Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Creanţe privind întreţinerea - Ungaria

CUPRINS

Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială

1 Ce înseamnă conceptele „întreținere” și „obligație de întreținere” în practică? Care sunt categoriile de persoane care trebuie să plătească indemnizație de întreținere unei alte persoane?

În general, obligația de întreținere face rudele directe responsabile una față de cealaltă:

– părintele are o obligație de întreținere față de copil, iar copilul are o obligație de întreținere față de părinte;

– în cazul în care un copil care are dreptul la întreținere nu are niciun părinte obligat să plătească întreținere, întreținerea acestuia va fi transferată rudelor mai îndepărtate;

– în cazul în care o persoană care are dreptul la întreținere nu are copii, descendenții de grade mai îndepărtate vor fi răspunzători pentru întreținerea acestuia [secțiunea 4:196 alineatele (1)­(4) din Codul civil].

Minorii care nu au nicio rudă directă, care pot fi obligați să plătească o pensie de întreținere, trebuie să fie sprijiniți de sora sau de fratele mai în vârstă, cu condiția ca sora sau fratele mai în vârstă să își poată îndeplini obligația de întreținere fără a pune în pericol capacitatea sa de a se întreține, a soțului sau soției sale ori a partenerului său și a rudelor directe aflate în întreținere (secțiunea 4:197 din Codul civil).

Soții care locuiesc împreună sunt obligați să sprijine, în gospodăria lor, minorii aflați în întreținerea celuilalt soț (copil vitreg) adus în gospodăria comună de către celălalt soț, cu consimțământul soțului/soției [secțiunea 4:198 alineatul (1) din Codul civil].

Copiii vitregi au o obligație de întreținere față de părintele lor vitreg aflat în întreținere dacă părintele vitreg le-a asigurat întreținerea pe o perioadă îndelungată de timp [secțiunea 4:199 alineatul (1) din Codul civil].

Copiii aflați într-o familie de substituție au o obligație de întreținere față de persoana care a avut grijă de aceștia în gospodăria sa pentru o perioadă de timp îndelungată, fără a solicita o compensație financiară, și care nu este părintele biologic, adoptiv sau vitreg (părinte substitutiv) [secțiunea 4:199 alineatul (2) din Codul civil].

Pensia de întreținere poate fi solicitată de către soțul celuilalt soț în cazul separării de drept sau fostului soț în caz de divorț, în cazul în care soțul/soția nu este în măsură să se întrețină din motive independente acestora [secțiunea 4:29 alineatul (1) din Codul civil].

În cazul unei separări de drept, fostul partener care nu se poate întreține din motive independente acestuia poate solicita pensie de întreținere celuilalt partener, cu condiția ca relația să fi durat cel puțin un an și să fi dus la nașterea unui copil [secțiunea 4:86 alineatul (1) din Codul civil].

Există două forme de „întreținere”: în natură sau în numerar (pensie de întreținere).

În cazul unui minor, „obligație de întreținere” înseamnă că un părinte al unui copil are dreptul și obligația de a avea grijă de copilul său într-o familie, de a creşte copilul și de a-i asigura acestuia condițiile necesare pentru dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și morală, în special o locuință, alimentație și îmbrăcăminte, precum și de a asigura accesul copilului la educație și asistență medicală.

Părintele care îngrijește copilul și locuiește în aceeași gospodărie cu acesta răspunde nevoile copilului în natură, în timp ce părintele care locuiește separat (sau în cadrul aceleiași gospodării, dar nu contribuie la întreținerea copilului) îi asigură copilului mijloacele necesare de subzistență în principal prin plata pensiei de întreținere.

2 Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizație de întreținere? Normele în materie de întreținere în cazul minorilor sunt diferite de cele aplicabile adulților?

Toți minorii (sub vârsta de 18 ani) au dreptul la pensie de întreținere, în conformitate cu prezumția de necesitate stabilită prin lege. Copiii cu vârsta mai mică de 20 ani au, de asemenea, dreptul la întreținere, cu condiția ca aceștia să fie înscriși în ciclul de învățământ secundar.

