Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Creanţe privind întreţinerea - Luxemburg

CUPRINS

Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială

1 Ce înseamnă conceptele „întreținere” și „obligație de întreținere” în practică? Care sunt categoriile de persoane care trebuie să plătească indemnizație de întreținere unei alte persoane?

Obligația de întreținere se referă la obligația impusă prin lege persoanei care deține mijloacele necesare pentru a răspunde nevoilor unei alte persoane cu care are o legătură de familie sau de rudenie prin alianță. Prin urmare, pot beneficia de pensie de întreținere diferite persoane, după cum urmează:

  • un soț din partea celuilalt soț sau al fostului soț (articolele 212, 214 și 246 din Codul civil) sau un partener față de celălalt partener în cazul în care au obligații în temeiul unui parteneriat în sensul legii modificate din 9 iulie 2004 privind efectele juridice ale anumitor parteneriate sau împotriva fostului partener, în anumite condiții;
  • copiii, din partea părinților (articolele 203, 372-2, 376-2, 376-3, 376-4 din Codul civil);
  • tații, mamele și alți ascendenți, din partea copiilor lor (articolul 205 din Codul civil);
  • socrii și soacrele, din partea ginerilor și a nurorilor lor (articolul 206 din Codul civil).

Norma care prevede că „pensia de întreținere nu este destinată să acopere creanțele din trecut” înseamnă că pensia de întreținere este destinată să acopere necesitățile curente și viitoare, nu să ramburseze cheltuielile anterioare. Această normă are valoarea juridică a unei prezumții simple, conform căreia această normă nu poate fi luată în considerare în cazul în care creditorul face dovada fie că a trebuit să contracteze datorii pentru a putea subzista, fie că nu a rămas inactiv sau că a fost în imposibilitatea de a acționa.

O creanță legată de pensia de întreținere nu poate fi compensată, cu excepția cazului în care creanța cu care trebuie compensată este destinată, de asemenea, întreținerii.

2 Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizație de întreținere? Normele în materie de întreținere în cazul minorilor sunt diferite de cele aplicabile adulților?

În cazul unei autorități părintești comune, fiecare părinte, căsătorit sau nu, separat sau divorțat, are obligația de a contribui la întreținerea și educația copiilor proporțional cu resursele proprii, cu cele ale celuilalt părinte și cu nevoile copilului. În caz de divorț sau de separare, indiferent dacă exercită în comun sau nu autoritatea părintească, părinții trebuie ca în continuare să contribuie împreună la costurile de întreținere și educație ale copilului, cu excepția cazului în care se decide altfel. Această contribuție ia forma unei pensii de întreținere și nu încetează automat în cazul în care copilul este major. Aceasta poate fi plătită direct copilului major și poate face obiectul unei revizuiri în funcție de nevoile copilului și de evoluția resurselor și a cheltuielilor aferente fiecărui părinte.

3 Trebuie să mă adresez unei autorități sau unei instanțe pentru a obține indemnizația de întreținere? Care sunt principalele elemente ale procedurii?

Judecătorul responsabil în cauze care țin de dreptul familiei din instanțele districtuale este judecătorul competent în special în materie de pensie de întreținere, de exercitare a autorității părintești, precum și în materie de divorț și de separare de drept.

Solicitantul pensiei de întreținere trebuie să se adreseze judecătorului competent în materie de dreptul familiei pentru a solicita pensia de întreținere. Dacă cererea de pensie de întreținere este legată de procedurile de divorț sau de separarea de drept, tribunalul familiei, care hotărăște cu privire la o cerere de divorț sau de separare de drept hotărăște, de asemenea, cu privire la cererea de obținere a pensiei de întreținere.

4 Cererea poate fi depusă în numele unei rude (în caz afirmativ, până la ce grad) sau al unui copil?

În cazul unei tutele sau al unei curatele, tutorele sau curatorul poate depune o cerere în numele unui părinte sau al unui copil minor.

Părintele (părinții) care exercită autoritatea parentală asupra copilului minor poate (pot) depune o cerere în numele copilului respectiv.

