Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Profesii juridice - Estonia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: estonă.

Această secțiune vă oferă o imagine a organizării profesiilor juridice în Estonia.


Profesii juridice

Profesii juridice – introducere

Profesiile juridice din Estonia sunt următoarele:

  • procurorii
  • judecătorii
  • judecătorii consultanți
  • judecătorii asistenți și înalții funcționari judiciari
  • avocații
  • notarii
  • executorii judecătorești;
  • administratorii judiciari

Procurorii

Organizare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăParchetul este o entitate guvernamentală aflată în subordinea Ministerului Justiției. Acesta este structurat pe două niveluri: Parchetul General (ca birou al Procurorului General) și patru parchete districtuale.

Parchetul General are competență pe întreg teritoriul Estoniei, iar competența parchetelor districtuale corespunde cu cea a prefecturilor de poliție. Parchetul General este condus de Procurorul General, care este numit pentru un mandat de 5 ani de Guvernul estonian, la propunerea Ministrului Justiției, după avizul Comisiei de afaceri juridice a Parlamentului estonian.

Anual, cu ocazia sesiunii de primăvară a Parlamentului, Procurorul General trimite Comisiei constituționale a Parlamentului un raport privind activitatea desfășurată în anul calendaristic anterior, în cadrul competențelor atribuite Parchetului prin lege.

Parchetele districtuale sunt conduse de procurori șefi, numiți, de asemenea, pentru un mandat de 5 ani de către Ministrul Justiției, la propunerea Procurorului General.

În Estonia există în total opt tipuri de procurori: Procurorul General, procurori publici șefi, procurori publici și procurori asistenți în cadrul Parchetului General; procurori șefi, procurori superiori, procurori speciali, procurori districtuali și procurori asistenți în cadrul parchetelor districtuale.

Puteți consulta și Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind organizarea parchetelor.

Roluri și responsabilități

În conformitate cu Legea privind Parchetul:

  • Parchetul participă la planificarea supravegherii necesare pentru prevenirea și detectarea infracțiunilor;
  • coordonează procedurile penale precontencioase, asigurând legalitatea și eficacitatea acestora;
  • reprezintă organele de urmările penală în fața instanței;
  • îndeplinește alte sarcini atribuite prin lege Parchetului.

Parchetul își desfășoară activitatea în mod independent și în conformitate cu legislația relevantă.

Fiind coordonatorul procedurilor penale, procurorul ghidează organele de urmărire penală în procesul de strângere de probe și decide cu privire la punerea sub acuzare a unei persoane pe baza faptelor stabilite.

În conformitate cu statutul Parchetului:
Parchetul General:

  • conduce cercetările preliminare și reprezintă organele de urmările penală în fața instanțelor de orice grad de jurisdicție în ceea ce privește infracțiunile comise în îndeplinirea îndatoririlor oficiale, infracțiunile economice, infracțiunile legate de obligațiile militare, infracțiunile de mediu, infracțiuni legate de administrarea justiției și criminalitatea organizată, de natură transfrontalieră și alte infracțiuni organizate sau deosebit de grave sau infracțiuni care au antrenat o reacție publică deosebită, precum și infracțiuni împotriva umanității și securității internaționale, cele mai grave infracțiuni împotriva statului, infracțiuni comise de procurori și alte infracțiuni de competența Procurorului General;
  • supraveghează și oferă îndrumări cu privire la activitatea parchetelor districtuale, analizează și uniformizează practicile judiciare și ale parchetelor;
  • îndeplinește obligațiile care rezultă din cooperarea internațională, inclusiv participarea la activitățile desfășurate de Eurojust;
  • participă la elaborarea legilor, a regulamentelor și a ordinelor administrative ale Guvernului Republicii, precum și a regulamentelor și ordinelor Ministrului Justiției privind activitățile Parchetului.

Judecătorii

Organizare

Un judecător trebuie să fie o persoană de cetățenie estoniană, care a obținut o diplomă de master în drept recunoscută la nivel național sau o calificare echivalentă în sensul articolului 28 alineatul (22) din Legea estoniană privind educația sau o calificare echivalentă în străinătate, are cunoștințe avansate de limba estoniană, are o moralitate ireproșabilă și posedă competențele și însușirile personale necesare pentru a desfășura activitatea de judecător. Judecătorii sunt numiți în funcție pe viață. Ministrul Justiției nu are dreptul de a da instrucțiuni judecătorilor și nu are autoritate disciplinară asupra acestora. Un judecător poate fi eliberat din funcție numai pe baza unei hotărâri judecătorești care a intrat în vigoare. Judecătorii pot să lucreze până la vârsta de 67 de ani, dar această limită de vârstă poate fi prelungită.