Copiii de vârstă activă (18 ani sau mai mult) care își continuă studiile au dreptul la întreținere indiferent de prezumția de necesitate în cazul în care necesită întreținere pentru a-și continua studiile, într-o perioadă de timp rezonabilă. Copilul trebuie să informeze fără întârziere părintele cu privire la intenția sa de a-și continua studiile [secțiunea 4:220 alineatul (1) din Codul civil].

Studiile includ orice curs sau formare necesară pentru a obține o calificare în vederea pregătirii pentru o carieră, precum și studiile pentru obținerea unei diplome de licență sau de masterat sau programele de învățământ profesional superior, efectuate în mod continuu.

În cazul în care se justifică în mod excepțional, părinții pot fi obligați să asigure întreținerea unui copil în vârstă de 25 de ani sau mai mult [secțiunea 4:220 alineatul (5) din Codul civil].

Cu toate acestea, părinții nu au o obligație de întreținere față de un copil major care își continuă studiile în cazul în care se consideră că întreţinerea este nemeritată de copil, acesta nu reușește să își îndeplinească obligațiile educaționale și de examinare din motive independente acestuia sau în cazul în care întreținerea ar pune în pericol capacitatea părintelui de a se întreține sau capacitatea părintelui de a-și întreține copiii minori. De asemenea, se consideră că întreţinerea este nemeritată de un copil major dacă, fără niciun motiv întemeiat, acesta nu menţine relații cu părintele obligat să îl întrețină [secțiunea 4:220 alineatele (3) și (4) din Codul civil].

3 Trebuie să mă adresez unei autorități sau unei instanțe pentru a obține indemnizația de întreținere? Care sunt principalele elemente ale procedurii?

În ceea ce privește suma și forma de întreținere, se aplică acordul dintre persoana care are dreptul la întreținere și persoana obligată să plătească întreținere (în cazul unei pensii de întreținere pentru copii, părinții). În absența unui acord, persoana îndreptățită să beneficieze de întreținere poate solicita o hotărâre judecătorească în materie de întreținere. În absența unui acord între părinți, instanța va decide cu privire la pensia de întreținere pentru copil.

În ceea ce privește întreținerea datorată unui minor, autoritatea tutelară poate introduce o acțiune în justiție, iar pentru întreținerea datorată unui părinte, sub rezerva consimțământului său, autoritatea competentă. Rudele care au o obligație de întreținere şi care asigură întreținerea sau îngrijirea persoanei îndreptățite să primească întreținerea pot introduce o acțiune în justiție în nume propriu împotriva celorlalte părți care au o obligație de întreținere.

Părintele sau alt reprezentant legal al copilului care are dreptul de a primi pensie de întreținere poate solicita un avans din pensia de întreținere de la autoritatea tutelară, cu condiția ca pensia de întreținere să nu fi fost recuperată timp de cel puțin șase luni.

Solicitarea trebuie să menționeze că nu există motive pentru refuzul plății în avans, precum și motivele și faptele care justifică cererea.

La cerere trebuie anexate următoarele documente: declarațiile de venit corespunzătoare; decizia finală a instanței de stabilire a pensiei de întreținere pentru copil sau documentul care atestă înscrierea în învățământul secundar de zi, după caz; și un raport datat cu cel mult șase luni înainte de confiscarea bunurilor, indicând suspendarea procedurilor de executare sau documentul care dovedește că procedurile au fost inițiate pentru recuperarea pensiei de întreținere datorate.

Autoritatea tutelară trebuie să se asigure că pensia de întreținere a fost nerecuperabilă temporar, timp de cel puțin șase luni înaintea depunerii cererii.

