Profesii juridice - Slovenia

Restaurare Salvează ca PDF

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: slovenă.

Această pagină oferă o vedere de ansamblu asupra profesiei juridice în Slovenia.

Procurorii
Judecătorii
Avocații
Notarii
Avocații statului


Profesii juridice

Organizarea profesiei juridice

Profesii juridice

În Republica Slovenia, o persoană licențiată în drept poate urma numeroase profesii în domeniul justiției, inclusiv profesia de judecător, procuror, avocat al statului, avocat și notar.

Procurorii (Tožilci)

Organizare

În temeiul articolului 135 din Constituția Republicii Slovenia, procurorii (državni tožilci) dispun trimiterea în judecată și prezintă în instanță acuzațiile în cauzele penale, deținând, de asemenea, alte competențe prevăzute de lege. Competențele și modul de organizare a procurorilor sunt stabilite, în special, în Legea privind parchetele (Zakon o državnem tožilstvu) și în Codul de procedură penală (Zakon o kazenskem postopku).

În Slovenia există 11 parchete districtuale (okrožno državno tožilstvo) (cu sediul în Celje, Koper, Kranj, Krško, Ljubljana, Maribor, Murska Sobota, Nova Gorica, Novo Mesto, Ptuj, Slovenj Gradec), un parchet specializat (Specializirano državno tožilstvo), organizat la nivel național, și Linkul se deschide într-o fereastră nouăParchetul General al Republicii Slovenia (Vrhovno državno tožilstvo Republike Slovenije), cu sediul în Ljubljana.

Parchetul specializat este responsabil cu urmărirea penală a infracțiunilor în domeniile criminalității organizate tradiționale și economice, terorismului, corupției și altor activități infracționale care necesită depistarea și urmărirea penală de către procurori având un mod de organizare special și o formare specială. Un departament special pentru investigarea și urmărirea penală a funcționarilor cu autorizații speciale (Odelek za preiskovanje in pregon uradnih oseb s posebnimi pooblastili, cunoscut și sub denumirea de posebni oddelek sau „departamentul de investigații speciale”) își desfășoară activitatea ca unitate organizatorică independentă în cadrul parchetului specializat. Procurorii din departamentul special de investigare sunt responsabili cu urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de membri ai poliției, de funcționari din cadrul agențiilor din sectorul afacerilor interne care au competențe polițienești, de membri ai poliției militare, de funcționari din cadrul serviciului de informații și de securitate al Ministerului Apărării și de funcționari din cadrul Agenției slovene de informații și securitate. De asemenea, procurorii respectivi oferă orientări ofițerilor de poliție care lucrează pentru departament.

Parchetul General este cea mai înaltă instanță de urmărire penală din Slovenia, în cadrul căreia își desfășoară activitatea:

  • prim-procurori (vrhovni državni tožilci) și procurori generali (višji državni tožilci);
  • procurori detașați temporar sau cu normă parțială.

Procurorii generali reprezintă organele de urmărire penală în procedurile de atac în fața instanțelor superioare (višja sodišča) din Slovenia. În procedurile de recurs extraordinar în materie penală, civilă și administrativă, prim-procurorii se prezintă în fața Curții Supreme a Republicii Slovenia (Vrhovno sodišče Republike Slovenije).

Parchetul General este organizat în:

  • trei departamente: departamentul pentru cauze penale (kazenski oddelek), departamentul afacerilor civile și administrative (civilno-upravni oddelek) și departamentul pentru formare și supraveghere de specialitate (oddelek za izobraževanje in strokovni nadzor), precum și
  • un Centru de informații de specialitate (Strokovno informacijski center), ale cărui sarcini includ furnizarea de asistență de specialitate în domeniul fiscal, financiar, contabil și al altor discipline necesare pentru desfășurarea unei activități eficiente de urmărire penală, precum și asigurarea dezvoltării, unității și funcționării suportului informațional necesar pentru desfășurarea activității parchetelor.

Rol și responsabilități

Cel mai important rol al procurorilor este urmărirea penală a infracțiunilor. În acest context, procurorilor le revin următoarele responsabilități:

  • luarea tuturor măsurilor necesare pentru depistarea activităților infracționale, depistarea infractorilor și orientarea activității poliției în cadrul procedurilor premergătoare etapei procesuale, pe durata cărora poliția este independentă din punct de vedere organizatoric față de procuror;
  • depunerea cererilor de cercetare penală;
  • dispunerea trimiterii în judecată și prezentarea acuzațiilor în fața instanței competente;
  • atacarea hotărârilor care nu sunt definitive și introducerea unor căi de atac extraordinare împotriva hotărârilor definitive (căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de prim grad de jurisdicție în cauzele penale sunt înaintate de procurorul care a reprezentat acuzarea în instanța de prim grad de jurisdicție, în timp ce căile de atac extraordinare sunt înaintate de prim-procurori).