Un copil minor nu are personalitate juridică și nu are calitatea de a introduce el însuși o cerere, cu excepția minorului care este capabil de discernământ, în condițiile articolului 1007 alineatul (50) din Noul Cod de procedură civilă. În acest context, minorul care este capabil de discernământ poate, prin cerere adresată instanței districtuale, să se adreseze unui judecător de dreptul familiei pentru orice cerere de modificare a exercitării autorității părintești sau de exercitare a dreptului de acces sau de primire în locuința părintelui care nu deține tutela. În acest caz, instanța numește, prin hotărâre, un avocat pentru minor, în termen de 15 de zile.

5 Dacă intenționez să inițiez o acțiune în justiție, cum pot afla care este instanța competentă?

Instanța districtuală care deține competența teritorială este:

1° instanța de la locul unde se află domiciliul familiei;

2° dacă părinții locuiesc separat, instanța din localitatea în care se află domiciliul părintelui cu care locuiesc copiii minori în mod obișnuit, în cazul exercitării în comun a autorității părintești sau instanța din localitatea în care se află domiciliul părintelui care exercită singur această autoritate;

3° în celelalte cazuri, instanța de la locul de reședință al persoanei care nu a inițiat procedura.

În cazul unei cereri comune, instanța competentă este, în funcție de alegerea părților, cea de la locul în care se află domiciliul uneia dintre părți.

Cu toate acestea, atunci când litigiul are ca obiect numai pensia de întreținere dintre soți, contribuția la întreținerea și educația copilului, contribuția la cheltuielile căsătoriei sau măsurile urgente și provizorii în cazul încetării parteneriatului înregistrat, instanța competentă poate fi cea de la locul în care se află reședința soțului creditor sau a fostului soț creditor ori a părintelui care își asumă cu titlu principal îngrijirea copiilor, chiar dacă aceștia sunt majori.

Jurisdicția teritorială este determinată în funcție de domiciliu la data cererii sau, în caz de divorț, în ziua depunerii cererii inițiale.

Atunci când se solicită „pensia de întreținere” în cadrul unei proceduri de divorț, instanța competentă este instanța la care se introduce cererea de divorț.

6 Ca reclamant, trebuie să folosesc un intermediar pentru a iniția o acțiune în justiție (de exemplu, un avocat, o autoritate centrală sau locală etc.)? În caz negativ, ce procedură se aplică?

Reclamantul poate sesiza judecătorul competent în materie de dreptul familiei prin intermediul unei cereri care se depune la instanța districtuală. Această cerere se depune la grefa instanței districtuale, care o notifică părții adverse. Părțile la litigiu sunt scutite de obligația de a fi asistate de un avocat al Curții, cu excepția cazului în care „pensia de întreținere” este solicitată în contextul unei proceduri de divorț ca urmare a destrămării iremediabile a relațiilor conjugale sau a unei proceduri de separare de drept. În astfel de cazuri, asistența din partea unui avocat al Curții este obligatorie.

În orice caz, solicitantul trebuie să furnizeze judecătorului toate documentele care dovedesc necesitatea acestora. Printre exemple se numără statele de salariu, certificatele de neimpunere fiscală, documentul de atestare a șomajului sau a concediului medical de lungă durată, a chiriilor, a creditelor, a copiilor aflați în întreținere, a costurilor de întreținere și educație etc.

7 Trebuie să plătesc taxe judiciare pentru inițierea unei acțiuni în justiție? În caz afirmativ, care este nivelul acestor taxe? Dacă mijloacele mele financiare sunt insuficiente, pot beneficia de asistență juridică pentru a suporta cheltuielile de judecată?

Printre costurile care trebuie luate în considerare în cazul unor proceduri judiciare, trebuie menționate cheltuielile judiciare și costurile de procedură pe care partea care pierde poate fi obligată să le plătească integral sau parțial. De asemenea, trebuie plătite onorariile avocaților, după caz.

Persoanele ale căror venituri care, în conformitate cu legislația luxemburgheză, sunt considerate insuficiente, pot beneficia de asistență judiciară. În acest sens, pentru a beneficia de asistență, persoanele în cauză trebuie să completeze un chestionar care poate fi obținut de la departamentul central de asistență socială și să îl transmită președintelui Baroului avocaților (Bâtonnier de l'Ordre des avocats) competent la nivel teritorial.