Plata unui avans din pensia de întreținere poate fi acordată dacă persoana care are dreptul la întreținere a solicitat executarea pensiei de întreținere stabilite în hotărârea curții, iar executarea din salarii, alte venituri regulate sau alte bunuri ale debitorului a eșuat, executarea a fost suspendată sau dacă suma plătită parțial sau suma rambursată nu depășește 50 % din cuantumul pensiei de întreținere stabilite de curte.

Dacă este necesar, autoritatea tutelară va solicita informații privind rezultatul procedurii de executare introduse de solicitant la instanța sau la executorul judecătoresc independent. Dacă este necesar, în scopul de a clarifica situația de fapt, autoritatea tutelară va solicita angajatorului detalii privind poprirea.

În notificarea privind inițierea procedurilor, autoritatea tutelară va invita debitorul să plătească pensia de întreținere fără întârziere și să facă o declarație în acest sens.

Autoritatea tutelară va notifica decizia sa angajatorului debitorului, instanței de executare, executorului judecătoresc independent, parchetului competent pe adresa creditorului și debitorului, notarului competent pe adresa debitorului, ca autoritate fiscală, precum și biroului guvernamental de la Budapesta sau celui local care efectuează plățile în avans din pensia de întreținere.

4 Cererea poate fi depusă în numele unei rude (în caz afirmativ, până la ce grad) sau al unui copil?

Da, părintele sau alt reprezentant legal al copilului care are dreptul la pensie de întreținere poate solicita autorității tutelare plata unui avans din pensia de întreținere.

Rudele care au o obligație de întreținere şi care asigură întreținerea sau îngrijirea persoanei îndreptățite să primească întreținerea pot introduce o acțiune în justiție în nume propriu împotriva celorlalte părți care au o obligație de întreținere.

În ceea ce privește întreținerea datorată unui minor, autoritatea tutelară poate introduce o acțiune în justiție, iar pentru întreținerea datorată unui părinte, sub rezerva consimțământului său, autoritatea competentă la nivel teritorial.

5 Dacă intenționez să inițiez o acțiune în justiție, cum pot afla care este instanța competentă?

Pe baza normelor generale de competență, este competentă instanța pe al cărui teritoriu locuiește pârâtul (debitorul).

În absența unei adrese în Ungaria, competența va fi reglementată de locul de reședință al pârâtului. Dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu este cunoscut, se va lua în considerare ultimul său domiciliu în Ungaria. În cazul în care domiciliul nu poate fi stabilit sau în cazul în care pârâtul nu are un domiciliu, competența se stabilește în funcție de domiciliul reclamantului sau, în lipsa acestuia, de locul său de reședință.

În cazul în care locul de muncă și domiciliul pârâtului nu se află în aceeași regiune, instanța, hotărând la cererea pârâtului depusă nu mai târziu de primul termen de judecată, va sesiza curtea care este competentă asupra locului de muncă al pârâtului, în scopul de a organiza audierea și de a emite o hotărâre judecătorească (secțiunea 29 din Codul de procedură civilă).

O acțiune în justiție pentru a obține întreținerea poate fi, de asemenea, adusă în fața instanței de la domiciliul reclamantului [secțiunea 34 alineatul (1) din Codul de procedură civilă].

Instanțele competente pot fi consultate Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici.

6 Ca reclamant, trebuie să folosesc un intermediar pentru a iniția o acțiune în justiție (de exemplu, un avocat, o autoritate centrală sau locală etc.)? În caz negativ, ce procedură se aplică?

Solicitantul nu trebuie să apeleze la un intermediar pentru a iniția o acțiune în instanță. Solicitantul poate introduce o acțiune direct în fața instanței (fără obligația de a recurge la un reprezentant) (a se vedea întrebările 3, 4 și 5).

7 Trebuie să plătesc taxe judiciare pentru inițierea unei acțiuni în justiție? În caz afirmativ, care este nivelul acestor taxe? Dacă mijloacele mele financiare sunt insuficiente, pot beneficia de asistență juridică pentru a suporta cheltuielile de judecată?