Dreptul penal aplicabil permite, de asemenea, în anumite circumstanțe, ca procurorii să opteze pentru măsuri alternative urmării penale în cazul unor forme de asociere la acte infracționale. Printre acestea se numără, în primul rând, transferul dosarului în vederea unei proceduri de soluționare a litigiului și suspendarea condiționată a urmăririi penale, în cazul în care persoana suspectată dorește să se comporte conform instrucțiunilor procurorului și să efectueze anumite acțiuni solicitate de acesta. Dacă procedura de soluționare a litigiului sau suspendarea condiționată a urmăririi penale este încununată de succes, procurorul poate să respingă raportul de cercetare penală și, prin urmare, cazul nu mai este trimis în instanță. De asemenea, procurorul poate să propună instanței pronunțarea unui ordin de pedeapsă, prin care inculpatului i se impune o anumită pedeapsă ori măsură propusă, fără audiere în instanță.

De asemenea, Parchetul General îndeplinește atribuții în afara domeniului material al dreptului penal. Procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul unuia dintre cele trei departamente ale Parchetului General, și anume departamentului afacerilor civile și administrative, pot înainta o cerere de protejare a legalității (zahteva za varstvo zakonitosti) împotriva hotărârilor instanțelor de apel (pritožbeno sodišče) în procedurile litigioase, necontencioase și în alte proceduri civile. Condiția necesară pentru exercitarea unei astfel de căi de atac extraordinare este protejarea interesului public, care poate fi stabilită doar de către Parchetul General. Prin urmare, părțile la proceduri nu pot înainta o cerere de protejare a legalității.

Judecătorii

Organizare

Judecători și judecători consultanți

Statutul judecătorilor (sodniki) este reglementat de articolele 125-134 din Constituția Republicii Slovenia și de Legea privind serviciul judiciar (Zakon o sodniški službi). Judecătorii sunt funcționari aleși de Adunarea Națională (Državni zbor) în baza unei propuneri din partea Consiliului Judiciar (Sodni svet). Funcția de judecător are caracter permanent, iar limita de vârstă și condițiile de numire sunt prevăzute prin lege.

Pentru a fi numită judecător, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale:

  1. să fie cetățean sloven și să cunoască foarte bine limba slovenă;
  2. să aibă capacitate juridică și să aibă o stare generală de sănătate bună;
  3. să aibă cel puțin 30 de ani;
  4. să fi obținut titlul profesional de avocat cu diplomă de studii universitare în Slovenia sau să fie licențiat în drept (UN) și un masterat în drept ori să fi obținut o calificare în drept echivalentă în străinătate, care a fost atestată printr-o diplomă emisă în străinătate, la care să fi fost atașată un aviz privind calificarea sau o decizie de recunoaștere a calificării în scopul angajării sau un certificat de nostrificare (odločba o nostrifikaciji);
  5. să fi promovat examenul național de drept;
  1. să nu fi fost condamnat pentru o infracțiune;
  2. să nu fi fost acuzat sau, în temeiul unui act de punere sub acuzare, să nu fi făcut obiectul unei proceduri de urmărire penală inițiată ex officio pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Judecătorii care au emis o hotărâre în cadrul unei proceduri de cercetare penală sau proceduri judiciare în care hotărârea pronunțată a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi aleși în funcția de judecător după încetarea mandatului lor.

Judecătorii au statut de funcționari publici și trebuie să respecte Constituția și legislația în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Funcția de judecător nu este compatibilă cu ocuparea unei poziții în alte organisme ale statului, în organisme administrative locale și în organisme ale partidelor politice, precum și cu alte funcții și activități prevăzute prin lege. Nu există specializări dobândite prin studii în rândul judecătorilor. Domeniul juridic în care un judecător își desfășoară activitatea în principal este stabilit în cadrul organizării interne a instanței din care acesta face parte, care, pentru a soluționa diverse tipuri de litigii, deține diferite departamente juridice la care judecătorii sunt repartizați în funcție de programul de lucru anual al instanței. Consiliul Judiciar decide cu privire la promovarea în ierarhia judiciară și la promovarea în grad. Acesta prezintă, de asemenea, Adunării Naționale propunerea de eliberare din funcție a unui judecător în cazul în care, în îndeplinirea atribuțiilor sale, acesta încalcă Constituția, încalcă grav dispozițiile legale sau săvârșește cu intenție o infracțiune abuzând de funcția sa de judecător. Ratele de promovare în funcție a judecătorilor sunt stabilite în normele de organizare a instanțelor din Slovenia. Judecătorii pot fi: judecători la instanțe locale (okrajni sodniki), la instanțe regionale (okrožni sodnik), la instanțe superioare (višji sodniki) sau la Curtea Supremă (vrhovni sodniki).