Dacă asistența judiciară este acordată de președintele Baroului avocaților, această asistență acoperă toate costurile legate de instanțe, proceduri judiciare sau acțiunile pentru care a fost acordată. Aceasta acoperă, de exemplu, taxele de timbru și taxele de înregistrare, taxele către grefieri, onorariile avocaților, onorariile și cheltuielile executorilor judecătorești, onorariile și taxele notariale, onorariile și cheltuielile tehnicienilor, onorariile traducătorilor și interpreților, costurile aferente obținerii certificatelor de cutumă juridică străină (certificats de coutume), cheltuielile de călătorie, cheltuielile și onorariile pentru formalitățile de înregistrare, de ipotecă și de grevare cu sarcini și, dacă este necesar, costurile de publicare în ziare.

8 Ce tip de indemnizație de întreținere îmi poate acorda instanța? Cum se calculează cuantumul indemnizației de întreținere? Se poate modifica hotărârea instanței în cazul în care intervin schimbări privind costurile legate de trai sau circumstanțele familiale? În caz afirmativ, în ce mod se poate modifica hotărârea instanței (de exemplu, există un sistem automat de indexare)?

  • Forma ajutorului

În cursul procedurii și ca urmare a deciziei de divorț sau de separare de drept, ajutorul se acordă, de cele mai multe ori, sub forma unei pensii de întreținere plătite lunar. Cu toate acestea, ajutorul poate lua și forma unei sume forfetare care poate consta dintr-o sumă de bani sau din abandonarea mărfurilor în natură.

În ceea ce privește contribuția la întreținerea și educația copilului, ajutorul poate lua forma unei pensii lunare de întreținere sau, în totalitate sau în parte, forma unei plăți directe a costurilor suportate în beneficiul copilului. În sfârșit, ajutorul poate acordat sub forma unui drept de folosință sau de locuit.

În cazul în care persoana obligată la plata pensiei de întreținere face dovada că nu poate să plătească pensia de întreținere, instanța poate decide ca aceasta să primească la domiciliu, să asigure hrana și să întrețină persoana căreia îi datorează pensia de întreținere.

  • Evaluarea pensiei de întreținere

Nu există baremuri de referință. Cuantumul pensiei de întreținere se calculează în funcție de mijloacele financiare ale debitorului și de nevoile creditorului.

  • Indexarea

În vederea adaptării pensiei de întreținere la evoluția costului vieții, judecătorul poate, chiar și din oficiu, să decidă ca pensia de întreținere să fie indexată în funcție de o clauză de variație prevăzută legal.

  • Revizuirea cuantumului

În cazul în care apare un nou element, pensia de întreținere, cu excepția cazului în care a fost plătită sub forma unei sume forfetare în contextul unui divorț, poate fi revizuită în sens ascendent sau chiar anulată. În cazul în care părțile nu ajung la un acord, instanța decide revocarea sau reducerea cuantumului.

De asemenea, instanța are competența să modifice valoarea pensiei de întreținere care a fost stabilită de comun acord între părți. Acest drept se aplică nu numai în cazul în care survine o schimbare a situațiilor respective ale creditorului și ale debitorului, ci și în absența oricărei modificări, dacă judecătorul consideră că suma este insuficientă sau excesivă.

Perioada de atribuire a alocației de întreținere acordate soțului în contextul divorțului din motive de destrămare iremediabilă a relațiilor conjugale nu poate depăși durata căsătoriei, cu excepția situațiilor excepționale.

9 În ce mod și cui se plătește indemnizația de întreținere?

În timpul procedurii și după pronunțarea hotărârii de divorț sau a separării de drept, pensia de întreținere se plătește soțului beneficiar.

Contribuția la întreținerea și la educația copilului se plătește fie de către unul dintre părinți celuilalt părinte, fie persoanei căreia i s-a încredințat copilul. În cazul în care copilul este major, judecătorul poate decide sau părinții pot conveni ca această contribuție să fie plătită, în totalitate sau în parte, copilului.

10 Dacă persoana vizată (debitorul) nu plătește de bună voie indemnizația de întreținere, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?

Creditorul dispune de mai multe mijloace pentru a-l constrânge pe debitorul refractar să plătească pensia de întreținere.