Următoarele persoane nu pot îndeplini funcția de judecător:

  • persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni;
  • persoanele care au făcut obiectul unei măsuri de interdicție a exercitării funcției de judecător, notar, traducător jurat sau executor judecătoresc;
  • persoanele care au fost excluse din baroul estonian;
  • persoanele care au fost excluse din administrația publică din motive disciplinare;
  • persoanele aflate în faliment;
  • persoanele a căror activitate în calitate de auditor a încetat, cu excepția încetării voluntare;
  • persoanele cărora li s-a retras dreptul de a exercita activitatea de agent în domeniul brevetelor, cu excepția cazului în care această retragere s-a produs la cerere.

Persoanele care au încheiat stagiul pregătitor sau cele care sunt scutite de efectuarea acestuia și care au trecut examenul de magistrat pot fi numite ca judecător la o instanță regională sau administrativă. Sunt scutite de efectuarea stagiului pregătitor persoanele care au o experiență de minimum 2 ani ca avocat sau ca procuror (dar nu ca asistent al procurorului) după trecerea examenului de specialitate menționat anterior; în mod similar, sunt scutite de acest stagiu persoanele care au lucrat anterior ca judecător dacă nu au trecut mai mult de 10 ani de la data la care au încetat să îndeplinească această funcție. Avocații experimentați și recunoscuți care au trecut examenul de specialitate pot fi numiți judecători la instanțele districtuale.

Persoanele care exercitau funcția de judecător în momentul numirii nu au obligația de a trece examenul de judecător. Avocații experimentați și recunoscuți pot fi numiți judecători la Curtea Supremă.

Judecătorii sunt numiți în urma unei proceduri publice de selecție.

Acestora nu li se permite să exercite alte activități în afară de cea de judecător și a celor legate de învățământ și cercetare. Aceștia trebuie să informeze președintele instanțelor în legătură cu orice alte astfel de activități. Aceste activități nu trebuie să aducă atingere exercitării funcției de judecător și nici obligației de imparțialitate pe care o au judecătorii în administrarea justiției. Un judecător nu poate fi membru al Parlamentului (Riigikogu) sau al unui consiliu local, membru al unui partid politic, fondator al unei societăți comerciale, asociat sau membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere al unei societăți, director al unei sucursale a unei societăți străine, administrator judiciar, membru al unui comitet al creditorilor, administrator obligatoriu al unui imobil sau arbitru ales de către una dintre părțile la un litigiu.

Judecătorii nu pot fi înlăturați din funcție decât prin hotărâre judecătorească. Un judecător de la instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție nu poate face obiectul urmăririi penale decât la propunerea Curții supreme și cu consimțământul Președintelui Republicii. Un judecător de la Curtea Supremă nu poate face obiectul urmăririi penale decât la propunerea Cancelarului Justiției și după obținerea consimțământului majorității parlamentarilor.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii, pregătirea aferentă și obligațiile acestora sunt prevăzute în Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind organizarea instanțelor.

Roluri și responsabilități

Profesia de judecător este reglementată prin lege. Un cod deontologic a fost adoptat de către plenul reuniunii judecătorilor din Estonia. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăinstanțelor estoniene și pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Supreme.

Rolul unui judecător este de a înfăptui justiția în conformitate cu dispozițiile Constituției și ale legilor, în temeiul cărora judecătorul stabilește o soluție justă pentru părțile cauzei. Judecătorul determină evoluția dreptului prin interpretarea legilor și prin cercetare.

Judecătorul își îndeplinește atribuțiile oficiale în mod imparțial, fără a ține seama de interesele proprii și respectă interesele funcției sale chiar și în afara activității sale profesionale. Judecătorul trebuie să aibă un comportament ireproșabil atât în cadrul activităților sale profesionale, cât și în afara acestora și trebuie să nu întreprindă acțiuni care pot afecta reputația instanței. Judecătorul nu are dreptul să dezvăluie informațiile de care a luat cunoștință în cadrul unei ședințe de judecată desfășurate cu ușile închise sau în cadrul discuțiilor prilejuite de negocierile judiciare. Obligația de confidențialitate se aplică pe termen nelimitat, inclusiv după pensionarea judecătorului. Judecătorul trebuie să supravegheze candidații la funcția de judecător, la funcția de judecător asistent și studenții stagiari care efectuează stagiul de pregătire. Unui judecător i se cere să îndrume maxim doi candidați la funcția de judecător sau de judecător asistent sau doi studenți stagiari în același timp. Judecătorul are obligația să își perfecționeze permanent cunoștințele și competențele profesionale și să participe la cursuri de formare.

