care își desfășoară activitățile în mod independent. Instanțele trebuie să administreze justiția în conformitate cu dispozițiile Constituției și ale altor legi. Conform Constituției, sistemul judiciar estonian are competența exclusivă pentru înfăptuirea justiției. În îndeplinirea atribuțiilor lor, instanțele sunt independente față de puterea executivă și de cea legislativă.

Sistemul judiciar al Estoniei este structurat pe trei niveluri: instanțele teritoriale și administrative sunt instanțe de prim grad de jurisdicție. În Estonia sunt patru instanțe teritoriale: instanța teritorială din Harju, Viru, Tartu și Pärnu. În Estonia există două instanțe administrative: cea din Tallinn și cea din Tartu. Instanțele teritoriale și cele administrative sunt împărțite în tribunale.

Instanțele districtuale sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție care soluționează căile de atac formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de prim grad de jurisdicție. Există două instanțe districtuale: cea din Tallinn și cea din Tartu.

Curtea Supremă este instanța cu cel mai înalt grad de jurisdicție și soluționează apelurile în casație formulate împotriva hotărârilor instanțelor de al doilea grad de jurisdicție. Nu există curte constituțională distinctă în sistemul judiciar estonian. Atribuțiile curții constituționale sunt îndeplinite de Curtea Supremă.

Administrarea instanțelor

Instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție sunt administrate de Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul pentru Administrarea Instanțelor. Acest consiliu este un organism consultativ înființat pentru a administra sistemul judiciar, iar activitatea sa este gestionată de președintele Curții Supreme. Instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție sunt finanțate de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Ministerului Justiției. Curtea Supremă se administrează în mod independent și are propriul buget.

Consiliul pentru Administrarea Instanțelor este alcătuit din:

  • președintele Curții Supreme (care este și președintele Consiliului);
  • cinci judecători numiți pentru trei ani de toți judecătorii în complet (en banc);
  • doi membri ai Parlamentului Estoniei;
  • un avocat numit de Consiliul Asociației Baroului;
  • procurorul public șef sau un procuror public numit de acesta;
  • cancelarul justiției sau un reprezentant numit de acesta;
  • ministrul justiției sau un reprezentant numit de acesta care participă la ședințele Consiliului și are dreptul de a lua cuvântul.

Ministrul justiției poate convoca ședințele, însă nu are drept de vot.

Consiliul își dă aprobarea pentru:

  • stabilirea competenței teritoriale a instanțelor, a structurii instanțelor, a situării exacte a instanțelor și a tribunalelor, a numărului de judecători care își desfășoară activitatea în mod permanent în instanțe și tribunale, precum și a numărului de judecători consultanți;
  • învestirea în funcție și eliberarea anticipată din funcție a președinților de instanțe;
  • stabilirea normelor interne ale instanțelor;
  • stabilirea numărului de candidați pentru funcția judiciară;
  • stabilirea remunerației suplimentare pentru administratorii tribunalelor;
  • stabilirea procedurilor pentru redactarea și transmiterea datelor înregistrate în sistemul de informații al instanței;
  • stabilirea modalității de plată și a cuantumului retribuției judecătorilor consultanți.

Consiliul trebuie:

  • să emită un aviz preliminar privind principiile aplicate în elaborarea și modificarea bugetelor anuale ale instanțelor;
  • să emită un aviz privind candidații pentru un post vacant de judecător la Curtea Supremă;
  • să emită un aviz privind eliberarea din funcție a unui judecător;
  • să discute în prealabil analiza care urmează să fie prezentată Parlamentului de către președintele Curții Supreme cu privire la administrarea instanțelor, administrarea justiției și aplicarea uniformă a legii;
  • să dezbată alte aspecte la inițiativa președintelui Curții Supreme sau a ministrului justiției.

Ierarhizarea instanțelor

Sistemul judiciar al Estoniei este structurat pe trei niveluri:

  • instanțele teritoriale și administrative sunt instanțe de prim grad de jurisdicție;
  • instanțele districtuale (instanțe de apel) sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție;
  • Curtea Supremă este instanța supremă de recurs (casație).

Fiind instanțe cu caracter general, instanțele teritoriale soluționează cauzele civile, penale și pe cele legate de delicte. Fiind instanțe de prim grad de jurisdicție, instanțele administrative soluționează cauzele administrative care intră în competența lor, potrivit legii. Instanțele districtuale sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție care analizează hotărârile pronunțate de instanțele teritoriale și administrative în cazul exercitării unei căi de atac. Curtea Supremă este instanța cu cel mai înalt grad de jurisdicție și soluționează apelurile în casație formulate împotriva hotărârilor instanțelor districtuale. Curtea Supremă are de asemenea competență de modificare a Constituției.

Baze de date juridice

Puteți găsi informații generale privind sistemul juridic al Estoniei pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterului Justiției.

Pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul internet al instanțelor puteți găsi de asemenea o prezentare generală a sistemului judiciar estonian.

Este gratuit accesul la această bază de date?

Accesul la informații privind sistemul juridic și judiciar din Estonia este gratuit.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 03/08/2017