În dreptul civil:

Creditorul are mai multe posibilități:

  • În caz de divorț, să adreseze judecătorului competent în materia dreptului familiei din cadrul instanței districtuale o cerere pentru a fi autorizat să primească, cu excluderea fostului său soț și fără să se aducă atingere drepturilor terților, venitul său, prestațiile rezultate din munca depusă, de exemplu pensiile și rentele de care beneficiază, precum și orice alte sume care i-ar fi datorate de către terți, în funcție de cuantumurile și de condițiile stabilite de judecător. Această decizie face obiectul unei revizuiri în cazul în care circumstanțele se schimbă.
  • Creditorul poate să solicite măsuri de executare prevăzute de dreptul comun, și anume poprirea (de exemplu, asupra unui cont bancar), sechestrarea unui bun mobil (automobil, bijuterii etc.), precum și sechestrarea unui bun imobil (casă, teren etc.) în baza unei hotărâri judecătorești sau a unui titlu executoriu.

În dreptul penal:

Creditorul poate depune o plângere penală în cazul următoarelor infracțiuni:

  • abandonarea familiei este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între o lună și un an și o amendă cuprinsă între 251 EUR și 2 500 EUR sau de una dintre aceste sancțiuni (articolul 391a din Codul penal). Aceasta presupune că debitorul se sustrage, în raport cu creditorul, de la toate obligațiile de întreținere sau de la o parte din acestea, care îi revin în temeiul legii, fie refuzând să își îndeplinească aceste obligații atunci când era în măsură să facă acest lucru, fie că se află, din propria sa vină, în imposibilitatea de a le îndeplini.

Acest lucru este valabil pentru obligațiile de întreținere pe care le au părinții față de copiii lor, ale soților unul față de celălalt și ale părintelui față de copilul pe care l-au adoptat.

Urmărirea penală a infracțiunii este precedată de o deferire oficială înmânată debitorului de către un agent de poliție al Marelui Ducat al Luxemburgului. În cazul în care debitorul pensiei de întreținere nu are domiciliul cunoscut, deferirea nu este necesară.

  • Insolvența frauduloasă este o infracțiune pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea de la șase luni la trei ani și cu o amendă cuprinsă între 500 EUR și 12 500 EUR sau numai cu una dintre aceste sancțiuni (articolul 391b din Codul penal). Aceasta presupune că debitorul, chiar înainte de hotărârea judecătorească, a organizat sau și-a agravat insolvența, fie prin creșterea pasivelor sale, fie prin reducerea activelor ori prin ascunderea unor bunuri pentru a se sustrage executării unei hotărâri pronunțate de o instanță civilă în materie de pensii de întreținere.

În temeiul articolului 391b din Codul penal, hotărârile judecătorești și acordurile aprobate de instanță în ceea ce privește obligația de plată a prestațiilor, subvențiilor sau contribuțiilor la costurile matrimoniale, precum și stabilirea unor alocații de întreținere cuprinse în înțelegerile încheiate înainte de divorț prin consimțământ reciproc sunt considerate echivalente cu o astfel de hotărâre.

11 Vă rugăm să descrieți pe scurt eventualele limite ale procesului de executare, în special eventualele norme legate de protecția debitorilor și termenele de prescripție sau de decădere care se aplică în sistemul juridic din țara dumneavoastră

Acțiunile pentru obținerea plății restanțelor privind rentele pe viață, rentele viagere și pensiile de întreținere se prescriu după cinci ani.

12 Există un organism sau o autoritate care mă poate sprijini în încercarea de a obține indemnizație de întreținere?

La cererea creditorului, Fondul național de solidaritate (Fonds national de solidarité) poate iniția recuperarea oricărei pensii de întreținere datorată soțului/soției, unui ascendent sau descendent. Pentru sumele care trebuie recuperate, fondul se subrogă drepturilor și garanțiilor creditorului pentru recuperarea pensiei sale de întreținere. De la data notificării debitorului cu privire la sumele care fac obiectul recuperării, acesta trebuie să pună aceste sume la dispoziția președintelui Fondului național de solidaritate.

13 Este posibil ca anumite organizații (publice sau private) să facă plăți în parte sau în totalitate în locul debitorului obligației de întreținere?

Sub rezerva anumitor condiții, Fondul național de solidaritate poate să plătească pensia de întreținere în locul debitorului. Cererea de plată trebuie transmisă de către creditor sau de către reprezentantul său legal președintelui Fondului național de solidaritate.