Avantajele sociale acordate judecătorilor

Legea garantează judecătorilor anumite avantaje: un salariu de bază, prime, un anumit regim de pensii, concediu, robe și alte avantaje.

Salariul de bază al unui salariat este prevăzut în legea privind salariile de bază ale funcționarilor numiți de Parlament și de Președintele Republicii. Pe lângă salariul de bază, judecătorii au dreptul la o remunerație suplimentară în funcție de anii de vechime în funcție: 5 % din salariul de bază începând din al cincilea an, 10% din salariul de bază începând din al zecelea an, 15% din salariul de bază începând din al cincisprezecelea an. Diferitele categorii de pensie ale unui judecător pot fi: pensia pentru limită de vârstă, pensia complementară, pensia de invaliditate și pensia de urmaș la care au dreptul membrii familiei.

Atât timp cât se află în activitate, judecătorii nu primesc pensie. Pensia se plătește la finalul și nu pe perioada contractului de muncă în calitate de judecător. Dacă, după pensionare, un judecător desfășoară o altă activitate, acesta primește pensia în întregime, indiferent de veniturile obținute din activitatea desfășurată. Pensia unui judecător nu este plătită persoanelor eliberate din funcție pentru o abatere disciplinară sau celor condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. Pensia unui judecător se retrage persoanelor condamnate pentru o infracțiune legată de administrarea justiției.

Pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanelor care au fost angajate ca judecător pentru cel puțin cincisprezece ani și care au ajuns la vârsta de pensionare. Judecătorii pot primi, de asemenea, o pensie de invaliditate dacă suferă o pierdere de 100 %, 90 % sau 80 % a capacității de muncă după cincisprezece ani ca judecător, chiar dacă nu au atins vârsta de pensionare. Judecătorii care au împlinit vârsta de pensionare au dreptul de a primi pensie de limită de vârstă după zece ani ca judecător în cazul în care suferă o pierdere a capacității de muncă de 100 %, 90 % sau 80 %. Pensia pentru limită de vârstă a unui judecător este de 75 % din ultimul salariu.

Judecătorii care au lucrat în această funcție cel puțin treizeci de ani au dreptul la o pensie complementară în valoare totală de 75 % din ultimul salariu al judecătorului.

Un judecător care suferă o incapacitate permanentă de muncă pe perioada angajării sale în calitate de judecător are dreptul la o pensie de invaliditate. Aceasta este de 75 % din ultimul salariu al judecătorului în cazul unei pierderi de 100 % a capacității de muncă, 70 % din ultimul salariu în cazul unei pierderi între 80 % și 90 % a capacității de muncă și 30 % din ultimul salariu, în cazul unei pierderi între 40 % și 70% a capacității de muncă.

În caz de deces, se plătește o pensie de urmaș în valoare de 30 % din ultimul salariu al judecătorului fiecărui membru al familiei care are dreptul de a primi pensie de urmaș, fără ca totalul pensiilor de urmaș acordate să depășească 70 % din ultimul salariu al acestuia.

Un judecător are dreptul la concediu anual de odihnă de 49 de zile calendaristice - pentru un judecător al unei instanțe de prim și al doilea grad de jurisdicție și de 56 de zile calendaristice pentru un judecător de la Curtea Supremă. Judecătorii nu are dreptul la concediile suplimentare prevăzute în Legea privind administrația publică.

Judecătorii consultanți

Judecătorii consultanți participă la administrarea justiției la instanțele regionale și numai în cauzele penale care au ca obiect săvârșirea de infracțiunile grave. În procesul de înfăptuire a justiției, judecătorul consultant are același statut, drepturi și responsabilități ca și judecătorul. Judecătorul consultant poate avea un mandat de până la patru ani și trebuie să fie cetățean estonian cu capacitate juridică deplină și vârsta cuprinsă între 25 și 70 de ani, să aibă domiciliul stabil în Estonia, să dețină cunoștințe avansate de limba estoniană și calitățile morale corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuțiilor unui judecător consultant. O persoană nu poate fi numită judecător consultant pentru mai mult de două mandate.