Indiferent de venitul și de situația financiară, cu excepția cazului în care sunt exceptate de la plata cheltuielilor materiale de drept, în cadrul unei legi direct și general aplicabile și în temeiul unui act al Uniunii Europene sau al unui acord internațional, părțile vor beneficia de rambursarea costurilor materiale ale procedurilor introduse pentru întreținerea prevăzută de lege, inclusiv a celor care implică recuperarea pensiei de întreținere de la organismul care plătește remunerația debitorului sau de la o altă persoană, care anulează sau modifică cuantumul pensiei de întreținere, care încetează sau limitează executarea pensiei de întreținere și, în cazul unui caz de întreținere transfrontalieră, care obțin datele cu caracter personal ale debitorului.

În cazul unei amânări a costurilor materiale:

(a) statul plătește pentru costurile suportate în cadrul procedurii (onorariile martorilor și experților, ale interpretului, ale administratorului și ale avocatului, cheltuieli de judecată și de inspecție la fața locului etc.), cu excepția costurilor care nu sunt acoperite de amânare și, prin urmare, care sunt plătite în avans de către parte;

(b) părții i se acordă o amânare a plății cheltuielilor de judecată.

Chiar și în absența unui acord internațional sau a reciprocității, străinii, la rândul lor, sunt îndreptățiți la o amânare a costurilor materiale.

În cazul în care, în situaţia unei amânări a costurilor materiale, instanța obligă partea la plata cheltuielilor de judecată, partea trebuie să suporte toate cheltuielile plătite în avans de către stat și toate taxele plătite statului.

Taxa de procedură este de 6 % sau de minimum 15 000 HUF și de maximum 1 500 000 HUF. În cazul unei proceduri pentru creanțe de întreținere, baza taxei este pensia de întreținere care este încă datorată, dar nu mai mult de un an de pensie de întreținere.

În cazul în care partea nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru plata procedurilor, partea poate înainta o cerere de scutire în instanță.

Pentru a facilita punerea în aplicare a drepturilor lor, persoanele fizice (inclusiv intervenienții) care nu sunt în măsură să suporte costurile procedurilor bazate pe venit și situația financiară vor fi pe deplin sau parțial exceptate, la cerere, de la plata acestor cheltuieli.

În cazul în care o parte a veniturilor (salarii, pensii sau alte alocații financiare periodice) nu depășește valoarea minimă actuală a pensiei pentru limită de vârstă, stabilită în funcție de numărul de ani de activitate, iar partea nu are active, cu excepția necesităților de uz casnic, a mobilierului și accesoriilor, partea trebuie să beneficieze de o scutire de la plata cheltuielilor. Scutirea de la plata cheltuielilor trebuie acordată, fără examinarea veniturilor lor și a situației financiare, părților care au dreptul la prestații acordate persoanelor de vârstă activă sau care locuiesc împreună cu o rudă apropiată în aceeași gospodărie, care au dreptul la prestațiile acordate persoanelor de vârstă activă.

Scutirea de la plata costurilor include următoarele beneficii:

(a) o scutire de la plata cheltuielilor de judecată;

(b) scutirea de la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul procedurii (onorariile martorilor și ale experților, ale interpretului, ale administratorului și ale avocatului, cheltuielile de judecată și de investigații efectuate la fața locului etc.) în prealabil și, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația aplicabilă, plata acestora în general;

(c) o exceptare de la obligația de a constitui un depozit pentru cheltuielile de judecată;

(d) o cerere de aprobare de reprezentare de către un avocat, dacă acest lucru este permis de lege.

Scutirea de la plata costurilor va fi aprobată de către curte, la cerere, iar instanța va decide, de asemenea, retragerea unei astfel de derogări.