Judecătorii fac parte din Asociația Judecătorilor din Slovenia, care este membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor.

Completele de judecată pot include atât judecători profesioniști (poklicni sodniki), cât și persoane care să îndeplinească rolul de judecător consultant (sodnik porotnik). Atunci când legea impune ca o cauză să fie judecată de un complet de judecători, acest complet este format dintr-un judecător profesionist cu rol de președinte al completului de judecată și din doi judecători consultanți în calitate de membri ai completului, dacă legea nu prevede altfel. Atunci când legea impune judecarea cauzei de către un complet format din cinci membri, completul este format dintr-un judecător profesionist cu rolul de președinte al completului, un alt judecător profesionist și trei judecători consultanți în calitate de membri ai completului de judecată, dacă legea nu prevede altfel. Poate fi numit judecător consultant orice cetățean al Republicii Slovenia în vârstă de cel puțin 30 de ani, care nu a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni cercetată penal ex officio, care dispune de calități personale și de o stare de bună de sănătate care îl fac apt să participe la administrarea actului de justiție și care stăpânește în mod activ limba slovenă. Mandatul judecătorilor consultanți este de 5 ani, după care pot fi numiți din nou. Președintele unei instanțe superioare numește și revocă judecătorii consultanți repartizați la tribunalele regionale aflate sub jurisdicția acestei instanțe superioare.

Consiliul Judiciar

Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliul Judiciar este organul central responsabil cu reglementarea profesiei.

Consiliul Judiciar este alcătuit din 11 membri.

Cinci membri sunt aleși de Adunarea Națională, la propunerea Președintelui Republicii Slovenia, din rândul profesorilor de drept universitari, al avocaților și al juriștilor, iar judecătorii care beneficiază de inamovibilitate îi aleg din rândurile lor pe ceilalți șase membri. Membrii Consiliului judiciar își aleg din rândurile lor judecătorul care va îndeplini funcția de președinte.

Consiliul Judiciar are următoarele competențe:

  • să înainteze Adunării Naționale propuneri de candidați pentru funcția de judecător;
  • să propună Adunării Naționale destituirea unui judecător;
  • să numească și să elibereze din funcție președinții instanțelor, cu excepția președintelui Curții Supreme a Republicii Slovenia;
  • să hotărască cu privire la promovarea într-o funcție mai înaltă, promovarea mai rapidă în grad, promovarea ca judecător principal (svetnik) sau într-un post mai important și promovarea extraordinară într-o funcție judiciară mai înaltă;
  • să hotărască cu privire la contestarea unei decizii de transfer sau numire într-o poziție judiciară, funcție judiciară sau ca judecător principal și cu privire la contestarea unei decizii de încadrare într-un anumit grad;
  • să hotărască cu privire la aspecte în materie de incompatibilitate a funcțiilor publice care afectează funcția judiciară;
  • să își exprime avizul cu privire la propunerea de buget pentru instanțe și să furnizeze Adunării Naționale un aviz cu privire la legile care reglementează statutul, drepturile și îndatoririle judecătorilor și ale personalului din sistemul judiciar;
  • să adopte un cod de etică judiciară;
  • să adopte criteriile privind selectarea candidaților la un post de judecător după ce se obține avizul Ministrului Justiției, precum și criteriile privind calitatea activității depuse de judecători, de care se ține seama atunci când se evaluează activitatea instanțelor;
  • să aprobe politica de depistare și gestionare a riscului ca instanțele să facă obiectul actelor de corupție, să gestioneze acest fenomen și să monitorizeze punerea în aplicare a acestei politici;
  • să-i numească pe membrii Comisiei de etică și integritate (Komisija za etiko in integriteto);
  • să audieze și să hotărască cu privire la motivarea unei căi de atac formulate de un judecător care consideră că i-au fost încălcate drepturile conferite de lege, independența sa ori independența instanțelor;
  • să desfășoare alte activități prevăzute de lege.