Următoarele persoane nu pot îndeplini funcția de judecător consultant: persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni, persoanele aflate în faliment; persoanele inapte din punct de vedere medical; persoanele care au o adresă permanentă (înscrisă în registrul populației) de mai puțin de un an pe teritoriul colectivității locale care îi înaintează candidatura ca judecător consultant; persoanele care lucrează în instanțe, parchete sau poliție; persoanele care lucrează în armată; avocații, notarii, executorii judecătorești; membrii guvernului sau Parlamentului ori ai administrațiilor locale, Președintele Republicii, parlamentarii sau prefecții. Persoanele acuzate de a fi săvârșit o infracțiune nu pot fi numite judecători consultanți pe parcursul derulării procedurilor penale.

În esență, rolul judecătorului consultant este de a reprezenta, în procesul de înfăptuire a justiției, perspectiva unei persoane obișnuite care privește procedurile judiciare mai degrabă din punct de vedere uman decât juridic. Consiliile locale sunt răspunzătoare de alegerea candidaților pentru funcția de judecător consultant.

Judecători asistenți și înalții funcționari judiciari

Judecătorul asistent este un funcționar al instanței care îndeplinește atribuții stabilite prin lege. Judecătorul asistent este imparțial, însă trebuie să ducă la îndeplinire instrucțiunile unui judecător, în limitele impuse de lege. Un judecător asistent poate înscrie date în diferitele registre existente (de exemplu, în registrul funciar, registrul comerțului) și poate emite ordine privind modul de ținere a acestora, în special prin impunerea de amenzi. Un judecător asistent poate aplica o procedură accelerată de somație de plată. Toate restricțiile care se aplică exercitării funcției de judecător sunt aplicabile și judecătorilor asistenți.

Oricine poate fi numit în funcția de judecător asistent dacă a obținut o diplomă de master în drept recunoscută la nivel național sau o calificare echivalentă în sensul articolului 28 alineatul (22) din Legea estoniană privind educația sau o calificare echivalentă în străinătate, are cunoștințe avansate de limba estoniană, o moralitate ireproșabilă și a încheiat stagiul pregătitor pentru a deveni judecător asistent. O persoană care nu făcut stagiul pregătitor ca judecător asistent, dar care a făcut stagiul pregătitor ca judecător sau a fost scutit de acest stagiu și a promovat un examen de acces în profesia de judecător poate fi, de asemenea, desemnat ca judecător asistent.

Următoarele persoane nu pot îndeplini funcția de judecător asistent: persoanele care au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni; persoanele care au făcut obiectul unei măsuri de interdicție a exercitării funcției de judecător, notar, traducător jurat sau executor judecătoresc; persoanele care au fost excluse din baroul estonian; persoanele care au fost excluse din administrația publică din motive disciplinare; persoanele aflate în faliment; persoanele a căror activitate în calitate de auditor a încetat, cu excepția încetării voluntare; persoanele cărora li s-a retras dreptul de a exercita activitatea de agent în domeniul brevetelor, cu excepția cazului în care această retragere s-a produs la cerere; persoanele care au fost excluse din funcția de judecător din cauza nepotrivirii pentru această funcție – pentru o perioadă de trei ani de la numire.

Judecătorii asistenți sunt numiți în urma unei proceduri publice de selecție.

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a deveni judecător asistent sunt stabilite în Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind organizarea instanțelor.

Un înalt funcționar judiciar este un ofițer judiciar care participă, fie în mod independent, fie sub supravegherea unui judecător, la pregătirea și instrumentarea cazurilor în măsura prevăzută de Legea privind procedurile judiciare. Un înalt funcționar judiciar poate să efectueze toate actele pe care le efectuează un judecător sau un alt funcționar judiciar și poate lua toate deciziile pe care le ia un judecător sau un alt funcționar judiciar, în conformitate cu Legea privind procedurile judiciare. Un înalt funcționar judiciar este independent, dar trebuie să urmeze instrucțiunile unui judecător în măsura permisă de lege.

Cerințele aplicabile unui înalt funcționar judiciar sunt aceleași cu cele aplicabile unui judecător asistent. Ocuparea unui post vacant de înalt funcționar judiciar se face prin concurs.