8 Ce tip de indemnizație de întreținere îmi poate acorda instanța? Cum se calculează cuantumul indemnizației de întreținere? Se poate modifica hotărârea instanței în cazul în care intervin schimbări privind costurile legate de trai sau circumstanțele familiale? În caz afirmativ, în ce mod se poate modifica hotărârea instanței (de exemplu, există un sistem automat de indexare)?

În absența unui acord între părinți, instanța decide cu privire la pensia de întreținere.

La stabilirea cuantumului întreținerii, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

(a) nevoile justificate ale copilului (cheltuieli periodice necesare pentru a face față cheltuielilor de subzistență ale copilului, îngrijire medicală, creștere și educație);

(b) atât venitul, cât și situația financiară a părinților;

(c) ceilalți copii care locuiesc în aceeași gospodărie cu părinții (fie că este vorba de proprii copii, de copii vitregi sau de copii plasați într-o familie substitutivă) și copiii față de care părinții au o obligație de întreținere;

(d) veniturile proprii ale copilului; și

(e) protecția copilului, sprijinirea familiei, asigurarea socială și prestațiile sociale acordate copilului și părintelui pentru creșterea copilului [secțiunea 4:218 alineatul (2) din Codul civil].

Pensia de întreținere trebuie plătită ca o sumă fixă. Curtea poate decide dacă respectivul cuantum al pensiei datorate trebuie să fie adaptat în mod automat în fiecare an, în conformitate cu creșterea indicelui prețurilor de consum, publicat anual de către Biroul de statistică central din Ungaria, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor (secțiunea 4:207 din Codul civil). Suma pensiei de întreținere care trebuie plătită pentru copil este stabilită în general la 15-25 % din venitul mediu al persoanei obligate să plătească pensie de întreținere. În general, atunci când se stabilește venitul mediu al persoanei obligate să plătească pensie de întreținere, trebuie luat în considerare venitul anual total al persoanei în cauză în anul anterior intentării de acțiuni de întreținere [secțiunea 4:218 alineatul (4) din Codul civil].

În cazul în care o schimbare în acordul părților sau în ceea ce privește împrejurările care au stat la baza hotărârii curții asupra cuantumului pensiei de întreținere ar pune în pericol un interes vital al oricăreia dintre părți în cazul în care partea respectivă ar fi trebuit să continue să plătească întreținerea în aceleași condiții, această parte poate solicita o modificare a cuantumului sau a condițiilor de plată. O modificare a pensiei de întreținere convenită nu poate fi solicitată de către o parte care ar fi anticipat o schimbare în situația sa atunci când a încheiat acordul privind pensia de întreținere sau care este personal răspunzătoare pentru o astfel de modificare.

9 În ce mod și cui se plătește indemnizația de întreținere?

Persoana obligată la plata pensiei de întreținere trebuie să plătească pensia de întreținere persoanei care are dreptul să primească întreținerea, periodic (de exemplu, lunar), în avans.

10 Dacă persoana vizată (debitorul) nu plătește de bună voie indemnizația de întreținere, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?

În cazul în care debitorul nu plătește pensia de întreținere în mod voluntar, creditorul poate introduce o acțiune în fața instanței, iar curtea poate dispune executarea acesteia. O creanță de întreținere care datează de mai mult de șase luni poate fi aplicată cu efect retroactiv în cazul în care creditorul are motive întemeiate pentru a fi întârziat cu cererea sa de executare. Creanțele de întreținere care datează de mai mult de trei ani nu pot fi executate în instanță [secțiunea 4:208 alineatul (3) din Codul civil].

Pentru întreținerea datorată unui minor, autoritatea tutelară poate introduce o acțiune în justiție, iar pentru întreținerea datorată unui părinte, sub rezerva consimțământului său, autoritatea competentă [secțiunea 4:208 alineatul (1) din Codul civil].

Rudele având o obligație de întreținere care asigură întreținerea sau îngrijirea persoanei îndreptățite să primească întreținerea pot introduce o acțiune în justiție în nume propriu împotriva celorlalte părți care au o obligație de întreținere [secțiunea 4:208 alineatul (2) din Codul civil].