Această cerere este acceptată de către președinte sau de către delegatul său în cazul în care creditorul dovedește faptul că:

  1. are domiciliul legal în această țară și el însuși ori reprezentantul său legal locuiește în țară de cinci ani;
  2. pensia sa de întreținere a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească cu titlu executoriu în Marele Ducat al Luxemburgului;
  3. recuperarea totală sau parțială a pensiei de întreținere nu a putut fi obținută printr-o măsură executorie exercitată în mod efectiv în regim de drept privat;
  4. se află într-o situație economică dificilă.

În cazul în care condiția prevăzută la litera (c) nu este îndeplinită, cererea este admisă dacă recurgerea la măsuri executorii apare ca fiind respinsă sau în cazul în care debitorul locuiește în străinătate. Eventualele litigii intră în competența judecătorului de pace de la domiciliul creditorului, care trebuie să fie notificat în termen de patruzeci de zile de la notificarea deciziei președintelui.

Creditorii beneficiază de drept de asistență judiciară. Din momentul admiterii cererii până la încetarea plăților efectuate de fond, creditorul nu poate întreprinde nicio acțiune împotriva debitorului pentru a-și recupera pensia de întreținere.

14 În cazul în care locuiesc în acest stat membru, iar debitorul își are reședința în altă țară:

14.1 Pot beneficia de asistența unei autorități sau a unei organizații private în acest stat membru?

În conformitate cu Convenția de la New York din 20 iunie 1956 și cu Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere, un solicitant cu domiciliul în Luxemburg poate sesiza procurorul general, în cazul în care debitorul are domiciliul în străinătate, pentru a obține pensia de întreținere.

În calitatea sa de autoritate centrală, procurorul general va transmite cererea și documentele anexate autorității centrale din țara în care își are reședința debitorul, astfel încât respectiva autoritate centrală să îl poată ajuta pe solicitant să obțină plata pensiei de întreținere.

14.2 În caz afirmativ, ce autoritate sau ce organizație privată poate fi contactată?

Persoana care beneficiază de pensie de întreținere depune cererea la autoritatea expeditoare, și anume la procurorul general, utilizând diferitele formulare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 4/2009.

Procurorul general

Cité Judiciaire
Bâtiment CR
L-2080 Luxembourg

15 În cazul în care locuiesc în altă țară, iar debitorul locuiește în acest stat membru:

15.1 Pot să adresez o cerere în mod direct unei astfel de autorități sau organizații private în acest stat membru?

Solicitantul a cărui reședință se află în altă țară decât Luxemburg trebuie să se adreseze autorității centrale din țara în care locuiește. Solicitantul nu se poate adresa direct unei organizații sau unei administrații luxemburgheze.

15.2 În caz afirmativ, cum pot contacta această autoritate sau această organizație privată și ce tip de asistență îmi poate fi acordată?

Nu se aplică.

16 Aplică acest stat membru Protocolul de la Haga din 2007?

Da.

17 În caz negativ, care este legea aplicabilă obligațiilor de întreținere în temeiul normelor sale de drept internațional privat? Care sunt normele de drept internațional privat aplicabile?

18 Care sunt normele în materie de acces la justiție în cazurile transfrontaliere în interiorul UE, având în vedere structura capitolului V din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

În cazul unor cereri întemeiate pe acest regulament al UE, asistența judiciară este gratuită în totalitate în cazul persoanelor cu vârsta sub 21 de ani care au dreptul să beneficieze de întreținere, indiferent de dispozițiile de drept intern.

19 Care sunt măsurile adoptate de acest stat membru pentru asigurarea funcționării activităților menționate la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Pentru a permite autorității centrale să ofere asistența prevăzută la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere, la 3 august 2011 Luxemburgul a adoptat o lege de aplicare a prezentului regulament al UE, precum și un regulament al Marelui Ducat de punere în aplicare a articolelor 2 și 3 din legea din 3 august 2011 menționată anterior (Mémorial A nr. 175 din 12 august 2011).

Aceste dispoziții legale i-au oferit procurorului general accesul direct la anumite baze de date.

Linkuri utile

Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegilux


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 24/09/2019