Următoarele persoane nu pot fi înalți funcționari judiciari: orice persoană care a fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție; oricine care a fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție împotriva statului, indiferent dacă s-a radiat sau nu această mențiune din cazierul judiciar; orice persoană decăzută din dreptul de a exercita funcția înalt funcționar judiciar printr-o hotărâre judecătorească executorie; orice persoană din anturajul unei persoane care supervizează direct un înalt funcționar judiciar sau partenerul acesteia.

Pe lângă grefieriPDF(371 Kb)en și judecători asistențiPDF(373 Kb)en, personalul instanțelor include și funcția de președinte de instanțăPDF(367 Kb)en și pe cea de grefier de ședință de judecatăPDF(364 Kb)en.

Avocații

În categoria profesională a avocaților sunt incluși avocații și avocații-asistenți.

Avocații sunt membri ai Baroului din Estonia și activitatea acestora este reglementată de Legea privind Baroul. Orice persoană care îndeplinește condițiile impuse în Legea privind Baroul și a promovat examenul de intrare în avocatură poate fi membru al Baroului din Estonia.

Baroul din Estonia este o asociație profesională autonomă constituită în scopul furnizării de servicii juridice atât în interes public, cât și în interes privat, și care protejează drepturile profesionale ale avocaților. Aceasta monitorizează activitățile profesionale ale membrilor săi și respectarea de către aceștia a cerințelor de etică profesională. În plus, Baroul estonian organizează formarea profesională internă a avocaților, precum și furnizarea de asistență juridică din partea statului. Prin intermediul membrilor săi, Baroul estonian asigură furnizarea de asistență juridică de stat.

Baroul acționează prin intermediul organismelor sale. Acestea includ Adunarea Generală, Consiliul, Președintele, Comitetul de Audit, Curtea de Onoare și Comitetul de evaluare a adecvării profesionale.

Avocații au competența:

  • de a reprezenta și de a apăra clienții în instanță, în procedurile precontencioase și în alte proceduri, atât în Estonia, cât și în afara granițelor sale;
  • de a reuni elementele de probă;
  • de a alege și de a utiliza mijloace legale pentru furnizarea de servicii juridice;
  • de a obține de la autoritățile naționale și locale informațiile necesare pentru furnizarea de servicii juridice, de a avea acces la documente și de a obține copii sau extrase din acestea, cu excepția cazului în care legea interzice accesul avocaților la informațiile și documentele respective;
  • de a prelucra date cu caracter personal aparținând altor persoane decât clienților lor, obținute în conformitate cu un contract sau un document juridic, inclusiv date sensibile cu caracter personal, fără consimțământul persoanelor respective, în cazul în care acest lucru este necesar pentru furnizarea de servicii juridice;
  • de a verifica semnăturile și copiile după documentele înaintate instanței și altor organisme oficiale ca parte a serviciilor juridice furnizate unui client;
  • de a îndeplini atribuții de arbitri sau conciliatori în cadrul procedurii stabilite în Legea privind concilierea;
  • de a îndeplini atribuții de administratori judiciari, dacă sunt membri ai Camerei executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari.

Avocații-asistenți au aceleași prerogative ca și avocații, în limitele prevăzute de lege.

Avocații-asistenți nu pot fi arbitri sau conciliatori în cadrul procedurii stabilite în Legea privind concilierea. Aceștia nu au dreptul să reprezinte sau să apere clienți la Curtea Supremă, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Avocații-asistenți nu pot îndeplini atribuții de administratori judiciari.

Asistentul unui avocat poate oferi servicii juridice numai sub supravegherea avocatului coordonator.

În exercitarea activității sale de furnizare de servicii juridice, avocatul acționează în mod independent și în conformitate cu legile, actele juridice și deciziile adoptate de organismele Baroului din Estonia, codul deontologic al avocaților, bunele practici și conștiința sa.

Informațiile încredințate unui avocat sunt confidențiale. Avocații, angajații Baroului estonian sau reprezentanții unui birou de avocatură nu pot fi interogați și nu li se pot cere explicații cu privire la informații care le-au fost aduse la cunoștință în cadrul activității lor de furnizare de servicii juridice.

Suporturile de date referitoare la furnizarea de servicii juridice de către un avocat sunt inviolabile.