Cu excepția cazului în care legea prevede altfel, un vot cu o majoritate de două treimi a tuturor membrilor Consiliului Judiciar este necesar pentru adoptarea unei decizii privind propunerile referitoare la:

  • alegerea judecătorilor;
  • numirea, promovarea și încadrarea judecătorilor în grade salariale;
  • contestarea deciziilor de transfer sau numire într-o poziție judiciară, funcție judiciară sau poziție de judecător principal;
  • contestarea deciziei de încadrare într-un anumit grad;
  • demiterea judecătorilor;
  • criteriile privind selectarea candidaților la posturi de judecători, criteriile privind calitatea activității depuse de judecători și criteriile privind calitatea activității instanțelor;
  • regulamentul de ordine interioară al Consiliului judiciar.

Avocații

Articolul 137 din Constituția Republicii Slovenia prevede că avocatura (odvetništvo) este un serviciu independent autonom în cadrul sistemului de justiție și este reglementată prin lege. Legea privind avocații (Zakon o odvetništvu) stipulează că, în îndeplinirea atribuțiilor care le revin, avocații (odvetniki) oferă consultanță juridică, reprezintă și apără părțile în fața instanțelor și a altor organe de stat, întocmesc documente și reprezintă părțile în relațiile lor juridice. Numai un avocat poate reprezenta o parte în fața instanței contra cost, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Poate exercita profesia de avocat orice persoană care îndeplinește următoarele condiții:

  1. este cetățean al Republicii Slovenia;
  2. este aptă de muncă;
  3. a obținut următoarele titluri profesionale în Republica Slovenia sau un titlu echivalent în străinătate, recunoscut în temeiul Legii privind recunoașterea și evaluarea studiilor:
    • titlul profesional de avocat cu diplomă de studii universitare;
    • titlurile profesionale de licențiat în drept (UN) și de master în drept;
    • titlul profesional de master în drept pe baza unui program de masterat reprezentând al doilea ciclu de studii universitare în sistemul Bologna;
  4. a promovat examenul național de drept;
  5. are patru ani de experiență în exercitarea profesiei de avocat cu diplomă de studii universitare, din care cel puțin un an, după promovarea examenului național de drept, trebuie să fi lucrat pentru un avocat, o firmă de avocați, o instanță, un parchet, un birou al avocatului statului sau un birou notarial în cadrul unui raport obișnuit de angajare printr-un contract de muncă cu normă întreagă;
  6. cunoaște foarte bine limba slovenă;
  7. este demnă de încredere pentru a practica profesia de avocat;
  8. deține dotările și spațiul necesar pentru exercitarea profesiei de avocat;
  9. a promovat un examen de verificare a cunoștințelor referitoare la legislația privind avocatura, tarifele oficiale pentru onorariile avocaților și Codul de conduită a avocaților, organizat de Asociația Barourilor din Slovenia (Odvetniška zbornica Slovenije).

Legea privind avocații (Zakon o odvetništvu) prevede că, în îndeplinirea atribuțiilor care le revin, aceștia:

  • oferă consultanță juridică;
  • reprezintă și apără părțile în fața instanțelor și a altor organisme de stat;
  • întocmesc documente și
  • reprezintă părțile în relațiile juridice dintre acestea.

Doar un avocat poate reprezenta, contra cost, o parte în fața instanței; în anumite cazuri, un avocat stagiar poate lua locul avocatului.

Numai un avocat poate acționa în calitate de consultant pentru un inculpat în cadrul procedurilor penale.

În cauzele civile, partea poate fi reprezentată în fața unei instanțe locale de către orice persoană care are capacitate deplină de exercițiu, însă doar un avocat sau o altă persoană care a promovat un examen național pentru avocați poate fi reprezentant autorizat în fața unei instanțe districtuale, a unei instanțe superioare sau a Curții Supreme. Cu toate acestea, în procedurile aferente căilor de atac extraordinare, o parte trebuie să fie în mod obligatoriu reprezentată de un avocat (cu excepția cazurilor în care partea sau reprezentantul legal al acesteia a promovat un examen național de drept).

Reprezentarea de către un avocat este, de asemenea, obligatorie în toate procedurile în instanță care se întemeiază pe Legea privind sănătatea psihică (Zakon o duševnem zdravju).