În decizia sa prin care obligă persoana care primește un salariu să plătească pensie de întreținere, instanța, la cererea creditorului, va solicita direct angajatorului să deducă suma specificată în decizie și să o plătească creditorului.

În cazul în care nu a existat o solicitare directă emisă de curte, dar, ulterior, o parte depune o cerere de executare pe baza hotărârii curții sau a acordului dintre părți, aprobat printr-o decizie a curții, curtea va ordona executarea pensiei de întreținere prin emiterea unui ordin de poprire, cu condiția ca salariile deduse să acopere suma în cauză.

Suma dedusă nu poate depăși 50 % din salariul angajatului. Din alocația de șomaj (prestații de șomaj, prestații de șomaj pentru pensionarea anticipată, suplimentarea veniturilor și alocațiile acordate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă), se poate deduce un maximum de 33 % cu titlu de întreținere.

În cazul în care debitorul nu are niciun venit regulat sau suma care urmează să fie dedusă din venitul său nu acoperă plata sumei datorate, instanța va dispune aplicarea prin emiterea documentului care prevedere executarea. În acest caz, executarea acoperă nu doar salariul, ci și alte active, astfel cum sunt prevăzute în Legea privind punerea în aplicare.

11 Vă rugăm să descrieți pe scurt eventualele limite ale procesului de executare, în special eventualele norme legate de protecția debitorilor și termenele de prescripție sau de decădere care se aplică în sistemul juridic din țara dumneavoastră

Vă rugăm să consultați pagina cu informații privind Procedurile pentru executarea unei hotărâri judecătorești.

12 Există un organism sau o autoritate care mă poate sprijini în încercarea de a obține indemnizație de întreținere?

A se vedea răspunsul la întrebarea 10 de mai sus.

Părintele sau alt reprezentant legal al copilului care are dreptul de a primi pensie de întreținere poate solicita un avans din pensia de întreținere de la autoritatea tutelară, cu condiția ca pensia de întreținere să nu fi fost recuperată timp de cel puțin șase luni.

În notificarea privind inițierea procedurilor, autoritatea tutelară va invita debitorul să plătească pensia de întreținere fără întârziere și să facă o declarație în acest sens.

Autoritatea tutelară va notifica decizia sa angajatorului debitorului, instanței de executare, executorului judecătoresc independent, parchetului care este competent la adresa creditorului și debitorului, notarului care este competent la adresa debitorului, ca autoritate fiscală, precum și biroului guvernamental de la Budapesta și celui local care efectuează plățile în avans din pensia de întreținere.

Incapacitatea de a plăti pensia de întreținere este o infracțiune. Orice persoană care nu reușește să își îndeplinească obligația legală de întreținere stabilită în decizia executorie a unei autorități din propria vină va fi condamnată la doi ani de închisoare.

13 Este posibil ca anumite organizații (publice sau private) să facă plăți în parte sau în totalitate în locul debitorului obligației de întreținere?

Da (a se vedea întrebarea 3).

14 În cazul în care locuiesc în acest stat membru, iar debitorul își are reședința în altă țară:

14.1 Pot beneficia de asistența unei autorități sau a unei organizații private în acest stat membru?

Ministerul Justiției din Ungaria oferă ajutor la cererea solicitanților care trăiesc în Ungaria în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului și cu acordurile internaționale, în permanență împreună cu autoritatea centrală competentă în materie de obligații de întreținere în alt stat membru în cauză. Solicitantul poate solicita ca decizia privind plata pensiei de întreținere pronunțate de instanța maghiară să fie executată în străinătate și, în absența unei astfel de decizii, ca obligația de a plăti pensie de întreținere să se stabilească în străinătate sau ca suma aferentă pensiei de întreținere care urmează să fie plătită în străinătate să crească. Cererea oficială nu este primită de către Ministerul Justiției, ci de către tribunalul districtual determinat în funcție de domiciliul solicitantului, la locul său de reședință sau la locul său de muncă sau de către tribunalul districtual care a pronunțat decizia în primă instanță pentru care se solicită executarea. Nu este necesară reprezentarea de către un avocat în vederea depunerii unei cereri sau pentru desfășurarea procedurilor în străinătate. De fapt, curtea va oferi asistență părții care nu are un reprezentant legal în vederea depunerii cererii sale. Curtea va transmite cererea și anexele necesare Ministerului Justiției. Ministerul Justiției va transmite cererea tradusă către autoritatea centrală competentă în materie de obligații de întreținere în celălalt stat membru. Autoritatea centrală va lua măsurile necesare pentru a iniția procedurile împotriva debitorului. Ministerul Justiției va informa solicitantul în mod continuu cu privire la dezvoltarea procedurilor, pe baza informațiilor primite din străinătate.

14.2 În caz afirmativ, ce autoritate sau ce organizație privată poate fi contactată?

Ministerul Justiției, Departamentul de drept internațional privat (Igazságügyi Minisztérium, Nemzetközi Magánjogi Főosztály)

Adresă: H-1055 Budapest, Kossuth Lajos tér 2-4.

Adresă poștală: H-1357 Budapest, Pf. 2.

Număr de telefon: +36 (1) 795-4846;

Număr de fax: +36 (1) 795-0463;

E-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouănmfo@im.gov.hu

Site web: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://igazsagugyiinformaciok.kormany.hu/nemzetkozi-gyermekelviteli-es-tartasdijjal-kapcsolatos-ugyek

15 În cazul în care locuiesc în altă țară, iar debitorul locuiește în acest stat membru:

15.1 Pot să adresez o cerere în mod direct unei astfel de autorități sau organizații private în acest stat membru?

Nu, cererea trebuie depusă prin intermediul autorității centrale responsabile cu chestiunile în materie de întreținere în statul membru de reședință al solicitantului.

15.2 În caz afirmativ, cum pot contacta această autoritate sau această organizație privată și ce tip de asistență îmi poate fi acordată?

Lista autorităților centrale din statele membre poate fi consultată aici.

16 Aplică acest stat membru Protocolul de la Haga din 2007?

Da.

17 În caz negativ, care este legea aplicabilă obligațiilor de întreținere în temeiul normelor sale de drept internațional privat? Care sunt normele de drept internațional privat aplicabile?

-

18 Care sunt normele în materie de acces la justiție în cazurile transfrontaliere în interiorul UE, având în vedere structura capitolului V din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

În ceea ce privește cererile primite, Ministerul Justiției va contacta serviciul competent în acordarea de asistență judiciară pentru a desemna un avocat solicitantului care trăiește în străinătate. În cazul prevăzut la articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului, este garantată o scutire totală de la costuri, iar onorariile avocatului vor fi, de asemenea, plătite de la bugetul de stat. În cazurile la care se face referire la articolul 47, părțile au dreptul la amânarea costurilor materiale, în conformitate cu legislația Ungariei. În temeiul acestui drept, statul plătește costurile suportate în cadrul procedurilor (de exemplu, taxele judiciare, onorariile avocatului) în prealabil, indiferent de situația financiară a părții în cauză, dar în cazul în care partea pierde cazul, curtea poate decide ca aceasta să suporte costurile respective. În cazul în care solicitantul dovedește că, din cauza situației sale financiare, are dreptul la scutirea completă de costuri, în conformitate cu legislația maghiară, solicitantul nu va trebui să suporte cheltuielile de judecată ocazionate, chiar dacă pierde cazul.

19 Care sunt măsurile adoptate de acest stat membru pentru asigurarea funcționării activităților menționate la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Aplicarea Regulamentului privind obligațiile de întreținere în Ungaria este reglementată de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea LXVII din 2011.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 05/10/2017