Îndeplinirea de către un avocat a atribuțiilor sale profesionale nu poate conduce la identificarea sa cu un anumit client sau cu acțiunea în instanță a clientului respectiv.

Avocatul nu poate fi reținut, supus unei percheziții sau arestat preventiv pentru motive legate de activitatea sale profesională, cu excepția cazului în care există o hotărâre a unei instanțe municipale sau regionale în acest sens. Biroul de avocatură prin intermediul căruia un avocat oferă servicii juridice nu poate fi suspus unei percheziții din motive legate de activitatea profesională a avocatului respectiv.

O listă cu avocații și cabinetele de avocatură și alte informații utile pot fi consultate pe site-ul web al Baroului estonian. Prin intermediul funcției „Găsiți un avocat”, puteți însă să găsiți un avocat pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Baze de date juridice

Nu există alte baze de date în afara celor enumerate anterior.

Consilierii juridici

Activitatea profesională a consilierilor juridici nu este reglementată prin lege în Estonia.

Notarii

Organizare

Notarii din Estonia au aceleași competențe. Profesia de notar este reglementată de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind activitatea notarială. Ministerul Justiției și Camera Notarilor sunt responsabile de reglementarea și gestionarea activităților profesionale ale notarilor. Camera Notarilor este o instituție juridică de drept public, ai cărei membri sunt toți notarii numiți în funcție. Atribuțiile acesteia includ monitorizarea măsurii în care notarii își desfășoară activitățile profesionale într-un mod conștiincios și corect, armonizarea activităților profesionale ale notarilor, organizarea formării profesionale pentru notari, organizarea activităților candidaților, administrarea și dezvoltarea sistemului electronic de informații pentru notari și furnizarea de asistență Ministerului Justiției în ceea ce privește activitățile de supraveghere etc. Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCamerei Notarilor oferă informații privind notarii și activitatea pe care o desfășoară aceștia.

Roluri și responsabilități

Notarul îndeplinește o misiune de drept public. Acesta este împuternicit de stat să ateste, la cererea persoanelor, fapte și evenimente care au semnificație juridică și să realizeze și alte acte notariale pentru a asigura securitatea juridică.

Notarul trebuie să fie imparțial, loial și independent în activitățile sale. Acesta are obligația de a stabili intențiile reale ale părților unei tranzacții și circumstanțele necesare pentru încheierea unei tranzacții corecte, precum și de a explica părților diferitele modalități de realizare a tranzacției și efectele acesteia.

Notarii trebuie să realizeze următoarele acte notariale la cererea persoanelor:

  • să ofere legalizare notarială (pentru diverse contracte, împuterniciri, testamente) și autentificare notarială (copii, semnături, materiale imprimate etc.);
  • să soluționeze aspecte legate de succesiune;
  • să emită certificate legate de întocmirea actelor notariale care trebuie executate în Estonia [care urmează a fi executate în Estonia și corespund formularelor tip stabilite în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 12, 16.1.2001, p. 1–23)].
  • să declare invaliditatea contractelor de mandat în conformitate cu Legea privind legalizarea notarială;
  • să declare executorii acordurile încheiate prin intermediul unui avocat cu atribuții de conciliator sau prin intermediul unui alt notar;
  • să aplice apostile (certificate justificative sau alte documente);
  • la cererea persoanelor juridice, să depună declarațiile financiare anuale ale acestora la instanța care administrează registrul;
  • să confirme încheierea sau desfacerea unei căsătorii și să pregătească înscrierea acestora;
  • să primească depozite de valori, titluri de valori mobiliare și documente;
  • să permită accesul la datele înregistrate în registrul departamentului de cadastru sau al departamentului de înregistrare sau la un document din registru;
  • la cererea unei întreprinderi, să transmită notificări și cereri de documente sau alte informații de la autoritățile administrative sau economice și să emită acte administrative;
  • la cererea unei întreprinderi, să înscrie în registru informații;

Clientul trebuie să plătească notarului onorariul stabilit prin lege pentru aceste tranzacții.