Un avocat străin care deține dreptul de a practica profesia de avocat în țara sa de origine poate efectua următoarele activități în Republica Slovenia, în condițiile stabilite prin lege:

  • furnizarea de servicii specifice de avocatură conexe practicării profesiei de avocat;
  • exercitarea profesiei de avocat sub titlul profesional din țara sa de origine;
  • exercitarea profesiei de avocat sub titlul de „avocat” (odvetnik).

Țara de origine a unui avocat este țara în care acesta are dreptul să exercite profesia de avocat sub titlul profesional obținut în temeiul reglementărilor din țara respectivă.

În temeiul legii menționate, un avocat dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene are dreptul să exercite profesia de avocat în orice stat membru al Uniunii Europene sub titlul profesional obținut în temeiul reglementărilor țării respective. Un avocat dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene este înscris pe lista avocaților străini care pot exercita profesia de avocat în Republica Slovenia sub titlul profesional de „avocat”, cu toate drepturile și îndatoririle aplicabile unui avocat practicant, cu condiția ca persoana respectivă să îndeplinească condițiile legale și să promoveze examenul de verificare a cunoștințelor privind dreptul sloven. Mai multe detalii privind examenul și procedura de susținere a acestuia sunt prevăzute în Decretul privind examenul pentru avocații din alte state (Uredba o preizkusnem izpitu za odvetnike iz drugih držav).

Avocații pot să facă reclamă serviciilor pe care le furnizează, în anumite condiții, întrucât legea prevede formele de publicitate permise. Avocatul poate să își desfășoare activitatea individual sau într-o firmă de avocatură. Profesiunea de avocat este exercitată sub egida Asociației Barourilor din Slovenia (Odvetniška zbornica Slovenije), care funcționează după propriul statut și după propria lege. Dreptul de a practica profesia de avocat este obținut prin înscrierea în registrul avocaților, care se află la Asociația Barourilor din Slovenia. Avocații care finalizează studii profesionale de un anumit nivel sau o anumită specializare pot, în anumite condiții, să solicite Asociației Barourilor din Slovenia recunoașterea statutului lor de avocați specializați. Remunerarea serviciilor avocaților este reglementată prin tarifele oficiale pentru onorariile avocaților, stabilite de Asociația Barourilor după aprobarea acestora de către Ministrul Justiției.

Baze de date juridice

Linkul se deschide într-o fereastră nouăReglementările de bază privind avocații sunt disponibile în limba engleză pe site-ul internet al Asociației Barourilor.

Asociația Barourilor dispune de un Linkul se deschide într-o fereastră nouămotor de căutare (în limba slovenă și limba engleză), care permite identificarea avocaților după:

  • nume,
  • regiune,
  • limbile străine cunoscute și
  • domeniile de activitate.

Notarii

Organizare

Articolul 137 alineatul (2) din Constituția Republicii Slovenia prevede că notarii (notarji) furnizează un serviciu public reglementat prin lege. Legea privind notarii (Zakon o notariatu) prevede următoarele: notarii, în calitate de persoane care se bucură de încrederea publică, întocmesc, în temeiul actului citat, documente publice privind operațiuni juridice, declarații privind manifestări de voință sau fapte care dau naștere unor drepturi, primesc documente, bani sau titluri de valoare pentru a le păstra și a le preda unor terți sau organelor de stat și, la cererea instanțelor, îndeplinesc sarcinile care le pot fi delegate în conformitate cu prevederile legii.

Pentru a fi numită în funcția de notar, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. să fie cetățean al Republicii Slovenia, al altui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, sau cetățean al Confederației Elvețiene ori al unui stat membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică;
  2. să fie aptă de muncă și să aibă o stare generală de sănătate bună;
  3. să fi obținut titlul profesional de avocat (UN) la o universitate din Slovenia sau un masterat în drept sau o diplomă echivalentă la o facultate de drept din străinătate, care să fie atestată printr-un certificat profesional emis de o universitate din străinătate la care să fie atașată o confirmare a calificării sau o decizie de recunoaștere a calificării emisă în vederea angajării sau un certificat de nostrificare;
  4. să fi promovat examenul național de drept;
  5. să aibă cinci ani de experiență ca avocat cu diplomă universitară în drept, din care cel puțin un an pe lângă un notar și un an în cadrul unei instanțe, pe lângă un avocat sau un avocat al statului;
  6. să fie considerată demnă de încredere pentru îndeplinirea atribuțiilor de notar;
  7. să cunoască foarte bine limba slovenă;
  8. să aibă dotările și spațiul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor notariale;
  9. să nu fi depășit vârsta de 64 de ani.