Notarii pot oferi următoarele servicii oficiale:

  • consiliere juridică în afara procedurii de autentificare;
  • consultanță cu privire la legile privind impozitarea și la dreptul altor țări, în cadrul unei proceduri de autentificare sau în afara unei astfel de proceduri;
  • conciliere, în conformitate cu Legea privind concilierea;
  • arbitraj, în temeiul Codului de procedură civilă;
  • organizarea de licitații, sesiuni de votare, loterii și trageri la sorți, precum și verificarea rezultatelor acestora;
  • dovada depunerii jurământului și autentificarea declarațiilor date sub jurământ;
  • transmiterea de petiții și notificări care nu au legătură cu o funcție oficială și eliberarea de certificate privind transmiterea sau imposibilitatea de a transmite astfel de petiții și/sau avize;
  • acceptarea de depozite de valori – cu excepția banilor în numerar – titluri de valori mobiliare, documente sau alte obiecte, în cazul în care acesta nu reprezintă un act notarial sau o îndatorire oficială legată de actul notarial.
  • certificarea corectitudinii traducerii documentelor dintr-o limbă străină în limba estonă până în 2020 (începând cu anul 2015, numai traducători autorizați pot face traduceri oficiale din estonă într-o limbă străină și din 2020 numai traducătorii autorizați vor putea să facă traduceri oficiale dintr-o limbă străină în limba estonă);
  • răspunsul la cereri de explicații prezentate de o întreprindere

Puteți găsi informații privind serviciile notariale oficiale pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCamerei Notarilor. Onorariul perceput pentru serviciile notariale este stabilit de notar împreună cu clientul înainte de prestarea serviciilor respective.

Alte profesii juridice

Executorii judecătorești

În Estonia, aceasta este o profesie juridică liberală: executorii judecătorești acționează în nume propriu și poartă răspunderea propriilor acțiuni. Executorul judecătoresc trebuie să fie imparțial și responsabil în îndeplinirea atribuțiilor sale. Activitatea oficială a acestei profesii este reglementată de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind organizarea activității executorilor judecătorești.

Camera executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari (denumită în continuare Camera) a fost înființată în ianuarie 2010 ca organizație profesională comună a executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari. Activitățile oficiale ale executorilor judecătorești, supravegherea acestora, răspunderea disciplinară și activitățile asociației profesionale sunt reglementate de Legea privind executorii judecătorești. Rolul Camerei este de a dezvolta și de a promova profesiile juridice liberale, inclusiv elaborarea de bune practici oficiale și profesionale și monitorizarea respectării acestora, de a formula recomandări pentru armonizarea activităților profesionale, de a organiza formarea profesională, de a dezvolta sistemele de informații etc. În cadrul Camerei funcționează și o curte de onoare. Puteți găsi mai multe informații privind activitățile Camerei pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul internet al acesteia.

Îndatoririle profesionale ale executorilor judecătorești sunt următoarele:

1. să efectueze procedurile de executare silită în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură privind executarea silită;
2. să notifice/comunice documente în conformitate cu dispozițiile codurilor procedurale;
3. să inventarieze patrimonii și să le administreze în conformitate cu Legea privind succesiunea;
4. să efectueze, în cazurile și în conformitate cu procedurile prevăzute de lege, o licitație la solicitarea unei instanțe sau ale unui organism administrativ național, în afara procedurii de executare.

Onorariul executorilor judecătorești pentru îndeplinirea acestor îndatoriri oficiale este stabilit prin Legea privind executorii judecătorești.

Serviciile oficiale furnizate de executorii judecătorești sunt următoarele:

La cererea unei persoane, executorul judecătoresc poate îndeplini următoarele servicii profesionale:
1) desfășurarea de licitații privind bunuri mobile și imobile;
2) emiterea de documente;
3) acordarea de consiliere juridică și întocmirea documentelor juridice în cazul în care studiile corespund dispozițiilor de la articolul 47 alineatele (1) și (1) din Legea privind organizarea instanțelor.

Executorii judecătorești au dreptul de a refuza furnizarea unui serviciu profesional.

Condițiile de furnizare a serviciilor profesionale și de remunerare se convin în scris cu solicitanții. Aceste condiții convenite trebuie să fie în conformitate cu principiile unei bune practici profesionale.

Atunci când furnizează servicii profesionale, executorii judecătorești nu își pot exercita drepturile care decurg din lege pentru a-și îndeplini atribuțiile profesionale sau care decurg din funcție.

Informații privind serviciile oferite de executorii judecătorești sunt disponibile pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCamerei. Furnizarea serviciilor oficiale este stabilită în scris, de comun acord cu solicitantul, înainte de efectuarea serviciilor.

Controlul de stat asupra îndeplinirii îndatoririlor oficiale ale executorilor judecătorești este realizat de către Ministrul Justiției.