Fără a aduce atingere punctului 1 din alineatul anterior, cetățenii unei țări care nu este stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene ori al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pot fi numiți, de asemenea, ca notari sub rezerva reciprocității de drept și de fapt.

Atribuțiile unui notar sunt incompatibile cu cele ale unui avocat sau ale oricărei alte funcții sau poziții remunerate.

Notarul nu trebuie să întreprindă acțiuni incompatibile cu respectabilitatea și integritatea necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor notariale sau care ar putea submina încrederea în imparțialitatea notarului sau în credibilitatea documentelor pe care le întocmește acesta.

Un notar este numit pe un post vacant de către Ministrul Justiției. Înainte de numirea notarului, ministrul solicită avizul Camerei Notarilor din Slovenia (Notarska zbornica Slovenije) privind candidatul propus. Numărul notarilor este limitat și este stabilit pe baza criteriilor definite de Ministerul Justiției. În cazul constatării unei nereguli în conformitate cu dispozițiile legale, notarul este destituit de către Ministrul Justiției. Camera Notarilor este organizația-umbrelă pentru notari.

Notarii sunt obligați, prin lege, să devină membri ai Linkul se deschide într-o fereastră nouăCamerei Notarilor din Slovenia.

Rol și atribuții

Notarii îndeplinesc un serviciu public în principal prin elaborarea de documente cu caracter public și privat, ceea ce este foarte important pentru asigurarea securității operațiunilor juridice.

Documentele publice emise în general de notari sunt actele notariale și procesele-verbale. În timp ce notarul poate elabora orice tip de contract scris pentru părți, există anumite tipuri de contracte și statute ale societăților publice și private cu răspundere limitată care sunt valabile în temeiul legislației slovene doar dacă sunt elaborate sub formă de acte notariale. De asemenea, un notar poate înregistra un testament. În plus, în unele cazuri copiile documentelor și semnăturile trebuie să fie autentificate de un notar pentru a asigura validitatea acestora în instanță. Documentele și titlurile de valoare pot fi depuse la notar.

Baze de date juridice

Pe site-ul internet al Camerei Notarilor poate fi accesată o Linkul se deschide într-o fereastră nouălistă a tuturor notarilor din Slovenia, în care se furnizează date de contact și un motor de căutare de bază.

Site-ul internet al Camerei Notarilor oferă accesul la următoarele trei registre gestionate de aceasta:

Alte profesii juridice

Grefierii (Sodniški pomočnik)PDF(372 Kb)en

Avocații statului

Rolul avocatului statului (državni pravobranilci) este definit în Legea privind avocatul statului (Zakon o državnem pravobranilstvu). Linkul se deschide într-o fereastră nouăBiroul avocatului statului ( Linkul se deschide într-o fereastră nouăDržavno pravobranilstvo) reprezintă statul, organismele acestuia și organizațiile administrative ale acestuia, care constituie persoane juridice în fața instanțelor, și îndeplinește alte atribuții în conformitate cu dispozițiile legale. Responsabilitățile Biroului sunt îndeplinite de Avocatul General al statului (generalni državni pravobranilec), avocații statului și asistenții avocaților statului (pomočniki državnega pravobranilca). Avocații statului și asistenții avocaților statului sunt numiți de guvernul sloven la propunerea Ministerului Justiției după consultarea Avocatului General al statului. Mandatul este de opt ani și poate fi reînnoit. Condițiile de numire în funcția de avocat al statului sunt aceleași precum cele pentru numirea în funcția judiciară, cu o cerință suplimentară referitoare la experiența de lucru. Avocatul statului își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu Constituția și legile. Acesta trebuie să reprezinte statul ex officio. Avocații statului și asistenții avocaților statului au dreptul la un salariu de bază corespunzător nivelului de salarizare al postului pe care sunt numiți. Dispozițiile referitoare la incompatibilitatea atribuțiilor judecătorilor se aplică, mutatis mutandis, la atribuțiile avocaților statului. Avocatul statului reprezintă, de asemenea, Republica Slovenia în procedurile în fața Curții de Justiție Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Link-uri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind profesiile juridice de pe site-ul Parchetului General al Republicii Slovenia

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind profesiile juridice de pe site-ul internet al Consiliului Judiciar

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind profesiile juridice de pe site-ul internet al sistemului judiciar sloven

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind profesiile juridice de pe site-ul internet al Asociației Barourilor din Slovenia

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind profesiile juridice de pe site-ul internet al Camei Notarilor din Slovenia

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind profesiile juridice de pe site-ul internet al Biroului avocatului statului


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 17/02/2017