Executorii judecătorești răspund pentru prejudiciile cauzate în cadrul activităților sale profesionale, inclusiv în cazul în care prejudiciul a fost cauzat de un angajat al acestora. În cazul în care cererile de despăgubire pentru prejudiciul cauzat de fapta unui executor judecătoresc nu pot fi satisfăcute din activele unui executor judecătoresc sau ale oricărei alte persoane responsabile de producerea prejudiciului sau dacă aceste cereri nu pot fi satisfăcute în totalitate, Camera este răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat. Statul poartă răspunderea finală pentru acțiunile întreprinse de către executorii judecătorești. Atât Camera, cât și statul au dreptul la regres împotriva persoanei răspunzătoare pentru daune; de asemenea, statul are drept de regres împotriva Camerei.

Administratorii judiciari

Un administrator judiciar este o persoană numită de instanță care, în temeiul funcției sale, efectuează tranzacții și alte acțiuni privind un patrimoniu aflat în faliment și reprezintă debitorul în instanță în litigiile referitoare la acest patrimoniu. Principala obligație a unui administrator judiciar este de a proteja drepturile și interesele tuturor creditorilor și ale debitorului și de a asigura desfășurarea unor proceduri de faliment legale, prompte și rezonabile din punct de vedere financiar. Administratorul judiciar își îndeplinește îndatoririle în nume personal. Următoarele persoane poate acționa în calitate de administratori judiciari în caz de faliment: persoanele fizice care au fost autorizate să acționeze ca administratori în cadrul procedurii de faliment de către Cameră, avocații, auditorii legali și executorii judecătorești. Camera pune la dispoziție o listă cu administratorii în cadrul procedurii de faliment. Lista include, de asemenea, informații privind persoanele autorizate să îndeplinească atribuții de administratori judiciari și poate fi accesată pe site-ul internet al Camerei. Administratorii judiciari incluși în această listă trebuie să se asigure că informațiile care îi privesc sunt corecte.

Principalele îndatoriri ale unui administrator judiciar sunt următoarele:

1) să stabilească valoarea creanțelor creditorilor, să administreze patrimoniul aflat în faliment, să se ocupe de constituirea și vânzarea patrimoniului, precum și de stingerea creanțelor creditorilor pe baza patrimoniului respectiv;
2) să stabilească motivele și data insolvenței debitorului;
3) să facă demersuri, acolo unde este cazul, pentru a asigura continuarea desfășurării activității profesionale a debitorului;
4) să organizeze, dacă este cazul, lichidarea activelor debitorului, dacă acesta este o persoană juridică;
5) să ofere informații creditorilor și debitorului în cazurile prevăzute de lege;
6) să întocmească un raport privind activitățile acestora și să ofere informații privind procedurile de faliment în primul rând instanței și Comitetului pentru faliment.

Controlul administrativ al activităților administratorilor judiciari este efectuat de Ministerul Justiției, pe baza plângerilor și a altor informații primite cu privire la administrator în sensul că acesta nu și-a îndeplinit îndatoririle. În cadrul acțiunii de monitorizare a activităților unui administrator judiciar, Ministerul Justiției are dreptul să verifice dacă activitățile profesionale ale acestuia sunt corespunzătoare și legale. Ministrul Justiției poate lua măsuri disciplinare împotriva unui administrator judiciar care nu-și îndeplinește îndatoririle stipulate în actele juridice care stabilesc activitățile profesionale ale administratorilor judiciari. Ministrul Justiției nu poate lua măsuri disciplinare împotriva avocaților sau a avocaților-asistenți care sunt administratori judiciari. Cu toate acestea, ministrul are dreptul de a introduce o acțiune la curtea de onoare din cadrul Baroului.

Pe lângă controlul administrativ, activitățile administratorilor judiciari sunt monitorizate și de Comitetul pentru faliment, de Adunarea generală a creditorilor, de instanță și de Cameră în domeniul de competență al fiecărei entități.

Link-uri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterul Justiției

Linkul se deschide într-o fereastră nouăOrganizație non-profit a asociației avocaților

Linkul se deschide într-o fereastră nouăFundația Biroului de servicii juridice

Baroul eston

Linkul se deschide într-o fereastră nouăParchetul

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCamera Notarilor

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCamera executorilor judecătorești și a administratorilor judiciari


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 03/08/2017